571 matches
-
computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a recompune universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul mediatic va reabilita lectura participativă, transformându-și cititorii în eroi ai călătoriilor virtuale.” Totuși, povestirile din volumul Întâmplări din orășelul nostru, cu excepția unui exotism relativ și neutru și a realizării profesioniste, nu bruscaseră candoarea prozei curente. Decorul unui mic oraș american, Gas-City, în care Ovid S. Crohmălniceanu se grăbea să vadă transpusă „experiența de viață a anilor trăiți în universul «socialismului real»”, îi oferă
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
Timp răstignit (1969), prin care se manifestă ca modernist radical, neofuturist îndrăzneț în ideație, exprimare și chiar în grafie, recurgând la artificii tipografice de inspirație avangardistă. Cultivă versul alb, imaginea frapantă, uneori arborescentă și contrariant bizară, un anumit pitoresc sau „exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o relativă truculență caleidoscopică, în ebuliția imaginației, în culoare, în zeflemeaua cumpătată, blândă, de fapt în recursul la bizarerii, la alăturări ciudate. Cu trecerea anilor poetul își mai temperează întrucâtva
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
calitate, chiar dacă minoră - într-un context dominat de epic, analitic, de istorie și tipologie etc. Anna sau Pasărea paradisului și Cel iubit nu sunt propriu-zis romane, ci cărți de scriitură artistă și de atmosferă, din care se reține un anumit exotism nord-carpatin, atmosfera orașelor mici de tradiție central-europeană, referirea la situația confuză imediat postbelică (în Cel iubit), recursul la scenarii pseudopolițiste extrem de discrete și complet opacizate în elementul lor anecdotic. Odată cu Caii sălbatici, prozatorul își ajustează strategia, abandonează vidul anecdotic și
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
teoretizări. De altfel, ele capătă uneori alura unor studii. Atras și de filosofie, profesorul nu a apucat să-și publice lucrările, care s-au păstrat în manuscris. Indecis între nevrozele și nălucirile simboliste și estetismul parnasian, cu tenta lui de exotism, I. scrie o poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău tentacular”), tristețe și îndoială, singurătate și zbucium (când se
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
suflul prea scurt (și prea prudent) al evocării, stau și paginile din Cumințenia zăpezii (1987), cuprinzând impresii din Scandinavia și Groenlanda, ori din Vino la noi, Roberta! (1989), combinație agreabilă de note de călătorie, reportaj și jurnal intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
imaginarului exotic și spre plăsmuirile gratuite ale fanteziei grațioase sau macabre. Virtuozitățile picturale din Acșam Dovalar, Banchet la curte, decorativul miniatural și stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină față de societate este irealizabilă, iar „evadarea” sa eșuează. Aici descripția amănunțită a cotidianului e dublată de o morală existențialistă, contrabalansată, pe de altă parte, de o propensiune spre cultivarea unui „exotism” social (peripeții prin mediile plastico-expoziționale, amoruri pasagere, salahorie ocazională în piața de legume, chefuri ostentativ boeme, situații laborios pitorești, stranii și „semnificative”). Autenticitatea artistică cedează astfel teren în fața unor accente de kitsch romanesc. Preocuparea pentru complexitatea tehnicii narative e vădită
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
reușit mai ales în detalii, al societății ieșene de la 1900: descumpănirea ultimilor mari boieri, care se simt amenințați de evoluția inevitabilă spre capitalism, confruntările dintre grupările politice, antisemitismul unor tineri intelectuali, atmosfera din redacțiile gazetelor, viața trudnică a celor săraci, exotismul înecat în suferință și lipsuri al cartierelor evreiești. Linia epică este însă deturnată de numeroase digresiuni teziste și de o neinspirată aglomerare de argumente împrumutate de la autori precum Max Nordau. Orașul amintirilor (1936) pare a fi o carte mai puțin
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
precum și despre obiectul lor, de altfel). Uneori, literatura de acest tip a fost receptată, În epocă și mai târziu, conform unei lacunare familiarități cu ceea ce fiecare știa despre India, sau despre yoga, Calcutta, filosofia indiană, Himalaya, civilizația anglo-indiană, șerpi, muson, exotism și aventură. Articolele pe care Eliade le-a trimis de acolo aveau și rostul de a distinge breviarul absolut necesar al percepției, pe care Îl oferea cu ambiguă generozitate. Numai că de multe ori confuzia era infinit mai rezistentă până
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vreunul...), imaginea Ïambhalei. Scriind recent despre Ïambhala diferitelor versiuni europene de Tibet (de la misionarii iezuiți la exploratorii din secolul XX), am putut verifica inconsistența și, la limită, dezinteresul autohton chiar și pentru o expresie atât de favorită și celebră a „exotismului” Asiei 2, chiar și ceea ce am numit „Tibet accesibil” continuând la noi să rămână Tibet al interdicției. Hodgson, În raportul său către Societatea Asiatică a Bengalului, era tentat - În pofida menționării unui mare număr de manuscrise sanscrite și tibetane - să considere
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
begleitet von einem naturhistorischen Anhange, publicat la Berlin În 1823, În care va face descrierea științifică a mineralelor, plantelor, insectelor și păsărilor pe care le descoperă În arealul dintre Orenburg și munții Urali 1. Politica multilingvismului era dictată de chiar exotismul și noutatea teritoriilor studiate: ca și Humboldt, ca și Honigberger mai târziu, terminologia descrierilor lui Eversmann acoperă șase limbi. În tot cazul, Honigberger - cu simțul său economic deloc neglijabil - Îl precedă cu mult pe Reinhard Junge, care scria În 1915
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iulie, august și septembrie 1874, tipărită în 1875 și dedicată memoriei lui Filaret Scriban, cuprinde câteva însemnări despre Bulgaria și Grecia, Constantinopol, Ierusalim și locurile sfinte, curiozitatea pelerinului erudit reținând uneori cu precizie anumite detalii, din care emană un vag exotism biblic. SCRIERI: Unirea și neunirea Principatelor Române, Iași, 1856; Foloasele Unirei Principatelor Române, Iași, 1856; Cuvinte bisericești compuse și rostite la deosebite ocazii, București, 1868; Încercări poetice. Discursuri politice. Memuare și scrisori politice, îngr. Romulus Scriban, Iași, 1870; Călătoria mea
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
era editată în 1952, în condiții grafice precare și într-un tiraj cvasiconfidențial, la Valle Hermoso, în Editura Cartea Pribegiei a lui Grigore Manoilescu. Dincolo de poezie și teatru, adevărata vocație a lui S. pare să fie proza, caracterizată de rafinament, exotism și romanțiozitate. Romanele Popi și Concina prădată au o tematică erotică, dar scriitorul nu trece niciodată de limita sugerării discrete a relațiilor sexuale, lucrând în filigran, cu o decență firească, fără nimic ostentativ sau deliberat șocant. Din perspectiva erosului, a
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
acelei memorii - a psihismului colectiv al obștii sătești de altădată și a anecdoticii care animă orizontul de viață rural. Ambele componente ale sintezei au avut de câștigat. Lumea satului, cu spiritualitatea ei, îi va fi revelată convingător cititorului, curățată de exotismul depreciativ și de prezumția carenței de „profunzime” pe care i le atașase o prejudecată tenace, modernistă și antirurală. Iar tehnicile prozei moderne vor beneficia și ele, fiind fertilizate de obiectul la care și-au găsit astfel aplicarea. Dintre procedeele practicate
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
imageria proprii „romanului popular”, ale foiletonului aventuros, gen paraliterar destinat unui public larg, puțin instruit și fără exigență artistică, doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților și instinctelor. Dat fiind momentul istoric, cartea avea să reprezinte un „cântec de lebădă” al unui gen cu o tradiție destul de consistentă, din producția editorială dispărând, odată cu instaurarea regimului comunist, nu numai scrierile de calitate
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
Contesa de Ségur, André Maurois. Cu siguranța intelectualului înzestrat cu o solidă formație filosofică și cu o metodă critică riguroasă, dar nu lipsită de eleganță și chiar de umor, sunt abordate, de asemenea, probleme de teorie și estetică literară, precum exotismul în literatură, specii literare noi, feminitate și literatură, psihologia simbolului. Eseul Iarăși problema fond și formă pleacă de la articolul lui Mihai Ralea Saturația fenomenelor sufletești, care propune o teorie ce conciliază teoria kantiană și cea bergsoniană asupra formei. S. analizează
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
act inițiatic, „o încercare” de „a fi ca ceilalți”. Motivațiile profunde ale toxicomaniei sunt reprezentate prin revolta împotriva familiei, transgresiunea interdicțiilor (violarea unor tabuuri impuse de educație), nevoia unei satisfacții imediate, conduite de refugiu sublimate prin aportul de drog, căutarea exotismului artificial, depășirea spațiului și a timpului, al unei realități considerate ca insuficientă, represivă sau inacceptabilă. Personalitatea acestor subiecți are niveluri mintale diferite și ei provin din medii sociale la fel de diferite. Această personalitate nu se poate defini în raport cu cadrul clinic obișnuit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a.m.d., avea un rol pur decorativ, de fundal al „adevăratei” istorii, produsă de personalități și marcată de întâmplări memorabile. Din acest unghi, care conferea evenimentului proporții covârșitoare, faptul de viață nu era interesant decât prin culoarea și, așa zicând, exotismul (ori insolitul) său, evidențiat de sursele, punctuale și subiective, ce subîntindeau o asemenea istorie: amintirile, memoriile, observațiile directe chiar sau cronicile, fără a uita, desigur, documentele (explorate însă în singularitatea lor). Iată, bunăoară, cum înțelegea un istoric român, altminteri demn
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
neagră, Tuhutum și Zoa-Zuirvan), caracterizate printr-o atmosferă stranie, amintesc, în ansamblu, de povestirile romanticilor germani și anticipează nuvela Sărmanul Dionis a lui Mihai Eminescu. Imaginația prozatorului se dovedește nu numai aprinsă și bogată, dar și bine stăpânită. Istorie și exotism se confundă într-o lume romantică, uneori delirantă, abundentă în ciudățenii și surprize. Personajele par desprinse din legendă și basm, numele sunt sonore și neobișnuite, izvorâte dintr-o imaginație onomasiologică aparte. Eroii cad adesea în transă, acțiunea desfășurându-se astfel
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
din cartea de debut, stau alături versiuni din Tennyson, Édouard Pailleron, Sully Prudhomme, Rückert, François Coppée, Paul Verlaine, Francis Viélé-Griffin și Edmond Rostand. Balanța se înclină oarecum în favoarea simbolismului în ciclul Studente, ce reține atenția prin surprinderea atmosferei de un exotism sublimat, intelectualizat, a lumii amfiteatrelor. Originalitatea temei, buna utilizare a sugestiei și stăpânirea versificației nu compensează total deficitul de forță lirică. Însușirile artizanului, familiarizarea îndelungă cu spiritul culturii medievale, răbdarea de giuvaergiu în cizelarea poeziilor cu forme fixe vor face
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
ca erou pe Țăndărică, relevă îndemânare în versificare, un limbaj adecvat vârstei și oarecare inventivitate în închipuirea unor întâmplări amuzante. Scrise cam în aceeași vreme, nuvelele Turla cu paianjeni, Foc la Moara Roșie și Minunea din moscheie rețin atenția prin exotismul peisajului dobrogean și prin încercarea de a surprinde derapajele în ireal trăite de copii sau de indivizi rudimentari. M. va abandona însă acest filon și se va mărgini să urmeze lecția lui Jules Verne, foarte obedient în Aventurile omului mecanic
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
P. a pătruns în literele românești prin intermediul poeziei. Lirica sa aparține epocii de după primul război mondial, în care literatura română simte pulsația noilor orientări și tendințe estetice, în direcția simbolismului și, în genere, a modernismului. Străin de orice evazionism și exotism, evitând formulările criptice, noțiunile abstracte și sugestiile vagi, poetul utilizează simbolurile numai ca mijloace metaforice, proiectându-le permanent în sfera realului, legându-le de împrejurări și stări sufletești trăite. Așa cum mărturisește, lirica sa este „biografică prin excelență”, izvorâtă „din stricta
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
ce se petrece, în orice istorisire, e îmbibat de poezia Bărăganului, a bălților dunărene, a Deltei. O poezie de genul celei cuprinse în eposul sadovenian, dar pigmentată de țărănisme iuți, asemănătoare parțial acelora din Desculț al lui Zaharia Stancu, de exotisme și senzualități vrednice de Panait Istrati, punctată de situații ce amintesc de proza rurală americană (Faulkner, Caldwell, Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
lumea: „Cu palmele întoarse către cer, / Acoperindu-și chipu-nfricoșat sub haină, / Ilie cugetă la marele mister: / În taina-nfăptuită, însuși e o taină...”. Tradiționalismul unor astfel de versuri este contabalansat de importante accente moderniste, în care experiența poeticilor simboliste, cu exotismul și risipa lor de imagini, joacă un rol central. Poetul îl va fi citit cu admirație pe Ion Minulescu: „Văzduhu-i plin de vrajă și cântece s-aud / Reminiscențe, poate, din înfloritul Sud / Cu crocodilii leneși și cu flamingii roz / Și
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
românească de până atunci și chiar exclus de G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent ca fiind „scriitor francez”, marele critic motivându-și opțiunea prin aceea că versiunilor românești ale scrierilor lui Istrati le lipsesc „spontaneitatea” și „exotismul” care le-au consacrat în literatura de adopție. Perspectiva abordării unui teritoriu literar nedesțelenit - provocare supremă pentru orice „arheolog” - nu este singura motivație a alegerii lui O. Criticul, format la școala realismului socialist, face din simpatiile bolșevice ale lui Istrati
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]