57,797 matches
-
singur lucru nu se făcuse încă pînă de curînd: asocierea directă a literaturii cu arta plastică, manifestarea lor simultană și izomofă în același registru optico-narativ, dincolo de coabitarea lor firească și de convergență lor profundă. O prima tentativă în acest sens, expunerea picturii semnate de Carmen Oprișan și a unor file de manuscris ale lui Valentin Iacob, a fost și primul eșec al acestei formule. Pictură puternică, plină de vitalitate în substanță, iar în limbaj de un expresionism germanico-transilvănean, nu avea nici un
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile de detaliu discuția despre influențele non-romanice, despre rolul substratului sau al superstratului nu e definitiv închisă, poziția teoretică de ansamblu e coerentă și convingătoare. Expunerea clară, vivace, la persoana I singular (modelul e Sextil Puscariu, exemplar pentru modul de a prezenta cît se poate de simplu, intuitiv și atractiv, rezultatele unor teorii și analize specializate) presupune anumite strategii persuasive: de pildă, o inevitabilă doză de
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
analize specializate) presupune anumite strategii persuasive: de pildă, o inevitabilă doză de simplificare, renunțarea la a descrie mult prea numeroasele puncte de dezacord în interpretarea unor fapte de istoria limbii. O decizie explicită e și cea de a privilegia în expunere aspectele lexicale: strategie de captare a cititorului, cu siguranță mai interesat de evoluția cuvintelor și a sensurilor, în legătură cu istoria și mentalitățile, decît de detalii "tehnice" ale foneticii și morfologiei - dar și pariu științific: demonstrația se plasează astfel tocmai în zona
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
mult decît atît, să circumscrie, prin extrapolări cărora nu au cum să li se sustragă, un anumit spirit pe care, mai mult sau mai putin întîmplător, îl reprezintă în context. Însă pe lîngă faptul că, din punct de vedere muzeografic, expunerea s-a făcut într-un mod extrem de echilibrat, fără a se șarja o componentă în defavoarea celeilalte - adica și fără puseuri de narcisism, dar și fără atitudini de opereta, pseudoreverentioase, de gazdă carpatina cu un bimilenar exercițiu al ospitalității -, expoziția are
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
anumite momente ale societății europene. Karl Popper face, într-o conferință din 1989, afirmația șocantă că, la începutul democrației ateniene, s-a aflat prima piața liberă a cărții din istorie. La Atena, puțin după mijlocul secolului VI înainte de Cristos, copierea, expunerea și vînzarea de papirusuri cu opera lui Homer, din ordinul lui Pisistrate, au determinat o intensificare a schimbului de idei, a vietii spirituale, în general, constituind cele dinții forme de societate civilă din istorie. Dacă democrația ateniana a trecut cu
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
bombă, cea demografică, merita toată atenția. Nu ne convinge ansa regretul lui Ioan Holban că românii se mulțumesc cu propriile mituri defetiste. Grila asiatică ni se pare incompatibilă cu structurile spirituale de tip greco-latino-mediteranean. Ne-a captivat stilul ăngrijit al expunerii, personalizată mereu de atitudine dar și de "senzaționalul" descoperirii, ca de pildă foarte artistul inventar al felurilor gastronomiei chineze, intitulat poem. an care amuzamentul se ănsoteste cu faimoase corespondențe de forme, culori, sunete și parfumuri. Itinerariul este nul esențial: Zidul
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
în diagramă, configurînd în proza românească un nou realism, hrănit din cotidianul tranziției. * ;Nicolae Breban își repetă apăsat convingerea: "calitatea unei cărți - am mai spus-o și adesea am fost ascultat cu zîmbete! - vine, nu în ultimul rînd, din cantitatea expunerii, din polidonia, din capacitatea de a epuiza toate sau aproape toate consecințele, nuanțele, fațetele unei probleme sau unui caz uman major[...]. Eu nu afirm că romanele actuale, scurte, sunt ratate; nu, ele, în cazul că sunt bune, reușite, arată exemplul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
aceea a obiectului artistic destinat nemijlocit pieței) și o activitate comercială adevărată (rețeaua de magazine ale Fondului Plastic). Pe lîngă aceste activități lucrative, implicate direct în viața economică, ea a mai avut de administrat și spațiile de creație și de expunere, adică atelierele și galeriile, care, deși nu produceau nimic în plan financiar, erau vitale pentru însăși existența artei, chiar dacă întreținerea lor cerea mari eforturi financiare. Bogată tocmai din aceste considerente, dar grevata sever de propria să bogăție, Uniunea Artiștilor Plastici
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie de texte lovinesciene (atent selectate, ăn concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un fel, ăn prelungirea lui) și câteva decupaje din amplă exegeza lovinesciană. Această nouă lectură
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
Dialogului despre cele două sisteme ale lumii, ptolemeic și copernician, cu un cuvant ănainte de Ștefan Bălan, nu se preocupă de aceste amănunte foarte importante. an plus, din textul efectiv șanț excluse unele pasaje. Sintaxa această nouă și arbitrară a expunerii denaturează, evident, sensul dezbaterii lui Galileu. Conținutul eseurilor lui Gh. Stratan e ănsăsi delimitarea și excluderea, prin operații precise, a erorilor de raportare la text. O precizare binevenită e și aceea că limbajul științific la Galileu avea o terminologie diferită
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Stratan recurge la demontarea artificiilor retorice specifice textului acestuia, dar și la amănunte referitoare la istoria artei. Rezultatul e o lungă buclă ce frizează ea ănsăsi retorismul și care face o breșă - atât prin ton, cât și prin conținut - an expunerea, altminteri detașata și compactă, făcută an registrul criticii ironice. Oricum, principiul lucrării lui Gh. Stratan, care se reflectă atât an modul de abordare a informației istorice și științifice, cât și an criticile pertinente formulate la adresa monografilor români anteriori, e unul
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
de fond. Obiectele sînt alese cu grijă, aranjate în așa fel încît să-și exprime din plin, dar fără ostentație, forma și materialitatea și oricît de multe ar fi, ele își păstrează în mod miraculos unicitatea. Prin selecție și prin expunere artistul le-a investit cu o energie arhetipala, ca și cum fiecare n-ar fi doar unul dintre multele posible, ci Obiectul însuși, forma să primordială. Fie că este vorba de o tavă sau de un vas, de un odgon sau de
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
prea adesea mării și serioșii istorici ai creștinătății ni s-au părut a cădea din greu în greșeală. Între acestea, locul de căpetenie trebuie dat comparației dintre era creștină și anul Hegirei, cu ajutorul căreia, urmând socoteală mahomedanilor, am socotit că expunerea această înșirui mai potrivit". Cât privește strădania relatării cât mai obiective a faptelor - ideal greu de atins de vreun istoric -, Dimitrie Cantemir își previne astfel cititorii: "Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
să traversam un lanț de coincidențe fatale care bulversează destinele unor indivizi și ale unor familii, sînt de-ajuns acestea pentru a se declanșa în noi compătimirea. Nu mai e nevoie de altceva: poate doar de o tehnică abila a expunerii și suspansului, de frumusețea unui chip cuprins de tristețe, de splendoarea unui peisaj. În melodrama, arta n-are loc. I se substituie umanul direct, pur, nesofisticat. Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
existenței acestei opacități încerc, în articolul de față, practic imposibilul. Să prezint două cărți fundamentale, dificile, superbe, fiecare în felul său: Celălalt prin sine însuși al lui Jean Baudrillard și Erotismul lui Georges Bataille. Conștientă de proporțiile necesare pentru o expunere decentă a unor teorii de calibrul celor incluse în volumele cu pricina, mă resemnez de la bun început cu puțin, cu o simplă zgîrietura a pojghiței de insensibilitate intelectuală la care mă refeream mai sus. Am inceput cu Baudrillard pentru că mi
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
ani, datoria țării a crescut de trei ori). Ilie Șerbănescu susține că România a fost pusă să se îndatoreze la FMI pentru a putea ajuta băncile străine din țară, mai precis băncile grecești, dar și băncile europene care au o expunere mare pe Grecia.
Pumnul care îi scapă pe Sandu şi pe Dragomir () [Corola-journal/Journalistic/24735_a_26060]
-
socială. Diferențierea persoanelor cu deficiențe intelectuale este o problemă dificilă, care necesită acțiune complexă, adordare interdisciplinară (medicină, psihologie, Educație fizică și Sport, kinetoterapie, logopedie, etc). Studiul de față a vizat 2 aspecte. S-a studiat în primul rând gradul de expunere și vulnerabilitate la discriminare a subiecților și apoi nivelul de cunoaștere și atitudinile acestora față de copii cu Sindrom Down. În acest sens, subiecții au completat la începutul stagiului de pregatire și la sfârsitul lui, un chestionar special conceput. Mediul educațional
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
și sintetiza retardul mintal, Longdon Down și apoi cercetările de genetică au condus la formarea mai multor ipoteze și la acceptarea faptului că boala este determinată de o anomalie cromozomială. Ipoteză Pentru studiul de față, am pornit de la următoarele ipoteze: • Expunerea în trecut la situații discriminatorii și nivelul cunoașterii sunt asociate semnificativ cu atitudinea față de copii cu Sindrom Down; • Mediul educațional specific Educației Fizice și Sportului induce atitudini favorabile și ridicarea nivelului de cunoaștere. Metode de cercetare Principala metodă de cercetare
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
cu media de vârsta de 20 ani și 3 luni participanți la un program de pregatire specifică sporturilor de iarnă, împreună cu copii cu Sindrom Down. Studiul de față a vizat 2 aspecte. S-a studiat în primul rând gradul de expunere și vulnerabilitate la discriminare a subiecților și apoi nivelul de cunoaștere și atitudinile acestora față de copii cu Sindrom Down. În acest sens, subiecții au completat la începutul stagiului de pregatire și la sfârsitul lui, un chestionar special conceput. Dintre itemii
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
de cunoaștere și atitudinile acestora față de copii cu Sindrom Down. În acest sens, subiecții au completat la începutul stagiului de pregatire și la sfârsitul lui, un chestionar special conceput. Dintre itemii chestionarului, pentru lucrarea de față ne-a interesat: 1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
de față ne-a interesat: 1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
sentimentele și drepturile celorlalți membri din grup, grija pentru ceilalți și autodisciplina. Educația non-formală simulează situații reale și implică rezolvarea unor sarcini. “O metodă de învățare experiențială care implică folosirea tuturor simțurilor. Are loc în general, dar nu exclusiv, prin expunerea la mediul natural”(Priest, S., Dixon, T., 1990, p.22) . Activitățile non-formale au implicații în: planul fizic, psihic și emoțional. Ca urmare a implicării în aceste tipuri de activități, participanții își însușesc o serie de abilități și competențe care contribuie
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
sentimentele și drepturile celorlalți membri din grup, grija pentru ceilalți și autodisciplina. Educația non-formală simulează situații reale și implică rezolvarea unor sarcini. “O metodă de învățare experiențială care implică folosirea tuturor simțurilor. Are loc în general, dar nu exclusiv, prin expunerea la mediul natural”(Priest, S., Dixon, T., 1990, p.22) . Activitățile non-formale au implicații în: planul fizic, psihic și emoțional. Ca urmare a implicării în aceste tipuri de activități, participanții își însușesc o serie de abilități și competențe care contribuie
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
asemenea „lecțiiprelegeri” în fața altor promoții, eram acum și mai emoționat, pentru că printre auditori se afla Teodor Seiceanu, profesorul cu care colaborasem la scrierea unor articole despre istoria Blajului și cel care îmi făcuse invitația în numele colegilor, de a susține această expunere. Trebuie să mărturisesc că despre Corneliu Coposu nici nu auzisem până atunci (repet era în primăvara anului 1983) și nici nu știam nimic. Așa cum se obișnuia, la aceste revederi erau invitate și oficialitățile orașului, în speță primarul. După apelul catalogului
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
mărturisesc că despre Corneliu Coposu nici nu auzisem până atunci (repet era în primăvara anului 1983) și nici nu știam nimic. Așa cum se obișnuia, la aceste revederi erau invitate și oficialitățile orașului, în speță primarul. După apelul catalogului a urmat expunerea mea, vizibil emoționat la început, apoi căpătând oarecare siguranță și un ton convingător, după un plan de expunere. La sfârșitul prelegerii s-a ridicat un domn distins, cu părul alb, ușor ondulat în dreapta, care a făcut câteva aprecieri binevoitoare asupra
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]