596 matches
-
astfel o contradicție conceptuală. Prima teorie afirmă manifestarea unei relații liniare negative între nivelul de dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât cele ușoare. Contrar acestei relații, teoria expectanței postulează existența unei relații liniare pozitive între expectanța privind succesul și performanța asociată acestei expectanțe. Soluționarea acestei contradicții este posibilă din perspectiva lui Latham prin luarea în calcul a obiectivelor stabilite în cadrul grupului și nu a obiectivelor stabilite de persoane
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unei relații liniare negative între nivelul de dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât cele ușoare. Contrar acestei relații, teoria expectanței postulează existența unei relații liniare pozitive între expectanța privind succesul și performanța asociată acestei expectanțe. Soluționarea acestei contradicții este posibilă din perspectiva lui Latham prin luarea în calcul a obiectivelor stabilite în cadrul grupului și nu a obiectivelor stabilite de persoane care aparțin unor grupuri diferite (situație în care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât cele ușoare. Contrar acestei relații, teoria expectanței postulează existența unei relații liniare pozitive între expectanța privind succesul și performanța asociată acestei expectanțe. Soluționarea acestei contradicții este posibilă din perspectiva lui Latham prin luarea în calcul a obiectivelor stabilite în cadrul grupului și nu a obiectivelor stabilite de persoane care aparțin unor grupuri diferite (situație în care apar diferențele cu privire la expectanță). Cea de-a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
performanța asociată acestei expectanțe. Soluționarea acestei contradicții este posibilă din perspectiva lui Latham prin luarea în calcul a obiectivelor stabilite în cadrul grupului și nu a obiectivelor stabilite de persoane care aparțin unor grupuri diferite (situație în care apar diferențele cu privire la expectanță). Cea de-a doua soluție propune interpretarea teoriei expectanței în termenii auto-eficacității, care include toți factorii care pot influența performanța (cunoștințe, abilități, resurse existente), nu doar efortul așa cum stipulează teoria expectanței. Teoria controlului, o teorie dezvoltată după anul 1980, este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din perspectiva lui Latham prin luarea în calcul a obiectivelor stabilite în cadrul grupului și nu a obiectivelor stabilite de persoane care aparțin unor grupuri diferite (situație în care apar diferențele cu privire la expectanță). Cea de-a doua soluție propune interpretarea teoriei expectanței în termenii auto-eficacității, care include toți factorii care pot influența performanța (cunoștințe, abilități, resurse existente), nu doar efortul așa cum stipulează teoria expectanței. Teoria controlului, o teorie dezvoltată după anul 1980, este întemeiată pe un model cibernetic și postulează că sursa
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unor grupuri diferite (situație în care apar diferențele cu privire la expectanță). Cea de-a doua soluție propune interpretarea teoriei expectanței în termenii auto-eficacității, care include toți factorii care pot influența performanța (cunoștințe, abilități, resurse existente), nu doar efortul așa cum stipulează teoria expectanței. Teoria controlului, o teorie dezvoltată după anul 1980, este întemeiată pe un model cibernetic și postulează că sursa motivației este bucla (loop) feedback-ului negativ care are rolul de a elimina discrepanțele dintre obiective și performanță, reglând astfel comportamentul. Această
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care au avut ca subiect motivația în muncă, cei doi autori identifică un grup tematic al "vechilor prieteni" și unul al "noilor fețe". Astfel, temele tradiționale ale cercetării motivației se regăsesc și în literatura anilor '90: motivele și nevoile, teoria expectanței, echitatea și teoria justiției, stabilirea obiectivelor, teoria evaluării cognitive, designul postului, teoria întăririi. "Noile fețe" ale cercetării despre motivație sunt: creativitatea, grupurile și echipele, cultura. Din altă perspectivă, Mitchell (1982) vede dezvoltarea cercetării privind motivația în trei direcții: i. elaborarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pe individ cu cele centrate pe influența mediului. Fig. 10. Ciclul înaltei performanțe (după Latham, 2007, p. 81) Schema logică este una de tip inductiv și integrează relațiile cauzale confirmate prin cercetări care valorifică mai multe teorii ale motivației (teoria expectanței, teoria social-cognitivă, teoria controlului, teoria echității, teoria întăririi). Obiectivele specifice și dificile la care se adaugă eficacitatea personală sunt dimensiunile necesare pentru realizarea înaltei performanțe. Obiectivele și eficacitatea influențează direcția comportamentului și efortul depus, persistența în atingerea obiectivului și totodată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a nu determina un șir întreg de alte probleme și, bineînțeles, rezolvată. De asemenea, acest cîmp al comunicării intrasistemice mai cuprinde și analiza dorințelor elementelor componente ale sistemului, precum și ca-pacitatea și posibilitatea acestor elemente de a-și exprima gîndurile și expectanțele, bineînțeles, în diferitele materiale sau modalități puse la dispoziția acestora de către consilierul PR. B. Un al doilea mare cîmp, asupra căruia consilierul PR trebuie să-și îndrepte atenția, și care poate, de asemenea, să dezvolte probleme de comunicare, este reprezentat
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
personale. Pe baza acestor principii, Weber oferă exemple concrete ale derulării proiectului la Deutsches Museum 26. Acesta oferă îndrumări metodice privind organizarea vizitelor, posibilitățile de a corela vizita cu programa școlară. În cadrul acestora, următoarele puncte se detașează: recunoașterea personală (propriile expectanțe în ceea ce privește muzeul) și cea a școlii / muzeului (așteptările profesorului și cele ale instructorului muzeal). Weber susține că "rezultatul oricărei vizite va fi afectat de interacțiunea dintre aceste anticipări și excursia reală pe teren". S-a constatat în prezența muzeului ca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ale persoanei: schimbări în identitate și în viziunea sa asupra lumii, în abilitatea de a face față sentimentelor puternice, de a menține un sens al sinelui pozitiv și de a se atașa de alții, schimbări în spiritualitate sau semnificație, în expectanțe, în nevoile de bază precum și în schemele cognitive despre siguranță, stimă, încredere, dependență, control și intimitate. Pearlman (1995) vorbește, de asemenea, despre riscul dezvoltării unei simptomatologii specifice stresului posttraumatic incluzând evitare, imagerie intruzivă și surescitare. Traumatizarea vicariantă are consecințe psihologice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
repetitive, de lipsa stimulării și împlinirii în muncă, comportamentele dificile ale clienților, lipsa cooperării dintre colegi, conflicte interpersonale, lipsa stimulării și împlinirii în muncă, dubiile legate de propria competență etc., dar și de idealismul și irealismul aspirațiilor, optimismul inițial exagerat, expectanțe inițiale și obiective care nu coincid cu realitățile existente în teren. • Tensiunea, reacția emoțională se instalează ca urmare a dezechilibrului generat de lipsa de concordanță între planul idealizat și cel real. Răspunsul emoțional este caracterizat de oboseală fizică, epuizare afectivă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Răspunsul emoțional este caracterizat de oboseală fizică, epuizare afectivă, tensiune intra și inter psihică, anxietate. * Schimbările de atitudini și comportamente au loc în vederea reducerii tensiunii emoționale și a depășirii stării respective. Individul poate să reevalueze și să coboare standardele și expectanțele (aspirații inițiale, își temperează idealismul și se adaptează realității ce i se impune) sau dezvoltă atitudini de regulă negative (detașare, cinism, complezență față de propriile trebuințe). Cele mai utilizate strategii de burnout sunt cele defensive, de fugă sau evitare psihologică și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de alte constructe legate de optimism cum ar fi optimismul dispozițional sau strategic. Spre deosebire de optimismul dispozițional, care se referă la expectanța generală că lucruri bune se vor întâmpla, optimismul comparativ este specific unui domeniu sau altul și include conceptul de comparație socială. Deși atât optimismul strategic cât și cel comparativ sunt centrate pe un domeniu specific, optimismul strategic nu include comparația
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de a fi vulnerabil. În acest fel controlul perceput ar putea deveni o bază realistă pentru optimismul comparativ. Pe de altă parte, a fi optimist cu privire la riscurile viitoare asociat cu un control perceput scăzut, poate fi nerealist dacă astfel de expectanțe pozitive se bazează pe factori dincolo de controlul individului, nereflectând probabil realitatea riscurilor viitoare. Deși o perspectivă optimistă asupra riscurilor relative pare a fi adaptativă atunci când e asociată cu un control perceput puternic, un simț puternic al controlului poate fi prea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cei care fuseseră întâmpinați cu un stil deschis, colaborativ. Prima categorie de pacienți raportau că primiseră explicații mai pertinente, simțiseră că problema le fusese înțeleasă mai bine și se simțeau mai eficient ajutați. Reacția pacienților poate avea la bază și expectanțele lor cu privire la atitudinea potrivită a unui medic în consultație. În virutea modelului tradițional al relației medic-pacient, oamenii sunt obișnuiți cu o abordare directivă și se așteaptă adesea ca medicul să le spună ca expert, ce trebuie să facă. Totuși, medicul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Johnson & Leventhal, 1974). Numeroase alte studii susțin importanța informațiilor pre-operative care scad distresul pacienților, grăbesc recuperarea și diminuează acuzele post-operatorii. Informațiile recomandate se referă la explicarea procedurii de intervenție și la comportamentele necesare ulterior pentru recuperare, burnout și stabilirea de expectanțe (Johnston & Vogele, 1993). Personalitatea medicului Personalitatea medicului are un rol esențial în relația cu pacientul, în prevenire, diagnostic, în implementarea tratamentului, și în evoluția patologiei pacientului (Tudose, 2007). În ceea ce privește diagnosticul, există o serie întreagă de trăsături de personalitate care în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
medicali. Medicii cu rigiditatea morală crescută raportează mai des simptome de evitare și distres, iar cei perseverenți resimt simptome intruzive. Rigiditatea morală se referă la simțul datoriei și al obligației morale. Medicii cu scoruri ridicate la această fațetă pot dezvolta expectanțe nerealiste cu privire la performanțele lor, neacceptând eșecul. De asemenea, expunerea la traumă le poate perturba credințele despre datorie și morală, determinându-i să se angajeze în comportamente de evitare. Persoanele cu un nivel ridicat al factorului deschidere sunt imaginative, empatice, curioase
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fac responsabili de salvarea și recuperarea supraviețuitorilor. Acest rol crește fără îndoială sensibilitatea lor și gradul de implicare. Studenții însă, nu au nici o responsabilitate față de pacienți. În cadrul stagiilor, pacienții sunt asumați adeseori ca material didactic. Pregătirea insuficientă a studenților și expectanțele reduse ce le sunt impuse, pot reprezenta factori protectori în fața stresului traumatic secundar. 7.2. Stresul traumatic secundar și motivația alegerii facultății Empatia este recunoscută ca element esențial în interacțiunea medic-pacient și ca predictor semnificativ al succesului terapeutic prin consolidarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
filosofia unei fapte e cu mult mai dificilă decât s-ar crede. (Dostoievski, 1960, pp. 20-21). Aceste rânduri evidențiază pe deplin acea multitudine de factori cauzatori ai actului omocidar. Specificul contextului social este puternic corelat cu particularitățile individului: nevoi și expectanțe, grad de evoluție cognitiv-rațională, maturitate afectivă, sistemul de norme și valori personale etc. Subiectul individual, venind în contact cu diferite situații cotidine, resimte anumite tensiuni, un disstres cu grade diferite ce afectează gradul de adaptare socială, se remarcă aici o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
însușească o parte din normele sociale, care ulterior vor fi dezvoltate prin episoade de analiză și sinteză intelectuală (adolescentul își va evalua și analiza conduita față de covârstnici, extrem de importanți pentru acesta și își va retușa o serie de reacții în funcție de expectanțele grupului, specificul cultural al acestuia, dar și de nivelul de evoluție intelectuală a acestuia). La vârsta adolescenței, perioadă de stres și furtună frustrările resimțite sunt mult mai acute decât în alte etape de evoluție ontogenetică. Acum pot apărea conflicte interne
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
alcool și droguri, de a ieși în evidență printr-un comportament agresiv și indecent (vocabular licențios), abandon școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea suicidul ca fiind,,un act uman de încetare din viață, cu substanțe autoprodusă și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de vedere subiectiv, și nu o așteptare rațională. Acum, că am pus întrebarea, voi expune un argument rațional în favoarea importanței adevărului, care sună chiar așa: realitatea poate fi manipulată numind adevăruri anumite afirmații independente, dar rezultatele vor diferi, probabil, de expectanțe. Pentru ca divergența să fie minimă, trebuie să încercăm să înțelegem realitatea, nu doar să o manipulăm. Există o realitate dincolo de voința noastră, pe care trebuie să o respectăm, dacă vrem să avem succes. Prin urmare, este, până la urmă, o conexiune
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
frecvență. Lista ne servește ca un ghid al elementelor formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează este parțială, fiind prezentată doar ca exemplu. • Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul de expectanță a unui eveniment anume. • Verbe ce denotă activități mentale, de genul am crezut, am înțeles, am observat că, ar putea indica măsura în care o experiență este conștientizată. • Numirea coordonatelor temporale și spațiale poate fi un indicator al intenției de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
interacționale diferențiate. Structura de adaptare dezvoltată de elevi în asemenea situații este competența socială a elevului, acceptată ca o capacitate a acestuia de a surprinde logica socială din clasă, în mod diferit față de logica didactică (strategia elevului de a decripta expectanțele profesorului). Originile competenței sociale se regăsesc în familie, când se bun bazele inteligenței sociale, însă consolidarea acesteia este validată în contextul sociorelațional al clasei de elevi. Această formă grupală oferă tinerilor ce o compun posibilitatea de a stabili relații și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]