21,830 matches
-
examinat-o și ne asigură că nu poate fi suspectată de așa ceva. Temperatura excesivă a pacientei reclamă câteva zile de internare pentru investigații. Așa ajunse profesoara Simona Deleanu într-o rezervă a spațiului rezervat maternității, fără să fie în situația expresă a ocupantelor din această secție. La una din vizitele de dimineață, doctorul Teodoru însoți grupul de medici și asistente. Văzând-o pe Simona, îi zâmbi ca la cineva cunoscut ocazional în tren. Ea îi returnă un zâmbet tandru, dar palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
asumi tu o asemenea răspundere? Da, am hotărât! Te-ai gândit că unui copil îi trebuie și un tată!? L-am și găsit! Nu mai spune! Ema stătu câteva momente pentru a se reculege, dar mânată de curiozitate, din dorința expresă de a fi ea prima care afla marea veste, o întrebă: Ce spui? Cine-i fericitul? Secret. Nu va trece mult timp și ai să mă vezi cu burtică... Mona, Mona, am impresia că te-ai cam grăbit! Nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
se poate întreprinde ceva care să stingă acest diferend. Profesoara în cauză primise deja o sancțiune, prin acea mutare disciplinară. Instituția în cauză nu avea căderea de a arbitra litigii care aparțin prin lege altor organe abilitate și cu atribuții exprese în acest scop. Poate ar trebui să se adreseze unei instanțe judecătorești, dacă se simte nevinovat. Cuvântul nevinovat îl trezi la realitate. Nu mai insistă. Își dădu seama că procesul lui cu Simona, deși se afla deocamdată numai la subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
-se pe linia de hotar făcută anterior, În funcție de datele ce rezultă din teren, din măsurătorile topo. 3. Fixarea semnelor de hotar este mijlocul sau sunt mijloacele prin care se pune În evidență vizibil delimitarea proprietăților. Legea nu prevede În mod expres care trebuie să fie semnul de hotar ce se fixează Într-un caz sau altul. În practică Însă, În raport de natura imobilului, grănițuirea se face prin fixarea unor stâlpi, șanțuri, cărări, răzoare (mejdă etc, așa cum se obișnuiește În cazul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de proprietari. Asociațiile de proprietari se pot înființa pe orice scară sau tronson din bloc, cu condiția să existe posibilitatea delimitării proprietății comune între tronsoane sau scări, cât și a cheltuielilor comune, în baza hotărârii adunării generale și cu acordul expres al coproprietarilor.Totodată, este necesar avizul furnizorilor de servicii utile legat de posibilitatea tehnică de furnizare a utilităților de bază. Codul civil, în art.659, prevede, fără echivoc, că se pot constitui asociații de proprietari în cazul clădirilor cu mai
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și au ajuns la consensul de a renunța definitiv la judecarea cauzei în instanță, în favoarea medierii. Alegerea medierii o pot face oricând în cursul procesului, printr-o cerere semnată de amândouă părțile. În legea medierii nu se află nici o prevedere expresă cu privire la momentul când părțile pot cere medierea conflictului dedus prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
cazul în care conflictul este apt pentru a fi mediat și nu contrazice prevederile legii și ordinii publice, judecătorul de caz nu are motive să contrazică voința părților. Din acest moment soluționarea lui este guvernată de legea medierii, cu trimiteri exprese, atunci când este cazul, la dreptul comun și la legi speciale ce reglementează domeniul în care s-a produs. Când litigiul se află pe rolul instanței(în ambele cazuri, la recomandarea instanței sau din inițiativa părțiloră și părțile au cerut să
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Prevederi cu caracter general Înainte de a rezuma câteva din prevederile cu caracter general tangente cu propoprietatea imobiliară care face obiectul activității asociațiilor de proprietari, considerăm oportun să arătăm în termeni conciși prevederea din Codul civil care se referă în mod expres la constituirea asociațiilor de proprietari, care de altfel sunt cuprinse și în Legea nr.230/2007 privind înființarea și organizarea asociațiilor de proprietari. În acest sens reproducem textul din Codul civil așa cum este prevăzut în art.659 :”În cazul clădirilor
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
păstreze de către alte persoane, prin abținere, integritatea fizică și psihică, știind că, corpul omenesc este inviolabil. Desigur că și inviolabilitatea corporală nu este absolută, întrucât, precum dreptul de proprietate asupra bunurilo,r poate fi limitată în cazurile prevăzute în mod expres de lege. Deseori, participanții la scandalurile de la blocuri, exprimă în public cuvinte triviale, necuviincioase, care aduc atingere bunelor moravuri și atrag disprețul și oprobriul coproprietarilor. Cu ocazia cercetării acestor cazuri de către organele de ordine, cei în cauză invocă în apărare
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și creditor se întâlnesc în aceeași persoană. Aceste calități trebuie să fie în cadrul aceluiași raport obligațional. Remiterea de datorie. Aceasta are loc atunci când creditorul îl eliberează pe debitor de obligația sa. Se cunosc mai multe feluri de remitere de datorie : expresă, tacită, cu titlu oneros, cu titlu gratuit. Imposibilitatea fortuită de executare.Are loc atunci când debitorul nu poate să-și exercite obligația din cauză de forță majoră sau în urma unui caz fortuit, care are loc înainte de punerea în întârziere a debitorului
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
codului pe care nu este cazul să le dezvoltăm aici. Important este că în cazul medierii lucrurile sunt mai simple, ceea ce de asemenea este un motiv în plus de a apela la procedura medierii. Legea medierii nu prevede în mod expres care este biroul de mediator competent sub aspect material sau teritorial la care sunt obligate părțile să depună cererea de mediere, fiindcă operează principiul alegerii mediatorului. Deci, sub acest aspect primează alegerea mediatorului. Dacă una dintre ele sau amândouă au
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
sector al capitalei sau din altă localitate din Țară, se pot deplasa la sediul acestuia în vederea medierii conflictului, doar că distanța poate constitui un inconvenient pe timpul desfășurării procedurii de mediere. În titlul IV din Codul de procedură civilă sunt prevederi exprese cu privire la forma, conținutul, termenele și modul de comunicare a actelor de procedură pe care, de asemenea, nu este cazul să le detaliem și mai cu seamă a actelor de procedura medierii conflictelor. La acestea ne-am referit pe larg în
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
se prevede : „Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoștință în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate”. La alin.2 se prevede : „Calitatea de martor are întâietate față de aceea de mediator, cu privire la faptele și împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
În general. Criteriul suprem al binelui și răului, al dreptului și nedreptului, nu este deloc ce a plăcut sau ce place unui legislator, unei organizații sau unei succesiuni care decretează, atunci când acestea sunt Împotriva acelor decizii umane care, tacite sau exprese, izolate sau colective, trebuie să facă obiectul unei evaluări pe baza acestui criteriu. Trebuie să recunoaștem, odată cu marii filosofi ai dreptului că, apreciate, considerate În Înțelesul lor profund și nu În expresia lor superficială, manifestările conștiinței popoarelor, așa cum ne apar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
urma să le aplice. Astăzi, reglementându-se limitele puterii legislative și judecătorești, și asigurându-se distincția lor, e mai greu să i se admită judecătorului o astfel de facultate. Fără Îndoială Însă, Îi rămâne o oarecare libertate, acordată În mod expres de către lege, care este lăsată, În anumite limite, la aprecierea judecătorului. Până și În dreptul penal, unde, mai mult decât În oricare altă parte, judecătorul e constrâns să se țină strict de lege, I s-a lăsat o anumită marjă, pentru ca să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
asupra publicării, interpretării și aplicării legilor În general”). Mai remarcăm că judecătorul nu poate În nici un caz refuza o sentință, invocând tăcerea, obscuritatea sau insuficiența legii. Trebuie să existe o normă pentru fiecare caz; dacă n-a fost În mod expres formulată de legiuitor, cade În sarcina judecătorului s-o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate. S-a discutat și se mai discută Încă cu multă ardoare Înțelesul formulei: principii generale de drept. După unii, ele ar consista În principii care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
oarecare raport juridic, fără a mai indica acele clauze, care se Înțeleg cuprinse În relația juridică, numai dacă părțile n-au dispus altfel. Deseori, s-a Întâmplat ca unele clauze, devenind Încetul cu Încetul tradiționale În anumite raporturi prin convenții exprese, au ajuns să fie subînțelese. Una dintre rațiunile normelor dispozitive e tocmai voința presupusă a părților: această rațiune Însă nu e singură, deoarece, la fixarea acestor norme, legiuitorul poate să fi ținut seamă de natura intrinsecă a raportului și de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu poate fi rezolvată printr-o dispoziție precisă de lege. Oricum, „judecătorul nu poate În nici un caz refuza o sentință invocând tăcerea, obscuritatea sau insuficiența legii. Trebuie să existe o normă pentru fiecare caz; dacă nu a fost În mod expres formulată de către legiuitor, cade În sarcina judecătorului să o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate (analogia și principiile generale de drept). Foarte important este faptul că gânditorul italian dezbate Înțelesul formulei Principii Generale de Drept. Cu adevărat, recunoaște Giorgio Del
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
contract, care nu semnifică, aici, un consimțământ dat Într un timp și asupra unui obiect particular oricare ar fi el, ci o sinteză necesară, determinată a priori, de prerogative esențiale ale persoanei: o sinteză care, totuși, nu dobândește nici o declarație expresă de voință.” Cu toate acestea, filosoful neokantian italian relevă că: „Unitatea Statului este constituită precis prin Întâlnirea ideală a individualităților particulare, care reafirmă În el autonomia lor originară, comună În toți și În toate identică. Statul nu poate refuza de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
juridică ordinară, În materie de contracte, „voința particularilor desfășoară o acțiune cvasilegislativă, a cărei validitate este, În principiu, ratificată și validată de Statul Însuși.” La fel În materie de cutume, la negustori, de pildă, sunt Încorporate - prin dispoziții tacite sau exprese - În organizarea juridică a Statului, ca părți integrante. Filosoful ia În considerare, aici, și „clasa muncitorilor determinați” și practica deliberărilor anumitor organizații sociale, care, fie că sunt recunoscute În validitatea lor efectivă: când, printr-o „delegare expresă a puterii”, când
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dispoziții tacite sau exprese - În organizarea juridică a Statului, ca părți integrante. Filosoful ia În considerare, aici, și „clasa muncitorilor determinați” și practica deliberărilor anumitor organizații sociale, care, fie că sunt recunoscute În validitatea lor efectivă: când, printr-o „delegare expresă a puterii”, când, „În virtutea unui act de simplă toleranță”, prin organele de stat propriu-zise. Se stabilește, astfel, un fel de colaborare reală Între organele generatoare de reguli, având origini extrem de disparate și eterogene, susține, pe drept cuvânt, Giorgio del Vecchio
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reușește un fapt remarcabil, să evite tragicul printr-o permanentă plonjare în miracol, în izvorul de bucurie și tristețe al vieții, să restaureze sentimentul vieții acolo unde pîndește moartea. Nu este vorba cîtuși de puțin de naivitate, ci de dorința expresă a lui Kusturica de a ieși din marasm prin povestea de dragoste. Războiul apare ca un fapt neserios, neverosimil, ca o glumă proastă, în timp ce fiecare lucru, fiecare animal de la puiul care iese din găoace la pisica care vînează porumbei, răspîndește
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
și mica figură În pantaloni albaștri de salopetă care Învârtea de roata cea mare, și simți o invidie rară pentru el. Manipulantul de-acolo de sus era la zece metri de ceață și de ploaie, de casier, pasageri și de expresul cel lung și luminat. Nu pot scăpa de blestematele lor de fețe, se gândi casierul, amintindu-și-l pe evreul cel tânăr, cu haină de blană, care se plânsese pentru că i se repartizase o cușetă cu două paturi; pentru două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
discuții, prea mult trafic. Apoi prin pânza de abur se Întrezări o Încâlceală de ogoare, monotonia fiind uneori Întreruptă de vile Înalte și urâte, cu fațadele În toate direcțiile, decorate cu olane colorate, care acum absorbeau Înserarea. Scânteile de la trenul expres deveniră vizibile ca niște hoarde de insecte stacojii atrase În aer de Întunericul nopții. Cădeau și mocneau pe lângă șine, atingeau frunze, tulpinițe, rămurele și fire de varză și se transformau În funingine. O fată călare pe un cal de caretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe care să-l bea lângă friptura de vițel, deși știa că să cumperi un vin bun Înseamnă bani aruncați, pentru că nici un buchet nu putea supraviețui continuei trepidații. În tot lungul vagonului scâncetul și vaierul sticlăriei scuturate deveni audibil În timp ce expresul se Îndrepta cu toată viteza spre Köln. Cât ținu primul pahar, Myatt se gândi iar la Stein, care aștepta sosirea lui În Constantinopol cu viclenie sau cu disperare. Va vinde totul dacă va primi destul, Myatt o simțea cu certitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]