551 matches
-
fi folosite în trei moduri diferite, indicând: (a) evocarea sau producerea unei senzații de către un Stimul, ca în exemplul: The plum feels hard 'Pruna se simte tare (la atingere)/pare tare' (utilizare intranzitivă); (b) experimentarea sau detectarea unei senzații de către Experimentator, ca în exemplul: I can feel something hard 'Simt ceva tare' (utilizare tranzitivă); (c) o acțiune deliberată din partea Experimentatorului în scopul de a obține o senzație, ca în exemplul: I felt it to make sure that it wasn't too
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
The plum feels hard 'Pruna se simte tare (la atingere)/pare tare' (utilizare intranzitivă); (b) experimentarea sau detectarea unei senzații de către Experimentator, ca în exemplul: I can feel something hard 'Simt ceva tare' (utilizare tranzitivă); (c) o acțiune deliberată din partea Experimentatorului în scopul de a obține o senzație, ca în exemplul: I felt it to make sure that it wasn't too hard ' Am pipăit-o ca să mă asigur că nu este tare' (utilizare tranzitivă). Sintetizând, paradigma de bază a verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
62) This food smells spicy. Mâncarea are un miros înțepător' (63) This food tastes rancid. Mâncarea are gust rânced' Autorul susține că, în utilizările evidențiale, verbele exprimă stări întotdeauna subiective, permițând asocierea opțională cu un obiect prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look 'a arăta' și sound
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea, a auzi, a simți în utilizări "absolute" * A VEDEA și A AUZI Verbele de percepție vizuală și auditivă nonintențională a vedea și a auzi pot fi folosite absolut 86, selectând un singur argument nominal cu rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din familie, el vede/aude ("este văzător"). Nominalul subiect este supus unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele de percepție intențională, cu subiect Agent. Ne vom referi, în cele ce urmează, la tiparele sintactice în care apar verbele de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții, exprimarea subiectului activ devine neimportantă. 8. Concluzii Verbele de percepție permit o mare varietate de structuri semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și deosebiri. Verbul a vedea are
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ne-am propus să identificăm și să analizăm proprietățile temporal-aspectuale ale verbelor de percepție, ținând seama de diferențele de structură semantică a unităților verbale din această clasă. Am prezentat schema cazuală a verbelor, identificând în structura lor internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de percepție intențională - și Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
include șase roluri semantice: Agent(iv)ul, Instrumentalul, Dativul, Factitivul, Locativul și Obiectivul. Ulterior s-au produs anumite modificări ale inventarului general, dintre care relevante pentru discuția de față sunt redefinirea Obiectivului ca Pacient sau Temă și reinterpretarea Dativului ca Experimentator. 29 Pentru o sinteză asupra problemei și a variațiilor/criticilor cu privire la listele de roluri tematice, vezi Stan (2003: 169-234) și Levin, Rappaport Hovav (2005: 35-50). 30 Vezi Stan (2005: 175). 31 Vezi Cornilescu (1995: 133). 32 Unii autori atribuie argumentului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai apropiată de cea a impresioniștilor decât de cea a epocii sale. Jocul cu lumina și umbra creează o suprafață materială agitată, efect puțin obișnuit în această perioadă a tehnicii aquaforte. William Blake (Fig. 78, 79) este un alt inveterat experimentator, care a lăsat câteva monotipii în care materialitatea formelor figurate este foarte bine pusă în valoare de reperele cromatice. După cum observăm, în lucrarea „Isus apărând în fața discipolilor după Înviere”, culoarea îmbracă formele conturate de desenul executat în aquaforte, încercând parcă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
localizați mai ales în nucleii ventromediali din hipotalamus, după care urmează cei din amigdală, sept etc. Invers, dacă electrozii sunt plasați în zone a căror stimulare are ca efect pedepsirea (neplăcerea = durere) animalului, acesta evită constant și îndărătnic autostimularea. Dacă experimentatorul practică el însuși o stimulare prelungită a șoarecelui peste 24 de ore, animalul se îmbolnăvește grav și moare, adică același efect (exitus), când animalul se autostimulează rămânând cu lăbuța pe resortul ce-i producea indirect plăcerea (reacție de satisfacție). Zonele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Mai mult decât orice altă instituție, cea a Atlaselor oferă o reprezentare grafică, unică și excepțională, a unei realități dialectale În varietatea sa geografică pe ansamblul teritoriului. Sistemul utilizat este alfabetul dialectal francez, creat de abatele Jean-Pierre Rousselot, pionier și experimentator În domeniul foneticii, fondator, În 1893, al Societății graiurilor din Franța. Pe de altă parte, un complement etnografic vine să Îmbogățească documentația lingvistică. Aceasta permite punerea În evidență a „fluidității faptelor de limbă” și reprezintă un veritabil conservator al graiurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au fost percepuți ca atare de către profesorii lor, care nu fuseseră informați despre acest șiretlic, și au devenit mult mai inteligenți În urma injoncțiunilor pozitive adresate de către aceștia (citat in Seca, 2001, pp. 69-70). Prejudecățile sunt așadar niște „bucate alese” pentru experimentatorii care le-au manipulat diversele elemente, cum ar fi, În special, efectele lor asupra vieții sociale sau politice ori aspectul lor cognitiv și afectiv. Să amintim experimentele privind strategia handicapului intenționat, efectuate de Berglas și Jones, care presupuneau, conform predicțiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oarecare), cu scopul de a păstra, În mod artificial, o bună impresie despre ei Înșiși. Consumând droguri sau alcool Înaintea unui examen, ei pot alege să pună eșecul pe seama dependenței și reușita, dacă aceasta se produce, pe seama propriilor capacități. Ideea experimentatorilor este aceea de a găsi studenți voluntari pentru o cercetare a legăturilor dintre performanțele realizate În rezolvarea problemelor și efectul diferitelor droguri. În cadrul acestui experiment, unii subiecți vor dori, În mod deliberat, să consume un drog care va avea efecte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt invitate să ia parte la activități comune, dar fără interdependență, de tip „masă”, „proiecții de filme”, „foc de artificii”. Aceste practici, În loc să aducă reconcilierea, nu fac decât să ațâțe animozitatea dintre cele două tabere. Doar În momentul În care experimentatorii propun un efort comun În vederea rezolvării unei probleme care Îi privește pe toți membrii celor două grupuri (interdependență sau scopuri numite „supraordonate”), ostilitatea Începe să scadă. Încercarea de a găsi cauza lipsei de apă, plata unei sume mari pentru Închirierea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la nivelul frazei. Din perspectiva sintaxei grupurilor, predicatul reprezintă, de regulă, centrul unui grup verbal, centru capabil, semantic, de a atrage argumente și, sintactic, de a se combina cu complemente cărora le impune restricții de rol tematic (Agent, Pacient, Temă, Experimentator, Sursă, Țintă, Locativ, Beneficiar) și restricții de formă. În GA 2005 se apreciază că, pe lîngă predicatul sintactic și cel enunțiativ, se mai poate distinge o a treia specie, predicatul semantic, înțeles ca un component al propoziției ce are capacitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se joacă" (2) dat-(*ə) sə speel-t că-(pl.) 3sg.fem. joacă-3sg. "... că ea se joacă" (Zwart, 2006, (34)). În islandeză, verbul care înseamnă "a plăcea" se acordă cu complementul, aflat în cazul nominativ, și nu cu subiectul având rolul Experimentator, care are cazul dativ. Este o construcție asemănătoare cu rom. Lui Ion îi plac romanele polițiste, cu deosebirea că în islandeză toate testele sintactice arată că nominalul în dativ este subiectul propoziției, iar cel în nominativ este un complement: (3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este un constituent ce depinde de capacitatea verbului de a accepta această poziție sintactică. În limba română, există câteva verbe sau forme din paradigma unor verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului la singular sau la plural ține, în bună măsură, și de preferința vorbitorilor, în anumite construcții existențiale cu substantive nearticulate, acordul la plural este imposibil pentru toți vorbitorii, indiferent de topică. Construcțiile din (33) și (34) sunt cu dativ Experimentator sau Locativ 107, cele din (35) sunt fără Locativ sau Experimentator exprimat. În (36), Locativul este exprimat sub forma unui GPrep (în nordul Moldovei; în București): (33) a. *Îmi sunt foame și sete. b. Mi-e foame și sete. (34
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de preferința vorbitorilor, în anumite construcții existențiale cu substantive nearticulate, acordul la plural este imposibil pentru toți vorbitorii, indiferent de topică. Construcțiile din (33) și (34) sunt cu dativ Experimentator sau Locativ 107, cele din (35) sunt fără Locativ sau Experimentator exprimat. În (36), Locativul este exprimat sub forma unui GPrep (în nordul Moldovei; în București): (33) a. *Îmi sunt foame și sete. b. Mi-e foame și sete. (34) a. *Foame și sete nu-mi sunt, dar mi-e somn
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma a man in the room este o propoziție redusă (engl. small clause). Același lucru a fost propus și pentru română (cf. Cornilescu, 2008). Construcțiile existențiale cu a fi sunt construcții cu o propoziție redusă. În construcțiile existențiale cu dativ Experimentator (Mi-e foame, Mi-e cald), acesta apare prin avansare sau ridicare din propoziția redusă într-o poziție preverbală care conține o trăsătură [+locativ]. Dativul este, în esență, un locativ, întrucât Experimentatorul reprezintă localizarea mentală 112. În construcțiile existențiale fără
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]