7,303 matches
-
cu o secțiune privind teoria politică relevantă pentru asemenea dinamici. Trecând apoi la analiza cazului în sine, voi arăta că devoluția politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
teoria politică relevantă pentru asemenea dinamici. Trecând apoi la analiza cazului în sine, voi arăta că devoluția politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pură speculație. În concluzie, republica țărănească a Vrancei era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
concluzie, republica țărănească a Vrancei era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi separate aici pentru scopuri analitice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi separate aici pentru scopuri analitice: furnizarea de bunuri și servicii publice alternative, îmbunătățirea taxării și înființarea administrației publice locale. 4.4.1.1
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
scadă. După cum s-a văzut în tabelul de mai sus și în episoadele relatate, justiția forului confederal era apelată, succesiv, la starostia Putnei, care funcționa în general ca un arbitru regional, și, mai departe, la judecata domniei. 4.4.2. Expansiunea piețelor interne Secțiunea privind expansiunea piețelor interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în tabelul de mai sus și în episoadele relatate, justiția forului confederal era apelată, succesiv, la starostia Putnei, care funcționa în general ca un arbitru regional, și, mai departe, la judecata domniei. 4.4.2. Expansiunea piețelor interne Secțiunea privind expansiunea piețelor interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci prin creșterea cererii pentru noi și noi produse, dintre care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care s-a confruntat aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția propriului avantaj în jocul subsecvent pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul lor confederal erau într-atât de democratice și de egalitariste, încât
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul lor confederal erau într-atât de democratice și de egalitariste, încât nu delegau decât într-un mod foarte limitat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus întinderea acțiunii colective. Ulterior diminuării rolului său de marcă de apărare, încă existent în secolele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus întinderea acțiunii colective. Ulterior diminuării rolului său de marcă de apărare, încă existent în secolele XVI-XVII, primele bunuri și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de către boieri și alți actori externi au crescut coeziunea internă, unind participanții împotriva unor dușmani comuni pentru lungi perioade de timp, ceea ce a întărit identitatea și a crescut capitalul social. Deși dau perfectă dreptate tezei lui Stahl, în sensul că expansiunea capitalismului a provocat presiunile și procesele numite anterior, cauzele proxime ale disoluției aranjamentului trebuie căutate și în altă parte. În acest capitol am completat teza sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]