561 matches
-
în mod activ să fie lăudat și îi manipulează pe ceilalți pentru a primi asigurările, atenția și aprobarea de care are nevoie; este insistent, flirtează, este vanitos și seductiv, exhibiționist, în special când dorește să fie în centrul atențieiă. Narcisic Exploatator (de exemplu, se consideră îndreptățit, este lipsit de empatie și așteaptă să fie tratat diferențial, fără a returna favorurile respective; nu simte rușine, consideră că totul i se cuvine și se folosește de ceilalți pentru a-și satisface dorințele propriiă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diagnosticate ca având tulburări de personalitate, sunt etichetate categorial sau configurate dimensional. Prezentăm în continuare o astfel de listă de termeni, aleși aleator, și care poate fi, desigur, completată de oricine: rău, amoral, imoral, iresponsabil, necinstit, neomenos, criminal, mizerabil, laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
durează puțin. Corecția naturii nu se poate face, șoarecele A, mai prost, dar mai puternic, ajunge să își exploateze tovarășul de laborator experimental, transformându-l în victimă, în sclav. Comunismul ipocrit (stratificat, în fapt, tot pe clase de robi și exploatatori) și capitalismul sălbatic (în care exploatarea e făcută într-o deplină transparență) sunt, amândouă, ținte ale lui S.: ca expresii viciate - și vicioase - ale sistemului social construit de om. În romanul Lupul și Catedrala criza lui Ion Lupu, un personaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
dimensiunile tragediei și ticăloșia unui regim care în lozinci susținea sus și tare că luptă pentru o societate ,,mai bună și mai dreaptă”. Securitatea a fost înființată să reprezinte ,,brațul înarmat al poporului” în lupta sa cu ,,forțele reacționare” , cu ,,exploatatorii” care voiau să-i jefuiască și să se îmbogăță de pe urma altora. Aceasta reprezenta ,,Securitatea” în lozinci. în realitate, această instituție cu caracter represiv, a ajuns în 1989 să reprezinte (în marea ei majoritate) o adevărată rețea de tip terorist, plătită
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a distrus țara după 1989. După al doilea război mondial, Partidul Comunist impus atunci la putere de către o forță străină, a creat o instituție specială, Securitatea (denumită atunci și ,,brațul înarmat al poporului”), care să lupte cu forțele reacționare, cu ,,exploatatorii” care nu renunțau la putere, cu așa numiții ,,dușmani ai poporului”. Chestiunea este nuanțată și trebuie bine înțeleasă. Noul regim care în teorie și în lozinci spunea că reprezintă interesele celor săraci, că luptă pentru dreptate și echitate socială, avea
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
fusese elaborată În mai multe scrieri de către V.I. Lenin, ideolog care nu a fost amendat vreodată de un activist de partid sau securist din România: „Caracteristica necesară, condiția sine qua non a dictaturii proletariatului o constituie reprimarea prin violență a exploatatorilor ca clasă și, În consecință, violarea democrației pure, adică a egalității și a libertății față de această clasă”6. Comuniștii din România au aplicat Întocmai dogma leninistă și interpretările ei ulterioare din anii stalinismului, hrușciovismului sau brejnevismului. Au existat, e drept
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acțiuni dușmănoase, atât la sat, cât și la oraș - În contra măsurilor guvernului cu privire la colectivizări, colectări (de produse agricole), planuri de cultură (agricole), comasări (de terenuri agricole În vederea Înființării de GAC-uri), sau elementele cu un trecut reacționar cunoscut sau foști exploatatori care ocupă Încă posturi de răspundere și care dovedesc continuu, prin activitatea lor, delăsare gravă, nejustificată prin incapacitatea lor profesională, atitudine care atrage după sine defecțiuni vizibile sau frânarea producției. Erau precizate și termenele acestor internări: de la șase la 24
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fruntașilor fostelor partide burgheze. Internările urmau a fi făcute prin decizii ale unei Comisii Speciale din MAI, pe baza propunerilor Securității și Miliției. Durata internărilor: de la șase luni la cinci ani. Regimul domiciliului obligatoriu (DO) se aplica pentru „toți foștii exploatatori”, moșieri, bancheri, mari negustori, fabricanți, expropriați, rudele trădătorilor și ale spionilor fugiți peste graniță, ale elementelor dușmănoase etc. Stabilirea DO se făcea la nivel regional cu avizul unei Comisii Centrale. Părăsirea DO și a locului de muncă se pedepsea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi „exploatator”, „dușman de clasă”, „element dușmănos”. La Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 privind transformarea socialistă a agriculturii, Gheorghiu-Dej recomanda „politica de Îngrădire a chiaburimii” și educarea țăranilor săraci asfel Încât să lupte „necruțător Împotriva chiaburilor, acești exploatatori odioși ai țărănimii muncitoare”23. Implicat direct În „identificarea și urmărirea elementelor chiaburești”, Teohari Georgescu, În calitate de ministru de Interne, declara Într-o cuvântare din 28 februarie 1950: „Dacă este chiabur care folosește mâna de lucru, să-l lovim să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de urși, cea mai mare parte originari din Slovenia, expuși ostilității ce vine din partea populației locale, care nu privește cu ochi buni această imigrație; muntele, cred ei, le aparține celor care trăiesc pe seama lui, care știu să-l exploateze. Acești exploatatori sunt în principal crescători de ovine, iar carnea acestor animale reprezintă, din nefericire, o parte (mică, desigur, dar totuși o parte integrantă) a regimului alimentar al "omnivorului oportunist cu o puternică dominantă vegetariană". Astfel, rațiunile ființei dotate cu rațiune sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
statelor industriale în general. Suferințele și eșecurile sale au fost prezentate ca fiind datorate națiunilor dezvoltate, care au obligația morală de a îndrepta greșelile pe care le-au făcut. Această dihotomie morală între membrii „buni” ai Lumii a Treia și exploatatorii coloniali „răi” s-a suprapus cu dihotomia americană a capitaliștilor democratici „buni” și comuniștii „răi”. Multe națiuni din „lumea liberă” simpatizează cu o formă sau alta de comunism - sau, cel puțin, cu o anumită formă de autoritarism care poartă numele
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și l-au trimis la cursurile de alfabetizare, pe care însă Dinu nu le-a frecventat. Când, prin anii 1948-1949, tata a fost „trecut” de la categoria țărani mijlocași la chiaburi, au început represalii cumplite. Una dintre măsuri se numea „exploatarea exploatatorilor” și a început cu trimitera chiaburilor cu căruță și cu cai la înălțarea unor diguri de pe malul Dunării. Pentru că tata era nevăzător, a trebuit să meargă Dinu, deși minor, la executarea ordinului. Condițiile în care a muncit, chinurile la care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de diferite ținute și de diferite profesii. Mereu inginerii nu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
social și mai puțin decât colectivitatea națiunilor în ansamblul său. Poziția față de mijloacele de producție rămâne pentru marxiști esențială în definirea claselor sociale. În principal, lumea se împarte simplist în exploatați și exploatatori. Exploatații nu dețineau mijloace de producție, iar exploatatorii erau proprietarii de mijloace de producție. Lenin a definit clasa socială după cum urmează: "Clasele sociale sunt grupuri mari de oameni care se deosebesc între ele după locul pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producție socială, istoricește determinat
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
II-a, cap. 7, pp. 198-228. 1143 Friedrich Hayek, "Drumul către servitute", Editura Humanitas, București, 1997, p. 147 1. Pentru Engels, întreaga istorie umană este istoria unor lupte de clasă. Ca și cum oamenii s-ar fi împărțit permanent în "exploatați" și "exploatatori" și apoi ar fi început războaiele "de clasă". Dacă ar fi să mergem pe această logică, singurul război "de clasă" ar fi războiul civil din Rusia și nu întreaga istorie. Iată textul: "Faptele noi au impus o nouă cercetare a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
determină să interpretăm România că un spațiu obiectiv. Dar, în același timp, România poate fi corelata cu ceea ce Martin Heidegger identifica drept "ființă-în-lume", ceea ce poate fi metonimic asociat cu "ființă-în-țară". Celor patru insecte/ animale le poate fi atribuite rolul de "exploatatori ai Ființelor" (Hâim, Sholmit, 2004: 69). Acceptând ideea lui Heidegger (apud Hâim, Sholmit, 2004: 69) că o persoană se află în lume, fiind o ființă responsabilă în respectiva lume și care interacționează cu alte ființe, Merleau Ponty definește corpul ca
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fie fragmentară. Știm că prin decretul nr. 6 din ianuarie 1950 au fost arestați "cadre active ale partidelor burghezo-moșierești, vechile structuri de securitate, chiaburii, rudele trădătorilor de patrie, ale spionilor și ale elementelor dușmănoase care au fugit din țară, foștii exploatatori (moșieri, bancheri, industriași, comercianți)"266, fiind trimiși astfel în închisoare cei mai cunoscuți oameni politici (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Constantin Brătianu, Gheorghe Brătianu, Pantelimon Halippa, Constantin Argetoianu, Constantin Titel Petrescu, Maria Antonescu, Ion Nistor etc.). Numai în 1952 au fost
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îl implică ea. Rensis Likert arăta, de exemplu, că practicarea stilului de conducere consultativ se asociază cu o productivitate bună, iar a stilului participativ, cu una excelentă, ambele stiluri putând fi subsumate celui democratic. Și practicarea stilului de conducere autoritar‑exploatator se asociază însă cu un anumit grad de productivitate, și anume cu cel mediu, în timp ce stilul autoritar binevoitor se asociază cu o productivitate medie spre bună, deși cu un grad considerabil de absenteism și de fluctuație a forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ideea superiorității stilului democrat față de cel autoritar a început să cedeze, lăsând locul unor interpretări mult mai nuanțate. Diverși autori care au introdus în tipologiile lor diferite tipuri de stiluri autoritare (autoritar strict și autoritar binevoitor - la Brown, 1954; autoritar exploatator și autoritar binevoitor - la Likert, 1961; stilul directiv - la House, 1971 etc.) și au arătat că practicarea acestora se asociază uneori cu efecte pozitive. De exemplu, stilul directiv descris de House se asociază pozitiv cu satisfacția și așteptările subordonaților atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
referă la câteva tipuri caracteriale ce manifestă comportamente specifice în procesul decizional. Astfel, el distinge: # receptivul (tentat să primească totul din afară; nu acționează din proprie inițiativă, ci determinat de alții, așteaptă variante de decizii, dar nu ia singur decizia); exploatatorul (nu produce idei noi, le ia de la alții prin forță și chiar prin vicleșug; „folosește” sau „stoarce” pe alții, atâta vreme cât aceștia îi sunt utili); tezaurizatorul (acumulează, economisește, se teme de risipă, se abține de la deciziile care implică asumarea de risc
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
In anul 1948 PCR și-a schimbat numele în PMR. Ulterior Ceaușescu în anul 1965 i-a reschimbat din nou numele în PCR. Securiștii și milițienii aveau o ură groaznică împotriva noastră, a copiilor, care eram pentru ei copii de exploatatori, chiaburi, niște năpârci, care trebuie strivite. Pe mine, un copil de 4-5 ani, Cristea mă îngrozea amenințându-mă că mă omoară dacă ies prin poarta din față pentru că, în drum spre poartă, treceam prin apropierea ușii lui. Mama mea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
răscoalele țărănești care au zdruncinat puternic întreaga societate românească, Rebreanu caracterizează prin figuri reprezentative mentalitatea și comportarea celor mai variate straturi sociale. Cresc însă din roman două realități mari fumdamental deosebite și despărțite printr-o prăpastie de netrecut:una aparține exploatatorilor și uneltelor lor, cealaltă țăranilor.”
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
vreo două ori. Apoi n-a mai venit. Dar atunci a venit în timpul orelor de clasă și în fața colegilor m-a dat afară de la ore: Ieși afară, bestie moșierească! Tu n-ai voie să înveți că părinții tăi au fost exploatatori! N-ai dreptul să înveți, treci la munca de jos!" C. I: A doua zi când v-ați dus la școală, colegii nu v-au poreclit "bestie moșierească"? R. R.: Nu mai țin minte asta. Probabil! Erau niște vecini care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
biologic, oamenii fac parte din sistemul ambiental ca elemente ale unui întreg. Totuși, societatea omenească este alcătuită în vederea explatării mediului, în ansamblul său, pentru a produce bogății. Rolul paradoxal pe care îl jucăm în mediul ambiant, ca participanți și, totodată, exploatatori, denaturează imaginea noastră despre el". (Barry Commoner, Cercul care se închide. Natura, omul și tehnica, traducere de Florin Ionescu, Editura Politică, București, 1980, p. 18) 5 Robert Dish (ed.), The Ecological Conscience: Values for Survival, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, N.
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
spre Hitler, înclină politica IC în favoarea luptei contra oprimării naționale. Pe 15 mai, PCF inaugurează o politică a Frontului național pentru libertatea și pentru independența Franței, amânând pentru o etapă ulterioară răsturnarea capitalismului, dar reclamând un guvern al poporului „fără exploatatori”; baza acestuia ar fi crearea unui „larg front național de luptă contra ocupanților”, front la care s-ar putea ralia și gaulliștii de la bază. Această unitate s-ar făuri sub controlul PCF și în opoziție cu „conducerea” gaullistă, o aplicare
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]