KorAP: Find »[drukola/base=externa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...187 >

4,662 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604

am îngrășat. Din cauză că seara târziu, când ajung acasă, mânânc și beau. De trei ori pe săptămână mă duc singur, după muncă. Așa cum am spus și mai înainte, duminica merg cu toată familia la spital. Vine și mama. Tata s-a externat, dar dacă merge mult, a doua zi face temperatură și nu poate veni. Îi urc pe toți în mașină și eu conduc. - Deci, pe umerii dumneavoastă a căzut responsabilitatea domnișoarei Akashi. Păi, nu e chiar așa de greu. Doar face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
fost foarte greu. O vreme am fost foarte furioasă. Așa cum am mai spus, am devenit extrem de irascibilă. Știam că secta Aum e vinovată... Sinceră să fiu, mai puternică decât ura, era dorința de a scăpa amintirea aceea. După ce m-am externat și am ajuns acasă, am vrut să adun cât mai multe informații despre ceea ce s-a întâmplat, așa că pierdeam nici o știre. Acum mi-a trecut. Nu mai vreau să văd nimic legat de atac. Dacă se difuzează vreo știre despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
fel. Așa au dobândit minimul de cunoștințe necesare. Mulțumită incidentului Matsumoto am descoperit acest fapt. Atropina e folosită atunci când pulsul e slab sau înaintea anesteziei, așa că se recurge atât în cazuri de urgență, cât și în cazul pacienților care sunt externați. Pachetul antichimic, însă, e un antitod specializat pentru organofosfați. Departamentul farmaceutic poate stoca numai cantități mici. Pesticidele folosite până acum erau organofosfații: atropină și pachet antichimic; erau două. Dar acum se cere un nivel cât mai scăzut de toxicitate a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
afecțiuni grave a ficatului. Nu e o situație obișnuită. Faxurile primite indicau că un pacient cu un nivel sub sau de două sute al colinesterazei trebuia spitalizat imediat. De obicei, aceștia își reveneau complet în câteva zile și puteam să-i externăm. Dacă nivelul colinesterazei nu era scăzut, atunci nu se punea problema paraliziei. Chiar și pacienții noștri aveau uneori niveluri scăzute, dar în rest erau bine. Contractarea persista pentru câteva zile, dar respirația era normală. Dacă înghiți pesticide și te intoxici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
aveam halucinații. Sunt sigur că în cameră bântuia spiritul unui mort care spunea: «Vino! Vino!». Eram speriat, dar nu puteam să spun nimănui. Eu sunt șeful în casă, așa că nu pot admite că îmi e frică (râde). Trebuia să mă externez cât mai repede. Dacă nu puteam mânca ce îmi dădeau la spital, soția mea punea ce rămânea într-o pungă de plastic, pe care o arunca la gunoi, ca să pară că m-am vindecat. În acest fel, am forțat mâna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
nu puteam mânca ce îmi dădeau la spital, soția mea punea ce rămânea într-o pungă de plastic, pe care o arunca la gunoi, ca să pară că m-am vindecat. În acest fel, am forțat mâna doctorilor și m-au externat în unsprezece zile. Ar fi trebuit să mă externez după cel puțin cincisprezece. Și după ce m-am întors acasă, la fel. De câte ori mă atingeam cu piciorul de tatami sau atingeam lucruri reci, acea teamă reapărea. Când rămâneam singur, tremuram de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
mea punea ce rămânea într-o pungă de plastic, pe care o arunca la gunoi, ca să pară că m-am vindecat. În acest fel, am forțat mâna doctorilor și m-au externat în unsprezece zile. Ar fi trebuit să mă externez după cel puțin cincisprezece. Și după ce m-am întors acasă, la fel. De câte ori mă atingeam cu piciorul de tatami sau atingeam lucruri reci, acea teamă reapărea. Când rămâneam singur, tremuram de frică. Toți se retrăgeau în camerele lor din sufragerie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
sfârșit, mă simțeam ușurat. Dar a durat ceva până atunci. Durerea de ochi și de cap a mai persistat o vreme. Nu a dispărut de tot. Puțin câte puțin, odată cu trecerea timpului, s-a șters. Trei-patru zile după ce m-au externat, am fost găzduit din nou în casa domnului ambasador irlandez. M-au îngrijit ca niște asistente. Au fost extraordinar de amabili. După ce am ieșit din spital, nu am putut să închid nici un ochi. Trei săptămâni am renunțat să mai dorm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
În drum spre spital, diverse lucruri le vedeam colorate în maro închis. Mi-am luat un concediu de aproape o lună. Am stat doar o noapte la spital. Mi-au spus că, după ce starea mea va deveni stabilă, mă vor externa. Dar, când am ajuns acasă, m-am simțit mult mai rău. Cum mâncam, mi se făcea foarte somn. După ce mă trezeam, luam micul dejun. Deși de-abia mă sculasem, eram toropit de somn. După ce mâncam, mă culcam imediat. Mă odihneam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
se făcea lumină afară, mă trezeam pe la 7:00, îmi luau sânge și îmi făceau din nou analizele. Mai târziu m-au chemat în altă cameră și mi-au spus: «Deoarece nivelul colinesterazei a revenit la normal, poți să te externezi. Dar o lună de acum încolo să nu faci prea multă mișcare!» Pentru că hotărâsem împreună cu familia să mergem l-a schi în Appi, doctorul mi-a spus în glumă: «Măi, dar energic mai ești!» Însă, nivelul colinesterazei îmi scăzuse destul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
fi. Auzisem de incidentul Matsumoto, dar să mi se întâmple mie una ca asta... Era trecut de ora prânzului când m-am dus la Spitalul Central al Forțelor de Autoapărare din Setagaya. M-au internat doar o noapte. M-au externat a doua zi, dar privirea îmi era încețoșată, contracția pupilelor a durat cam o lună. În această perioadă am avut senzația că purtam ochelari de soare. Nu știu dacă e din cauza aceasta sau nu, dar, după accident, dintr-odată, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
văd pe cineva care nu se simte bine, stând în picioare, îl întreb: «Sunteți bine? Vreți să luați loc?» Atunci mi-am dat seama că nu toată lumea e așa. Ceilalți au procedat altfel decât aș fi făcut eu. Am fost externat în două zile. M-au rugat să stau mai mult în spital, dar mă simțeam ca un porc de guineea infestat cu o boală rară. Nu mi-a plăcut lucrul ăsta și m-am întors acasă. Doctorul mi-a zis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
să fac multă mișcare. Înainte puteam să fac snowboard două ore neîntrerupte, acum nu rezist decât o oră jumătate. La baschet e cel mai dificil. Fac și acum parte din echipa clubului, dar nu prea mă descurc. După ce m-am externat, am folosit o vreme un tub cu oxigen. Cum începeam să respir greu, apelam la el. Uite, și jucătorii de baseball îl folosesc în Tokio Dome. E mare cât un tub de insecticid, e caun fel de duză. Prietena mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
mai curând plină de energie. În seara aceea, senzația de amorțeală și de frig din mâini, respectiv din picioare a dispărut. A doua zi îmi era puțin cam rău. Atât. Am stat în spital două nopți, a treia m-au externat și mi-au spus că eram bine, că nu aveam sechele. Nivelul colinesterazei revenise la normal și nu aveam de ce să-mi mai fac griji. După ce m-am întors acasă, mi s-a făcut rău dintr-odată. Puteam să respir

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
cu antidot, apoi mi-au pus perfuzii. În acea perioadă am avut numai vise ciudate. Visam de multe ori ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi rămas acolo. De aceea visele erau stranii. La sfârșitul lunii martie m-am externat și, după aceea, migrenele m-au mai ținut șase luni. Și când munceam la firmă aveam durerile astea de cap. În spital aveam dureri întreaga zi, apoi s-au mai rărit - le aveam numai după-amiaza. Era o durere acută. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
dat niște pastile pentru a-mi dilata pupilele, însă acestea mi le-au mărit prea mult și vedeam luminos. De aceea a trebuit să-mi fac ochelari. Problemele cu vederea m-au ținut o săptămână. În afară de asta, după ce m-am externat nu am mai avut alte probleme. Doar că mi-a revenit astmul. De aceea am și stat două nopți în spital. Asta m-a dat peste cap, dar m-am obișnuit. Extenuare... asta simt, dar nu știu dacă sarinul este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
au făcut investigații la ochi. Mi-au zis: «Dintre toți care au venit aici, dumneavoastră aveți cele mai grave probleme la ochi.» Pupilele erau mai mici de un milimetru. Ca un ac de gămălie. La trei zile după ce m-am externat, nu puteam să mă uit nici un pic măcar la titlurile mari din ziare. Mă uitam o secundă și aveam o senzație ciudată în cap. Mă dureau ochii. Trebuia să-i odihnesc. În a treia zi după atac mi-a scos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
zi după atac mi-a scos perfuzia și am putut mânca. Normal că atunci când mănânci, te uiți în farfurie. Și la mâncare, dacă mă uitam, mă dureau ochii. Mâncam și mă uitam în altă parte. După o săptămână m-am externat și m-am dus la muncă. Dar nu puteam să citesc mai mult de zece secunde. Timp de o lună, slujba mea a fost să pun ștampile. A durat o lună de zile până s-a stabilizat nivelul colinesterazei. După

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
aștepata la ce se putea mai rău. După trei zile am trecut de perioada critică și starea mea s-a îmbunătățit oarecum. Deși la început eram grav afectat, simptomele s-au atenuat incredibil și mi-au spus că mă vor externa mult mai devreme decât se așteptau. Dintr-odată, în a patra zi, am făcut febră 390C și două zile temperatura nu mi-a scăzut. Ficatul funcționa prost. Nu aveau cum să-mi dea drumul acasă. Eram surprins să aud așa ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
mi-a spus să fac asta, iar cei de la muncă m-au susținut. Am încercat să schimb traseul până la serviciu, dar pe oriunde mergeam tot cam la fel era. În cele din urmă m-am urcat în metrou. — V-ați externat cu bine. Când ați văzut fața copilului nu ați fost impresionat? Nu chiar (râde). Când lucram la firma cealaltă, am vândut câteva pachete cu softuri Sediului Central al Bisericii Reformante. În timpul crizei economice, singurii care mai aveau bani erau grupurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
o parte. Când mă ridicam, mă durea capul. Nu m-am dus nici la toaletă. În prima zi am folosit o ploscă. În a treia zi tot mă mai simțeam rău, însă nivelul colinesterazei revenise la normal și m-au externat. Oricum, la spital nu aveau nici un fel de tratament. Era mai bine să mă întorc acasă și să mă odihnesc. De atunci nu mi-a mai fost chiar atât de rău. Am luat un taxi de la gară. Mă gândeam că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Sunt unii care spun că-i înțeleg. Pentru mine e ceva de neconceput. Legile sunt făcute pentru oameni, însă ei nu au sentimente umane, deci nu sunt oameni. Vreau să se termine cât mai repede.“ „Chiar și după ce am fost externat, insomniile au continuat. Timp de o lună de zile nu am putut dormi.“ Kaneko Akihisa (32 de ani) S-a născut în orașul Koshigaya, prefectura Saitama. Cu patru ani în urmă s-a căsătorit și s-a mutat în orașul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
mă mai durea capul. Nu mai simțeam nici un fel de durere. Treptat am început să-mi recapăt amintirile. Aveam câteva imagini fragmentare: «Așa este. În ziua aceea purtam palton și am plecat devreme de acasă.» Chiar și după ce am fost externat, insomniile au continuat. Timp de o lună de zile nu am putut dormi. În spital nu reușeam să închid un ochi din cauză că aveam emoții. Dar credeam că, după ce mă voi întoarce acasă, voi dormi buștean. Nu a fost așa. — O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
metroul a fost scos din circuit, dar a rămas în stație cu ușile deschise. Domnul Ishida a fost transportat de urgență la Spitalul Central Setagaya al Forțelor de Autoapărare Japoneze. Din fericire, nu a fost prea grav afectat, a fost externat după o zi, dar starea de slăbiciune a mai durat un timp. Pupilele au revenit la starea normală abia după o lună. Japonezii numără anii după domniile împăraților, 1932 este anul 7 Shōwa; data lui de naștere este 07.07

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542

urăsc anul 1942. Cred că o să urăsc anul 1942 până la moarte, așa, din principiu. Cu toată dragostea și aștept cu nerăbdare să te văd când mă întorc, Boo Boo La două zile după primirea scrisorii de mai sus, am fost externat din spital sub supravegherea, ca să zic așa, a trei metri de bandă adezivă înfășurată în jurul coastelor. Apoi a urmat o campanie febrilă pentru obținerea unei permisii ca să pot participa la nuntă. În cele din urmă, am reușit s-o obțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]