407 matches
-
și politica socială. În ambele cazuri, de fapt, efectul redistributiv al policy (Bieler, 2003) face cunoscută problema legitimității, problemă generată de lipsa în acest caz foarte evidentă a solidarității și a justiției sociale care să se întemeieze nu atât pe expectativa unor beneficii decurgând din politicile europene, cât pe împărtășirea valorilor comune. Studiile asupra legitimității Uniunii Europene ca actor politic și ca sistem democratic 44 au căpătat un puternic impuls începând cu anii '90. În acest context, s-au deschis dezbaterile
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
destinat intervenției statului în gestionarea economiei. Pe de o parte, tradiția libertăților negative de sorginte liberală este integrată în cartele constituționale garantând drepturile civile și politice și autonomia sferei private a individului față de acțiunea publică. Pe de altă parte, existența expectativelor de bunăstare (welfare) lăsate moștenire de un regim care punea la dispoziția propriilor săi cetățeni servicii sociale în funcție de criteriul redistribuirii resurselor de tip egalitarist a făcut ca și noile prevederi constituționale să cuprindă dimensiunea justiției sociale în termeni care sunt
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de la Laeken și prin dezbaterea constituantă se îndreaptă spre legitimarea prin delegare electorală, legitimarea prin participare și deliberare. În consecință, conceptul de "cetățean" este pus în legătură cu termeni care denotă tipul de atitudine pe care cetățenii o au în privința Uniunii Europene: "expectative" (European Council, 2001, p. 4), "ceea ce se dorește" (European Council, 2001, p. 2), "ceea ce se percepe" (European Council, 2001, p. 3), "ceea ce se consideră a fi good governance". Este interesant de observat încercarea de includere în semnificația termenilor folosiți pentru
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Această dezbatere se încadrează în cel mai amplu filon de cercetare care a subliniat în cadrul policy studies importanța factorilor culturali și ideatici în procesul de formare a agendei. În conformitate cu o parte a literaturii de specialitate, dincolo de interese și de distribuirea expectativelor ca stakeholder-ii să respecte o anume policy, este important să ținem seama de ideile și de frame-ul de policy pentru a înțelege modalitatea în care o problemă este introdusă pe agenda instituțională de către un actor politic spre exemplu, în agenda
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Ele apar în Cațavencu ca o bombă cu efect întârziat, dar ce efect. Toată presa a luat foc. Titluri de-o șchioapă: „Mizeria unui vicepreședinte al Senatului“, „Vadim îi plasa fetițe lui Barbu“, „C.V. Tudor proxenet“ etc. Tribunul iese din expectativă, apărarea lui e atacul. Mai întâi îi scrie lui Onișoru, președintele CNSAS. Acesta se eschivează de la un răspuns imediat. Răspunde în schimb, încălcând uzanțele, tocmai omul PRM-ului, secretarul Constantin Buchet, care spală reputația tribunului. CNSAS se inflamează, dă un
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ei îi ia locul chirurgia constructivă și de foarte înaltă tehnicitate. Așa cum medicina a devenit o profesiune de maturitate în secolul luminilor (Renașterea), chirurgia trăiește azi devenirea spre cea mai uluitoare „terapeutică” și promițătoare formă de „profesiune activă”, nu de expectativă, ci de înlocuirea unei părți de organ, sau a unui organ întreg cu altul, de reconstrucția, „remodelarea” ființei umane din etapa ei embrionară sau chiar moleculară. Problema progresului și a economiei în medicină a stârnit în epoca modernă conflicte și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
suflare românească urmărea realizarea idealului național, deosebirile vizând succesiunea etapelor. La câteva zile după declanșarea conflagrației mondiale, Consiliul de Coroană întrunit la Sinaia, la 21 iulie/3 august 1914, a adoptat hotărârea de neutralitate a României, o neutralitate activă, cu expectativa apărării frontierelor. În timp ce cele două tabere aflate în conflict exercitau presiuni tot mai puternice asupra statului român, disputele interne se accentuau, curentul filoantantist pronunțându-se cu intensitate sporită pentru intrarea în acțiune. Dacă o grupare în frunte cu Nicolae Filipescu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
luată de Partidul Național Liberal în chestia distrugerii actului de la 4 ianuarie și soluțiunii ce a dat chestiunii constituționale" 84. Gheorghe Brătianu a refuzat și a explicat că "menținerea actului de la 4 ianuarie, după proclamarea Maiestății Sale Regale, înseamnă părăsirea expectativei [declarate de conducerea PNL] și intrarea în plin conflict cu Coroana"85. Pentru că PNL nu a acceptat Restaurația, iar tânărul Brătianu a refuzat să se solidarizeze cu această poziție, Vintilă Brătianu l-a exclus din partid pe nepotul său, la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca fiu al lui Ion Brătianu, socotesc că o asemenea atitudine se impune conștiinței și numelui care-l port". Examinând după matură chibzuință toate evenimentele petrecute, mi s-a părut că există o flagrantă contrazicere între o atitudine de prudentă expectativă și declarația ce mi se impune, deoarece menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, după proclamarea Majestății Sale Regelui, înseamnă tocmai părăsirea acestei expectative și intrarea în plin conflict cu Coroana, de care Partidul Național Liberal a fost întotdeauna atât de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
toate evenimentele petrecute, mi s-a părut că există o flagrantă contrazicere între o atitudine de prudentă expectativă și declarația ce mi se impune, deoarece menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, după proclamarea Majestății Sale Regelui, înseamnă tocmai părăsirea acestei expectative și intrarea în plin conflict cu Coroana, de care Partidul Național Liberal a fost întotdeauna atât de strâns legat. Spre a evita discuțiuni și incidente pe care aveam întemeiate motive să le bănuiesc penibile, am crezut că este preferabil să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care trecem, cere unirea tuturor oamenilor de stat, fiul lui Ion Brătianu a răspuns chemării regelui: și-a făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu e cu regele e împotriva lui și a țării. Al doilea temei al acțiunii lui Gheorghe Brătianu este
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
respectării normelor gestionării patrimoniale. Dar acțiunea lor nu a repus realmente în discuție, nici în perioada interbelică, hegemonia acestui model. Încercările de planificare urbană au fost fructul unor inițiative municipale care au eșuat atunci când s-au izbit de politica de expectativă a statului central și de prerogativele acestuia. Acesta intervenea pe plan social dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se bazează pe ideea că modul în care gândim și credem este în mare parte în funcție de modul în care ne văd și ne tratează ceilalți. Autorii consideră că modul în care ceilalți ne percep este în mare parte condiționat de expectativele pe care aceștia le au dinainte. Modelul maturității prin consumul de droguri (Labouvie, 1996, pp. 457-476) propune un model bazat pe autoreglare, unde elementele cheie sunt personalitatea și autoeficiența. În ipostazele în care acestea eșuează, individul va răspunde necesităților sale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
În faza preliminară sau de predispoziție se consideră următorii factori: * biologici (studiile au arătat că există o anumită vulnerabilitate genetică atât pentru alcool, cât și pentru restul drogurilor) * psihologici (autorii consideră importante personalitatea, inteligența și învățarea) * socioculturali (se referă la expectative, comportamente, evoluție istorică, valori culturale specifice) 2. În faza de cunoaștere sunt importante: mediu, procesul de învățare, procesul de socializare și expectanțele. 3. În faza de experimentare și inițiere a consumului, factorii decisivi sunt cei cunoscuți ca factori de risc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lupte inutile. În secolele XVI-XVII, Anglia era în plină schimbare. Datorită noii configurații politice a Europei, ea trebuie să-și schimbe politica sa externă din una expansionistă, așa cum a fost în perioada războiului de 100 de ani, în una de expectativă, plină de viclenie. Ea nu mai era ceea ce fusese în secolele XIII-XIV, cea mai mare putere a Europei, și nici ce avea să devină în secolele XVIII-XIX, cea mai mare putere colonială 19. Prinsă între puterea noului regat al Franței
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
decât valoare simbolică, alegorică; 4. a. pozitiv; b. negativ; 5. a. feminin; b. masculin; 6. a. copil (adolescent etc.); b. adult (matur, vârstnic etc.); 7. a. individual; b. colectiv; c.exponențial (generic, reprezentativ); 8. a. implicat; b. observator (martor, în expectativă, apectator al evenimentelor); 9. a. real; b. imaginar; c. real, dar mitizat; imaginar, dar cu șansa de a fi identificat într-o persoană / personalitate reală. Alte puncte de vedere / tipologii: A. 1. care aparțin tradiției populare; 2. care aparțin antropologiei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
încât această dată poate fi considerată un eveniment crucial în schimbarea vieții sociale din România. S-a instalat atunci o „ nouă istorie”, dar încă puțini își imaginau ce curs va lua aceasta. Actorii sociali au rămas pentru un timp în expectativă, pentru a vedea dacă evenimentele sunt reversibile sau nu. Se credea într-o revenire la normalitate, erau așteptați occidentalii să restaureze democrația și normalitatea. În cei trei ani dintre 1945 și 1948 s-au produs însă schimbări radicale din punct
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
o manieră prin care să se evite simplificări improprii; plasarea (în centrul discuției) a binelui public, în ciuda înțelesului unilateral; integrarea și, mai ales, dezvoltarea unei încrederi reciproce între participanți. Dacă unele aspecte sunt plauzibile din punct de vedere empiric, ca expectativă a continuității sau a efectelor integrative, concepția deliberativă exprimă o poziție ideală a democrației. Punctul "forte", însă, nu este acesta, ci cel de evaluare, tot așa cum aplicarea acestei concepții asigură calitatea democrației. În acest sens, se poate afirma că democrația
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sporite ale Porții otomane, a Îngreunat viața țărânilor și târgoveților. A dus o politică externă șovăitoare. Ajungându-se să se dea ajutor lui Petru cel Mare În războiul rusoturc din 1710-1711, el a adoptat, În timpul acestui război, o atitudine de expectativa. În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu cultură românească a cunoscut o perioadă de Înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. Domnia lui Brâncoveanu a reprezentat una dintre cele mai strălucite perioade din istoria noastră pe plan cultural. În cei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
realitate" pe care el însuși o consideră importantă și semnificativă. "Obiectul" de interes al lui Chapman, ce legitimează contextul identificat de Black, este "întregul": întreaga Americă, toată populația sa, secolele de istorie ale americanilor. Rămânem, parțial edificați, parțial neliniștiți, în expectativă, cu toate că știm deja, poate chiar mult înaintea receptării "loviturii de teatru" a profesorului Black, care încă ne așteaptă, cine este publicul pe care pastorul Chapman îl vizează în adresa sa. De dragul raționamentului și a excelentelor calități strategice ale criticului retoric
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întrun joc de-a v-ați ascunselea aproape obositor. Sensul scriiturii e o fata morgana după care tot alergi. Jocul apariție-ascundere- a sensului este o provocare pentru cititor. Sfârșitul lumii al lui Tudor Călin Zarojanu pune cititorul într-o continuă expectativă dar și într-o continuă stare de alertă: unde vrea să ajungă, până unde va merge, ce se va alege de tensiunile spre care urcă. Să pui cititorul să treacă de la capitolul unu la capitolul unu de multe ori pentru ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
intense căutări, așteptări, incubații. Jurnalul fericirii păstrează multe întâlniri culturale ale intelectualului încă nebotezat cu creștinismul. Aceste întâlniri pregătesc o ecloziune ulterioară, predictibilă de altfel. Credința lui Steinhardt nu apare de nicăieri. Cel care urma a se boteza era în expectativă. El își oferise disponibilitatea de a căuta, și deci se pusese prin asta în postura augustiniană: Nu Te-aș fi găsit dacă nu mai fi căutat. Închisoarea îi oferă doar perspectiva timpului limitat. Crede că, bolnav fiind, nu va supraviețui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bucăți, să nu-și aproprieze nici măcar un sat din el”. Deși între Anglia liberală și Austria reacționară existau mari diferențe de opinii, în ce privește chestiunea orientală interesele lor coincideau: împiedicarea înaintării Rusiei către Strâmtori și păstrarea integrității Imperiului otoman. Atitudinea de expectativă a Angliei s-a schimbat doar când Palmerston a avut pe masă principalele prevederi ale Tratatului de la Unkiar Skelessi Londra a redactat împreună cu Parisul un protest comun, în care se arăta că termenii acestei alianțe sunt inacceptabili, ei provocând o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ar fi putut insufla mâinii tot felul de elanuri imprevizibile. La urma urmei, care dar nu e o armă?" se întrebă Trees în sinea ei. Desprinzându-și privirile de gravură, lucirile obiectelor din sala muzeului o întâmpinară cu o neinocență expectativă. Tocmai atunci Ondine o întrerupse: − Vreau să fiu armă, nu instrument; pricepi? − Dar arma nu e și ea un instrument de împărțit suferință și moarte? veni replica. − Nu. Ea e liberă, pieptănată lis întru ascuțire de lucrurile în mișcare pe lângă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]