22,064 matches
-
Rotterdam din 2003 aflat în vigoare și la ora actuală, diagnosticul sindromului ovarelor€ polichistice (SOP) se pune în prezența a minimum 2 din următoarele 3 criterii: oligo/anovulație, hiperandrogenism clinic și/sau biochimic și ovare cu aspect micropolichistic, în condițiile excluderii altor cauze de hiperandrogenism (hiperplazie adrenală congenitală, sindrom Cushing, tumori virilizante). AES (Androgen Excess Society) a efectuat recenzia datelor din literatura medicală și a studiilor existente și a publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism o declarație de poziție în legătură cu
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
dislipidemie, HTA), boală cardiovasculară. Combinația de simptome descrisă de Goldzieher et al în 1963 este încă valabilă și în prezent, deși obezitatea are o prevalență mai mare în unele zone geografice cum ar fi SUA. În plus, diagnosticul SOP presupune excluderea:altor cauze de hiperandrogenism cum ar fi hiperplazia adrenală congenitală, sindromul Cushing și tumorile virilizante;hirsutismului idiopatic, care afectează 5-7% femei hirsute cu cicluri menstruale regulate și fără hiperandrogenemie;altor cauze de disfuncție ovulatorie cum ar fi hiperprolactinemia, disfuncțiile tiroidiene
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
dar, la fetele afectate, începerea precoce a tratamentului ar putea avea beneficii. SOP este caracterizat în primul rând prin hiperandrogenism clinic (hirsutism)/biochimic (testosteron liber crescut). Morfologia ovariană este importantă în stabilirea diagnosticului, aspectul normal ovarian nefiind un criteriu de excludere. Disfuncția ovulatorie este caracteristică, dar ovulația este posibilă. Ciclul menstrual regulat în prezența hirsutismului nu oferă garanție pentru o ovulație normală (obiectivare prin dozarea progesteronului seric ziua 20-24 a ciclului menstrual) Ovarele polichistice se asociază cu disfuncția ovulatorie, dar în
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
al tuturor tehnologiilor actuale de monitorizare a metabolismului cerebral este aprecierea deteriorării funcției neuronale cât mai precoce, astfel încât intervenția terapeutică să fie promptă și etiologică, prevenind afectarea tisulară definitivă. La admisia în terapia intensivă, pacientul comatos este supus screening-ului pentru excluderea cauzelor de pierdere non-traumatică a conștienței. Se identifică astfel entitățile grupate de literatura anglo-saxonă sub denumirea de „MAJOR CONFOUNDERS“ (encefalopatiile comune: hipercapnică, uremică, hepatică; intoxicațiile, diselectrolitemiile, endocrinopatiile acute, sindromul neuroleptic malign, infecțiile sistemului nervos central). Adesea, momentul traumei decompensează sever
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
Determinarea condițiilor reversibile duce la instituirea tratamentului etiologic. Măsurile de suport temporar al funcțiilor vitale se constituie ca „punte“ către recuperarea completă a stării de conștiență. Contextul traumatic, bilanțul lezional complet, imagistica relevantă (computer tomograf și rezonanță magnetică nucleară), alături de excluderea altor cauze de comă, orientează diagnosticul și determină abordarea terapeutică a leziunii cerebrale. Enolaza serică neuron-specifică are valoare particulară pentru că exprimă fidel severitatea ischemiei cerebrale globale și reprezintă biomarkerul cu cea mai înaltă valoare prognostică după stopul cardiac și hipotermia
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
a IV-a la 6 luni, comparativ cu momentul începerii studiului; numărul de evenimente adverse / evenimente adverse serioase per pacient. Un număr total de 290 de pacienți diagnosticați cu boală Parkinson au fost înrolați în studiu conform criteriilor de includere / excludere. Vârsta pacienților incluși în studiu a variat între 43 de ani (valoarea minimă) și 86 de ani (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 69,87 ± 7,909 de ani, valoarea cea mai frevent consemnată fiind cea de 76 de
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
trecuți pe Stalevo de pe tratamentul cu levodopa/inhibitori de dopadecarboxilază. Caracteristicile demografice ale pacienților și stadializarea bolii Parkinson la inițierea tratamentului. Un număr total de 1.092 pacienți diagnosticați cu boalăParkinson au fost înrolați în studiu conform criteriilor de includere/excludere. Vârsta pacienților incluși în studiu a variat între 35 de ani (valoarea minimă) și 88 de ani (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 70,87 ± 0,243 ani, valoarea cea mai frecvent consemnată fiind cea de 72 de ani
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
farmacovigilență privind tratamentul cu Stalevo va fi înregistrată, ca indiciu al siguranței Stalevo ca medicație ce înlocuiește combinațiile de L-Dopa. Un număr total de 221 pacienți diagnosticați cu boală Parkinson au fost înrolați în studiu conform criteriilor de includere/excludere. Vârsta pacienților incluși în studiu a variat între 43 de ani (valoarea minimă) și 88 de ani (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 69,68 ± 8,285 ani, valoarea cea mai frecvent consemnată fiind cea de 75 ani (mod
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
a pacienți cu antecedente de HTA; e) glicemie à jeun ≥100 mg/dl sau tratament antidiabetic. Întrucât prin modalitatea de includere, toți pacienții aveau DZ2,astfel încât cel puțin un criteriu al SM a fost îndeplinit de către toți subiecții. Criteriile de excludere au fost: diabet zaharat de tip 1, boli cronice hepatice cunoscute, consum de alcool > 20 g/zi la femei și > 30 g/zi la bărbați, boli autoimune, diverse tipuri de cancere, istoric recent de infarct miocardic sau accident vascular cerebral
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
examen histopatologic cu diagnostic de certitudine de papilom rinosinusal schneiderian în diferitele lui forme și papilom rinosinusal malignizat; pacienți cu papilom malignizat cu un minim follow-up de 36 de luni (diagnosticați, tratați și urmăriți postoperator în perioada 2007-2010). Criterii de excludere: nu s-au luat în studiu pacienții cu neoplazii maligne rinosinusale de altă natură histopatologică și care nu au beneficiat de urmărirea postoperatorie mai sus menționată. Având în vedere caracterul recidivant și posibilitatea de malignizare a acestuia, cei 36 de
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
o urmare a După-amiezei de sâmbătă, Bagajele pentru paradis sunt o prefață sau o promisiune pentru o altă - ipotetică și viitoare - carte. Sau, dați-mi voie să speculez, pentru o colecție absolut reală de asemenea opuri. Iată, de pildă, episodul excluderii, la 22 de ani, din UTM (voi traduce, pentru cei de-o vârstă cu mine: Uniunea Tineretului Muncitor), urmată de exmatricularea din facultate și de exilul vremelnic pe șantier. Dacă genul de retrogradare nu vi se pare îndeajuns de absurd
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
s-a părut sintagma lui Ion Vlad: romanul unui moralist. La suprafață, cartea lui Constantin }oiu ni se prezintă ca un roman despre destinul unui intelectual într-o epocă nefavorabilă, deceniul 1948-1958. Cauzele nefericirii sale sunt, în mod evident, politice: excluderea din partid în 1950 și ancheta de la Securitate din 1958, un rechizitoriu al ideilor sale cuprinse într-un jurnal dintr-un caiet pierdut. Chiril Merișor nu era un renegat și nici un disident, era un comunist fidel, dar un singular (nu
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
fi un motiv de mai mare fidelitate față de comunism, înseamnă că tu însuți ești suspect de idealism și misticism și nu meriți să rămâi în rândurile partidului comunist. Verificările din anii ´50 îl cuprind și pe Chiril Merișor și decid excluderea din trei motive: că a revendicat comunismul și de la idealistul Platon, că a folosit la o întrunire tovărășească expresia de origine biblică, în parafrază, "mielul sindical" și că a mâncat semințe în timpul ședințelor. E ridicol ? Nu, e dramatic. Aceste motivații
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
exclus (și în sens propriu, și în sens figurat). Devine un marginalizat, un paria, un ins interesant, ciudat, foarte personal în opinii, adică un individualist și un "idealist periculos", după cum va fi acuzat de colega lui Luiza în ședința de excludere (p. 123) și, în cele din urmă, de securistul care îl anchetează pentru ideile, speculațiile și convingerile din caietul pierdut. A doua mare idee a cărții și a existenței lui Chiril Merișor este aceea că "nimic nu-i poate răpi
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
cărții și a existenței lui Chiril Merișor este aceea că "nimic nu-i poate răpi omului libertatea lui de gândire" (p. 445). Chiril gândește în funcție de această credință intimă propria definiție a comunismului, considerată dubioasă de toți oficialii (președintele ședinței de excludere din partid și securistul care îl anchetează): "comunismul este omul scăpat de orice fel de servituți, chiar și de obsesia chinuitoare a propriei sale libertăți" (p. 465, cu o variantă de formulare la p. 123). Era o replică la definiția
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte două categorii de bunuri: (1) în care excluderea e fezabilă și (2) în care excluderea nu e fezabilă. Această clasificare este ulterior preluată și utilizată de Olson (1965, p. 14), care definește un bun
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte două categorii de bunuri: (1) în care excluderea e fezabilă și (2) în care excluderea nu e fezabilă. Această clasificare este ulterior preluată și utilizată de Olson (1965, p. 14), care definește un bun colectiv ca „un bun care, atunci când o persoană [...] dintr-un grup [...] îl consumă, nu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte două categorii de bunuri: (1) în care excluderea e fezabilă și (2) în care excluderea nu e fezabilă. Această clasificare este ulterior preluată și utilizată de Olson (1965, p. 14), care definește un bun colectiv ca „un bun care, atunci când o persoană [...] dintr-un grup [...] îl consumă, nu poate fi reținut de la consumul celorlalți din
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
1965, p. 14), care definește un bun colectiv ca „un bun care, atunci când o persoană [...] dintr-un grup [...] îl consumă, nu poate fi reținut de la consumul celorlalți din grup” (Olson, 1965, p. 14). Un exemplu paradigmatic de bun în care excluderea nu e fezabilă este securitatea națională, din moment ce nu există posibilitatea de a oferi securitate națională doar anumitor cetățeni ai unui stat, ignorându-i pe ceilalți. Prin contrast, un exemplu de bunuri în cazul cărora excluderea e fezabilă poate fi (spre
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
paradigmatic de bun în care excluderea nu e fezabilă este securitatea națională, din moment ce nu există posibilitatea de a oferi securitate națională doar anumitor cetățeni ai unui stat, ignorându-i pe ceilalți. Prin contrast, un exemplu de bunuri în cazul cărora excluderea e fezabilă poate fi (spre exemplu) colecția proprie de cărți, individul posesor al ei având dreptul de a permite sau interzice folosirea sa de către alți indivizi. Combinând abordările lui Samuelson și Musgrave, Ostrom și Ostrom (1977, p. 12) construiesc o
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom, 2007a, p. 215). Aceste caracteristici le întâlnim și în cazul satelor devălmașe din Vrancea. Numărul de participanți este reprezentat de totalitatea locuitorilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
logică a autorității ca relație a trei termeni, care pe structura specifică silogismului poate fi doar tradusă: premisa majoră (autorul, purtătorul de autoritate); premisa minoră (subiectul-insul, primitorul de autoritate); concluzia (transferul, adică primirea subiectului în domeniul propriu-zis al autorității, sau excluderea lui). Aici, de menționat: fiul cel mare nu se simțea, la casa tatălui, „acasă”, mai ales după ce-cum a fost primit înapoi fratele său. Aceste aforisme cu marca, inconfundabilul autorului lor depășesc statutul de sentințe ale unei Judecăți de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ar implica. Vedeți, de altfel, prea bine. La fel de sincer și mult mai lipsit de precauții, vă anunț că nici un asemenea florilegiu nu e - niciodată - incomplet. Se vor putea găsi, în cazul fiecărei absențe notabile, nenumărate, plauzibile și diverse criterii de excludere. Răsfoiți în zadar Canonul occidental al lui Harold Bloom. Nu-i veți întâlni acolo pe Rabelais, Petrarca, Racine, Swift, Jean Jacques Rousseau, Pușkin, Giacomo Leopardi, Dostoievski, Balzac, Gustave Flaubert, Charles Baudelaire, Cehov, W.B. Yeats, D.H. Lawrence. Și totuși, aceste
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
cuvînt-valiză. Relația semantică contribuie de altfel la efectul de surpriză: pentru un bun cuvînt-valiză (ca pentru orice joc de cuvinte reușit), legătura preexistentă, latentă, trebuie să stea la baza unei asocieri surprinzătoare, semnificative. În cazul sinonimelor, surpriza apare pe fundalul excluderii lor reciproce din context, pentru că aparțin unor registre diferite: termen direct și eufemism (a fura - a lua), termeni legați de momente istorice diferite sau reflectînd puncte de vedere contrarii (polițist-milițian). În cazul antonimelor, surpriza e de a vedea unite semnificații
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
o lume falsă și ceremonioasă, urme de omenie implicată, urme de idei. Ele, și nu altceva, trebuie să stea în spatele programului. Lumea nu se (re)face pe convenții, ci pe substanță. Aici, în disprețul rănit, și plătit, nu o dată, cu excluderea, față de recile gimnazii care nu trăiesc în legea pe care o predică, e sîmburele inamiciției pentru formele fără fond. O teorie verificată cu viața.
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]