571 matches
-
creării unei științe sociale internaționale, Editura Polirom, Iași, 2011. 39 Sozialökonomische wissenschofts, vezi Dragoș Paul Aligică, op. cit., p. 23. 40 Dar nici nu ne aflăm în capcana criticii permanente și cu orice chip a lumii occidentale. Pascal Bruckner arată: "De la existențialism la deconstructivism, toată gândirea modernă se epuizează în denunțarea mecanică a occidentului, subliniindu-i ipocrizia, violența, ticăloșia", Tirania penitenței. Eseu despre masochismul occidental, Editura Trei, București, 2007, p. 12. 41 Charles Darwin, Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 152
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ale spațiului nostru spiritual, cum ar fi anticiparea literaturii baroce europene prin "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie", contribuția la nașterea avant la lettre a romantismului prin pana lui Cantemir, sau sugerând numele lui Eminescu drept predecesor al existențialismului. Neîndoielnic, concluzia lui Papu era flagrant exagerată ("protocronismul este una dintre trăsăturile dominante și definitorii ale literaturii noastre în context mondial"), dar profesorul nu făcea decât să supună atenției anumite trasee comparatiste, fără a avea vreo clipă intenția să opună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
participării. Nu-mi aduc aminte să fi făcut vreodată prezența; cu toate acestea, eram mereu prezenți la această sărbătoare a cunoașterii. Am aflat la un moment dat că reflecția Domniei Sale asupra educației se consumase prin tratarea unei teme foarte interesante, „Existențialismul și educația”, și m-a mirat oarecum contrastul dintre robustețea și optimismul prezenței doamnei profesoare În fața noastră și interesul neștiut de noi pentru precaritățile și pesimismul de sorginte existențială. Mirat, dar și Încântat am fost când am descoperit În timpul studenției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
The Spoiled Child of the Western World: The Miscarriage of the American Idea în Our Time. Dup) p)rerea lui Fairlie, America nu mai este preocupat) de luptă pentru existent). El vede un alt mod de Ing)duinț) recomandat) de existențialismul la mod). Deoarece lupta pentru existent) „a Încetat s) mai fie o problem), existentă În sine a devenit o problem). Existențialismul nu este o filosofie pentru cel care nu are o bucat) de pâine”. Dac) lupta pentru existent) s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
America nu mai este preocupat) de luptă pentru existent). El vede un alt mod de Ing)duinț) recomandat) de existențialismul la mod). Deoarece lupta pentru existent) „a Încetat s) mai fie o problem), existentă În sine a devenit o problem). Existențialismul nu este o filosofie pentru cel care nu are o bucat) de pâine”. Dac) lupta pentru existent) s-a stins Într-adev)r În America și o etap) important) a istoriei a luat sfârșit, nu trebuie s) ne mir)m c
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Tudor Pamfile, George Lesnea, părintele Petre Savin și atâția alții. De la București au mers și au făcut ziaristică și literatură la Cernăuți Pamfil Șeicaru, Cezar Petrescu. La Cernăuți își făcea prezența literatura promovată de Tristan Tzara (Dadaismul), de Emil Cioran (Existențialismul), Mircea Eliade, Eugen Ionescu. Presa din Cernăuți a avut spontanietate, instinct patriotic, determinare națională, chemare a opiniei publice alături de ea, dar mai ales greutăți, nenorociri, sacrificii de tot felul, purtători de excese în exprimare și luptă. Condusă de personalități cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
antisemitism, dar toți își găseau rădăcinile intelectuale în același ambient al filozofiei europene de la cumpăna secolelor, dominată de personalitățile complexe ale unor Nietzsche, Gasset, Frobenius, Sorel, Heidegger, Spengler, care proferau un antimodernism și un antiraționalism virulente, asezonate cu romantism și existențialism, în opoziție cu lumea ca produs al Iluminismului și cu democrația materialistă și decadentă a "omului-masă", lăudând totodată modul tradițional de viață, cu ritmurile, valorile și eroii săi, considerând că lumea coruptă ar putea fi salvată și pusă în ordine
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
arhetipul subofițerului aspru, cinic, binevoitor, ce reprezintă ce e mai bun în America". Ibidem, p. 107. Un titlu interesant a fost Enemy Ace, despre un pilot de vânătoare german din Primul Război Mondial, personaj complex, profund, cu o filozofie între existențialism și nihilism. 627 Bradford Wright, op. cit., p.75. 628 Ibidem, p. 81. 629 Ibid., pp. 67-71. Tema nucleară și fantasmele războiului rece sunt "obsesii creatoare", este de părere Henry Rousso, ideea apocaliptică reprezentând nu teama de dispariția speciei, ci a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
culturi majore și o sfidare a tabuurilor impuse în discursul public de fobia „influențelor nefaste” sau a „ideilor subversive” - denunțate ca „mecanisme infantile de apărare inerente” minoratului cultural. Eliade a mai caracterizat criterionismul și drept cel mai interesant precursor al existențialismului francez, care a însemnat „depășirea momentului universitar în cultură, coborârea intelectualului în arenă, contactul direct cu publicul, îndeosebi cu tineretul” (era și o aluzie la „trăirism”, ca experiență vie a actului cultural, inspirat unei părți a generației sale de profesorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și jurnalul, constituie o dublă provocare pentru contemporaneitate: în primul rând, prin farmecul lor exploziv ele invită la o lectură dificilă, intelectuală, neconvențională și pasionantă, în al doilea rând, oferă o pradă rară pentru istoria literară, prin amestecul paradoxal de existențialism, simbolism, avangardism și postmodernism, toate acestea convocate la începutul anilor ’40. Repere bibliografice: Alexandru Vona, Emil Ivănescu, „Agora”, 1947; Manu, Eseu, 259-262; Raluca Dună, Dincolo de Rimbaud și Cioran, JL, 2002, 11-12. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
neprotejați, neînțeleși...) Așa se explică de ce Culianu îl consideră pe mentorul său drept “FĂOăuză pentru propria sa explorare”, apreciind că eans gonas “a conferit gnosticismului antic inteligibilitate și un prestiJiu egal cu cel al unor fenomene moderne cum ar fi existențialismul”. După susținerea tezei de licență, lui Culianu i se oferă un contract pe durata a patru ani, la Milano, lucrând alături de profesorul Bianchi. în 1976, pleacă în Olanda, la rniversitatea din Groningen. Aici, va susține cursuri de literatură română, de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
18; Gabriel Dimisianu, Observații mărunte, RL, 1992, 18; Al. Piru, O nouă istorie a literaturii române, L, 1992, 19-21; Monica Spiridon, Strategii de lectură, RL, 1992, 24; Gheorghe Grigurcu, O istorie refuzată, F, 1992, 6; Ovidiu Pecican, Istoria literară și existențialismul naționalist, ST, 1992, 8-9; Monica Spiridon, Habent sua fata libelli, F, 1992, 9; Matei Călinescu, Despre „Istoria literaturii române” de I. Negoițescu, „22”, 1992, 39; Virgil Nemoianu, I. Negoițescu și „Istoria literaturii române”, „22”, 1992, 48; Nicolae Florescu, „Istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
cu caracter romantic, fie că este oglindită în elanul poil-ului și spuma Imperiului Habsburgic, se destrăma sub presiunea conflagrației în Europa. Una dintre consecințele războiului a fost modestia perspectivei critice, care, pe de o parte, a fost oglindită în doctrina existențialismului, studii ale puterii și influenței subiectivității umane, iar pe de altă parte, a fost reflectată printr-o analogie epistemologică ulterioară cu semnificațiile ontologice și cu deconstructivismul existențialismului. Totuși, în mod paradoxal, această conflagrație nu a dus doar la o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
modestia perspectivei critice, care, pe de o parte, a fost oglindită în doctrina existențialismului, studii ale puterii și influenței subiectivității umane, iar pe de altă parte, a fost reflectată printr-o analogie epistemologică ulterioară cu semnificațiile ontologice și cu deconstructivismul existențialismului. Totuși, în mod paradoxal, această conflagrație nu a dus doar la o atitudine modestă față de perspectiva critică, dar și la reinscripția conceptelor critice totalitare, cum ar fi locul în care ar trebui pusă în scenă activitatea umană, și aplicabilitatea fenomenologică
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la curentele de gândire ale filozofiei antice. Faptul că Biserica nu poate „boteza” în propriile ape orice sisteme de gândire este dovedit de preferința constantă a patristicii pentru platonism și de refuzul sistematic al atomismului sau epicureismului. În modernitate, războiul existențialismului (anti-esențialist) cu tradiția metafizică a vechilor greci are mare relevanță pentru înțelegerea misterului umanității plăsmuite „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Nici materialismul „științific” al lui Marx, nici patosul prometeic al umanismului exaltat de Sartre nu seamănă cu „vânătoarea ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tunsă zero, slabă, plină de păduchi, evadată dintr-un spital de psihiatrie. Ea este „îngereasa cu pălărie verde”, apariție oniric-suprarealistă și model al inadaptării și al refuzului unei lumi care nu oferă nici o șansă de împlinire autentică esenței umane. Problematica existențialismului francez - de la căutarea sinelui mascat de aparențe falsificatoare la greața față de ceea ce au făcut ceilalți din tine - se regăsește într-o narațiune plină de vervă, antrenantă, deloc explicativă și sugestiv descriptivă. Romanul a fost imediat adoptat ca un fel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
intenționalitate sui-generis, anterioară în ordinea importanței existențiale celei care se potrivește definiției clasice a conștiinței de sine. Dacă pentru aceasta din urmă replierea pe sine este act fenomenologic fondator al experienței și constitutiv oricărui mod derivat al cunoașterii, pentru reprezentanții existențialismului a sosit vremea unei radicale reconsiderări a statutului reflexivității, a ponderii pe care demersul esențial care-i stă la bază o are în definiția generală a conștiinței 2. În fața unei noi necesități de legitimare și integrare sistematică a celor mai
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
legitimare și integrare sistematică a celor mai recente achiziții ale cercetării fenomenologice (de care țin circumscrierea existențialelor sau teoretizarea "stării de aruncare", a facticității, a transcendenței eului), însemnătatea conștiinței reflexive (ca instanță judicativă a propriilor acte sau gânduri) devine marginală. Existențialismul ajunge astfel să infirme și să sancționeze o linie tradițională inaugurată de Fericitul Augustin cu al său "redi in te" și păstrată vie, până la încununarea idealismului german, de către Descartes și Pascal, integrând și această problemă fundamentală unui efort programatic de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tip creator afirmării de sine, într-un relativ contrast cu o viziune fenomenologică ce are tendința de a încetățeni ideea unei autodezvăluiri (a unei auto-revelări a ceva constitutiv, deci în fond deja dat, preexistent intrării sale în actualitate). Dacă adepții existențialismului înțelegeau destinalul de la înălțimea unei eterne fatalități de tip descriptiv (ca drum al esenței imuabile în variate chipuri de manifestare), personalismul și filosofia reflexivității îngăduie libertatea fundamentală a procesului de auto-determinare și concep edificarea de sine în termenii unicității și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Științifică, București, 1957, pp. 145-146. 3 Georg Lukács, Le changement de fonction du matérialisme historique, în Histoire et conscience de classe. Essais de dialectique marxiste, Leș Éditions du Minuit, Paris, 1960, p. 262. 4 O notă specială trebuie făcută în legătură cu existențialismul creștin rus, care a interpretat principiul antropologic în lumina ideii de participare liberă a omului la divinitate. În acest caz, tradiția Bisericii nu apărea decât că îndrumar și legătura interioară cu experiență comună a trecutului. A se vedea Nikolai Berdiaev
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
M. Riedel, "monismul metodologic" (adică "păstrarea unității unei metode în confruntare cu particularitățile empirice ale obiectului cunoașterii") este una dintre cele trei "presupoziții" care au rezistat, dincolo de pozitivism, perpetuându-se într-o "ontologie radical-empiristă", fie că ea s-a numit existențialism sau neopozitivism. (Aici este vorba, în fond, despre teza unității metodei științei.) A doua presupoziție avută în vedere de Riedel o reprezintă "monismul ontologic, adică delimitarea a ceva dat drept centru de referință al cunoașterii posibile", iar a treia "rezultă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
i-a aparținut, în același an, lui Philip Phenix. Lucrarea sa Realms of Meaning (1964) abandona total tradițiile eficientismului și ambițiile pozitiviste ale teoriei curriculumului 8. El propunea o „nouă filosofie a educației” care anticipa gândirea pedagogică postmodernistă de pe pozițiile existențialismului. Era influențat de Martin Buber și, bineînțeles, se raporta critic la pragmatismul american. Phenix a propus și a folosit o nouă abordare a disciplinelor din educație și învățământ pornind de la conceptul de sens al existenței. Disciplinele au fost decretate „surse
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
psychology), reprezentată de americanii Abraham Maslow și Carl Rogers. Dar pledoariile sale pentru „reumanizarea curriculumului” erau argumentate și prin invocarea unor filosofi precum Eric Fromm și Herbert Marcuse. „Umanismul” pentru care pleda Louise Berman era cel existențialist, în special din „existențialismele” formulate de Kierkegaard, Jean-Paul Sartre și Albert Camus. Dar domeniul o obliga, în mod fatal, să adopte o logică teleologică a discursului. În epilogul lucrării sale New Priorities in the Curriculum sublinia că generația din acel moment era rezultatul proiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
eternului student” din literatura acestei epoci „bântuie” asemenea locuri, din a căror substanță personalitatea lor livrescă împrumută mult, iar dadaismul se naște, în 1916, în Cabaretul Voltaire din Zürich, un loc des frecventat de Tristan Tzara. Avangarda și suprarealismul, apoi existențialismul parizian beneficiază din plin de perimetrul nonconformist al cafenelei, unde se dă citire manifestelor, se angajează dezbateri și polemici, se intră în dialog și se lansează vedete. Fapt relevant pentru lenta maturizare și emancipare a culturii românești, pentru defazările din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]