566 matches
-
Beauvoir. Nu mă duceam nici la filme, nici la teatre („arta e animalitatea spiritului”, zicea Hegel, pe care îl citeam atunci), dar stăteam înțepenit în bibliotecă ore întregi să citesc Estetica lui Croce. În anul întâi de facultate citisem tot existențialismul din Biblioteca Academiei. Acum, după ce lucrurile s-au decantat în capul meu, îmi dau seama ce bine mi-a făcut. Atunci însă a fost îngrozitor. Nu aveam încă maturitatea lecturii, așa că m-am contaminat atât de tare de ce citeam până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
teoria ta devine adevărată. E fascinant, e culmea solipsismului și a libertății: construiești o teorie consistentă logic și apoi construiești și lumea în care acea teorie devine adevărată sau, cum se mai spune, realizabilă. Logica m-a scos din mocirla existențialismului! Într-un an am ținut o evidență, mi-aduc și acum aminte, citisem 3.500 de pagini de logică, de toate felurile, de la istoria logicii la Carnap, Hintikka, von Wright, etc. În anul II de facultate am publicat în Revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
are grijă să îmi facă reclamă la toată lumea bună și se simte ca și când în lumea în care trăiesc eu ar fi făcut ce am făcut eu. Foarte empatic. El, culmea, vine înspre lumea noastră inițial de dragul marxismului și apoi al existențialismului. Un alt lucru de care nu ne putem apropia este climatul academic. Tot ce are importanță într-un campus e în campus și în bibliotecă, maximum pe Internet. Restul: deșertăciuni. Nu e nevoie de nici o inspecție la nimeni. Mai survey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
agricole la cartofi la rampele Glina și Cățelu, iar printre ele făceam cerc de filosofie, comentam „reacționarii” de atunci și de azi: Noica, Cioran, Vulcănescu și filosofia științei, că doar la astea aveam acces dincolo de gândirea epocală a partidului, vremea existențialismului trecuse, iar față de marxismul structuralist nu aveam nici o simpatie. Postmodernismul filosofic? Haida de! A venit târziu, pentru unii, abia după revoluție, pentru alții nu a venit încă, ba mai sunt și cei pentru care a venit degeaba, ca o cabală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Românesc, Vol.II.,Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.III., Ed.Pim, 2012; -Amintiri însângerate, Ed.Pim, Iași, 2013 Traduceri în limba franceză -Ars longa, vita brevis, poèmes/ Cătălin Anuța, sélectionnés et traduits du roumain par Constantin N. Existențialism Trăim pe semne de-ntrebare, incertitudini, temeri, goluri universală-ngrijorare, trec corbii pe deasupra stoluri... Foc dinspre soare și-n mijlocul pământului de sub călcâi; pe unde oare o fi locul unde am apărut întâi?!?.. Și noaptea-i gata să-și răstoarne
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
a luxului, adesea tot în domeniul vestimentar, însă de această dată la cel mai înalt nivel. Dior a luat locul librăriei editurii Gallimard, iar bijuteriile Cartier au înlocuit discurile lui Raoul Vidal. Pas cu pas, luxul cucerește vechile fiefuri ale existențialismului. II. Atracția Parisului Parisul concentrează puterea politică, o populație și un patrimoniu care reprezintă o parte esențială din bogăția și potențialul Franței. Puține dintre orașele lumii centralizează într-un spațiu atît de restrîns atîta valoare socială, încorporată în indivizi, atîta
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
al dinastiei Il-Khanid care a durat aproape 70 de ani În Persia. Între 1251-1256 duce În Persia lupte Împotriva Ismaeliților (cunoscuți și sub numele de Asasiniă. Lucrare publicată În 1958 a filozofului și criticului William Barret (1913 - 1992ă, care explică existențialismul publicului larg. Flannery O’Conner (1925 - 1964ă scriitoare americană. Layla și Majnun - poveste clasică de dragoste din Orientul Mijlociu; Yusuf și Zulaykha - poveste coranică, echivalentul legendei biblice a lui Iosif și a nevestei lui Putifar. Câine Bătrân și Ticălos, Mâncător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
față de convențiile real(ism)ului. Interpretarea în cheia fantasticului modern nu putea lipsi, așadar, din peisaj... O discuție privind „fantasticul absurd” al lui Urmuz propune Sergiu Pavel Dan în studiul său din 1976, cu precizarea că „trimiterile la suprarealism sau existențialism trebuie făcute cu multă prudență”, ca și „cele la fantasticul neliniștitor al lui Poe sau Hoffmann”. Pornind de la biografie spre operă, autorul insistă asupra „umorului negru” urmuzian, plasîndu-l astfel pe Urmuz în proximitatea suprarealismului: „În totul, persoana lui însemna reîntruparea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lăsând posterității o impresionantă operă. Demersurile întreprinse de M. Polanyi nu sunt cele ale unui istoric sau filozof al științei. Discursul este articulat în prisma rezultatelor muncii de laborator, fiind acoperit abia ulterior de referințe culturale din câmpul teologiei, fenomenologiei, existențialismului, hermeneuticii sau esteticii. H.-G. Gadamer a salutat în lucrările sale târzii relația de conivență între presupozițiile filozofice ale hermeneuticii sale fenomenologice și gândirea personalistă a lui Michael Polanyi 1. Creștin practicant 2, M. Polanyi și-a adus un aport
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în straturile noastre culturale, dar o clipă de găndire este de ajuns pentru a conștientiza cu părere de rău că nu știm cu adevărat despre ce sau despre cine anume vorbim. Activitatea și opera lui Gabriel Marcel sunt semnificative pentru „existențialismul religios”<footnote id=”75”>Gabriel Marcel, Dialoguri cu Pierre Boutang, Op. Cit., p. 104: „Trebuie menționat faptul că G. Marcel a tolerat expresia de „existențialism creștin” fără o prea mare emfază, pentru o scurtă perioadă de timp: „Îmi spuneam în fond
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
despre ce sau despre cine anume vorbim. Activitatea și opera lui Gabriel Marcel sunt semnificative pentru „existențialismul religios”<footnote id=”75”>Gabriel Marcel, Dialoguri cu Pierre Boutang, Op. Cit., p. 104: „Trebuie menționat faptul că G. Marcel a tolerat expresia de „existențialism creștin” fără o prea mare emfază, pentru o scurtă perioadă de timp: „Îmi spuneam în fond, filosofia existenței, așa cum o concep eu, este o filosofie deschisă care nu se poate închide pentru mine așa cum este cazul cu toate <<ismele>>, oricare
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
Cuvintele abilitate, înțelepciune, virtute, regulă, sfat, ordine sau legea morală, succes, fericire, merit, luate trei cate trei, marchează destul de bine opoziția a trei feluri de imperative kantiene. (Goblot) În cadrul filosofiei contemporane preocupările legate de singularitatea umană se află la originea existențialismului J. P. Sartre care afirmă că ”omul nu este ci devine”, acesta are libertatea absolută de a alege. Pentru Lucian Blaga omul este o ființă culturală realizănd saltul ontologic de la animalitate la umanitate. Numai omul își poate forma o conștiință
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
largi ale lui "dincoace". Heidegger este cel mai bun exemplu, astăzi, de regresivitate bună, și este jalnic să vezi cum nu au înțeles nimic din el, în acest sens, un Bochenski sau Stegmüller, care îl pun pe același plan cu existențialismul de speță Sartre sau Kierkegaard. De la teama determinată (Furcht), trecând prin Angst pentru a ajunge până la Zeitlichkeit, ca orizont al lui Sein, este un drum paradigmatic de "mergere de-a-ndăratelea". Ontologia fundamentală a lui Heidegger este o astfel de sondă transcendentală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el, cea mai seducătoare ― pentru a-ți pregăti evadarea din filozofie. Aș vrea să fiu bine înțeles: grimasa rămânea a filozofiei, dar resorturile care o produceau erau altele, pregătite de Augustin, de teologia lutherană, de Aristotelul Eticii și Retoricii, de "existențialismul" paulian, de Kierkegaard și de literatura rusă. Numai că "bietul" Heidegger încerca să capteze Viața (ceea ce însemna trecerea omului prin lume) cu plasa de prins fluturi a fenomenologiei. Întreprinderea era enormă și Sein und Zeit rămâne pesemne una dintre minunile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în școală: Jean-Paul Sartre. Era cu neputință să-l convingi de contrariu pe acest interlocutor, a cărui indignare era sinceră șidespre care oricine-și putea da seama că era vorba de lupta de o viață, cea Autorilor buni împotriva execrabilului existențialism! Eram în 2002, iar Sartre murise de aproape douăzeci de ani... Ce contează? Nu caut să demontez acest gen de convingere și chiar mă înduioșează zeloții unei asemenea credințe literare. Dimpotrivă, simt o indignare (firește, prea puțin științifică în deplina
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
suprimarea potențialului revoluționar al clasei muncitoare precum și a creativității libere a individului prin birocrația excesivă. Cel puțin câțiva dintre partizanii noii stângi pledau în favoarea dreptului la opinie al individului cu precădere la problemele legate de sexualitate.19 Alte mișcări precum existențialismul sartrian și psihologia radicală a lui R. D. Laing a reîntărit ideea potrivit căreia perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost una de represiune și plictis. Acest tip de critică a izbucnit la suprafață odată cu revoltele studențești
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC, Statornicia grea de ipoteze
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
însemnătatea fonologiei pentru științele omului cu rolul revoluționar al fizicii nu-cleare), în timp ce latura teoretică a fost controversată: "Structuralismul este o metodă, nu o doctrină, iar în măsura în care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu rolul revoluționar al fizicii nu-cleare), în timp ce latura teoretică a fost controversată: "Structuralismul este o metodă, nu o doctrină, iar în măsura în care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost în favoarea structuralismului metodologic (infra i
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-ncetare și-ntr-un sens distructiv"360. Nu lipsesc nici trimiterile la filozofia existențialistă, la iluzoriul chin sisific pe care-l reprezintă existența individului privat sau îndepărtat, printr-o insulară întorsătură a destinului, de esența lui adevărată. Locuri comune ale existențialismului precum îndoiala sau excluderea alterității revin în acest "roman secund" care este jurnalul personajului Robinson: Iar singurătatea nu atacă numai partea inteligibilă a lucrurilor. Le macină până și temelia existenței. Din ce în ce mai des sunt năpădit de îndoieli cu privire la adevărul mărturiei simțurilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
c. Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165 Prefață Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul timpului" (Zeitgeist). În anii '60, dominați de marile sinteze teoretice (marxism, existențialism, structuralism) semiotica s-a inspirat în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
răspunsuri capitale. Oricum, cuvântul e antologic, ai intrat în istorie Cu un singur cuvânt, acest "Nevermore" (...). De ce taci? Ți-ai impus că nu caști pliscul de teamă Să nu te repeți? Sau e la mijloc o filozofie mai adâncă decât existențialismul? Care a venit și s-a dus de-atunci, îți spun în paranteză. (...). Știam de mult acest monoton "Nevermore", Spune-mi numai ce-nseamnă în accepția lui modernă. Concluzia soresciană e net senină; lui Niciodată i se opune un tonifiant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și China se vor înțelege, valorificîndu-și mai curînd complementa ritățile, decît ascuțindu-și contradicțiile, nu vom avea totuși un război global. Dar după... Ar fi păcat, de dragul unității, căci nu există decît un bun comun: pacea. c) Ego și Sine Existențialismul modern (S. Kirkegaard) sau expresionismul (E. Munch) pot fi expresii caracteristice ale vremurilor din urmă. Conflictul este în primul rînd în noi, căci am uitat cine suntem, am devenit schizoizi și cum ce este înlăuntru este și înafară... Egoul este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care pare să-l sublinieze Hans Jonas cînd compară gnosticismul cu filozofia existențialistă, cea din urmă fiind o transformare destul de naiv-excesivă a pesimismului, din moment ce respinge principiul antropic, dar nu statuează nici o consubstanțialitate Între oameni și o lume mai bună. (Potrivit existențialismului, sîntem pur și simplu rătăciți Într-o lume În care nu ne avem locul; potrivit gnosticismului, sîntem rătăciți Într-o lume inferioară, atîta timp cît ignorăm că locul nostru este Într-una superioară.) Comparat cu acele curente majore care definesc
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
există valoare dacă nu există un metasistem În cadrul căruia să se definească valoarea. Aceasta este experiența trăită de filozofii existențialiști și ea este, din nou, echivalentul specular al experienței dualiste, căci ambele recunosc necesitatea transcendenței; Însă dualismul o afirmă, iar existențialismul se plînge de totala ei absență. Un scriitor ca Albert Camus a utilizat În mod constant metafore dualiste gnostice În titlul operelor sale importante: Exilul și Împărăția, Străinul, Căderea. Vom analiza, În cele ce urmează, fără pretenția de a le
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]