426 matches
-
în funcție de anumite diferențe ale contextului local (un bun exemplu în acest sens este evoluția corporației LNM Ispat, care a obținut induceri specifice de putere de piață în peste zece economii în tranziție în care a făcut achiziții). Calitatea și mărimea externalităților induse de activitatea corporațiilor depinde de motivația lor investițională, care la rândul său este dependentă de avantajele de locație pe care le pot accesa (Narula, Dunning, 2000). IPP-urile specifice se pot dovedi favorabile sau nefavorabile pentru economia-gazdă, în funcție de tipul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu un nivel mai ridicat de dezvoltare economico-socială se pot dovedi mai capabile să reziste la fenomene devastatoare. În construirea acestor scenarii, am ținut seama de nivelul și ritmul de creștere al PIB, înțeles în sensul internalizării costurilor de mediu (externalităților), astfel încât acest indicator să fie corelat cu potențialul de suportabilitate al resurselor de care dispune România. Acceptând influența proceselor mediului: globalizare, utilizarea strategiilor pe termen lung, parteneriatul în dezvoltare pe verticală și/sau orizontală și recunoașterea faptului că echilibrul
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
unei amenzi pentru depășirea cantităților maxime admise ale unor poluanți în apă, în atmosferă și pe sol. Or principiul este mai generos decât aspectul punitiv al poluării; el poate fi considerat un principiu economic stimulativ, din moment ce se referă la "internalizarea externalităților", adică la includerea în costurile (interne) ale unei întreprinderi a contravalorii daunelor (externalităților) pe care aceasta le provoacă mediului. Internalizarea prea mare poate conduce la o creștere a prețurilor produselor, pe care cumpărătorul nu mai este dispus s-o accepte
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
atmosferă și pe sol. Or principiul este mai generos decât aspectul punitiv al poluării; el poate fi considerat un principiu economic stimulativ, din moment ce se referă la "internalizarea externalităților", adică la includerea în costurile (interne) ale unei întreprinderi a contravalorii daunelor (externalităților) pe care aceasta le provoacă mediului. Internalizarea prea mare poate conduce la o creștere a prețurilor produselor, pe care cumpărătorul nu mai este dispus s-o accepte, împingând întreprinderea la producție pe stoc, și, în final, la faliment. Principiul, menționat
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
primordial în cunoaștere;reflexibilitatea ca suport al obiectivității, prin reflecția asupra condiției cercetătorului și a metodelor și tehnicilor utilizate. O astfel de reflexibilitate este necesară pentru a arăta obiectivitatea distanței și condițiile sociale care o fac posibilă, cum ar fi externalitatea observatorului, obiectivitatea tehnicilor utilizate etc.reflexibilitatea intertextuală ce vizează reprezentarea reprezentărilor existente în momentul cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
valoare a capacităților personale: valorizarea norocului sau a bunelor condiții de examen, spre exemplu, favorizează În acest caz implicit valorizarea de sine, răspunzând normei de modestie (Gosling, 1999). Predominanța normelor și a reprezentărilor În aplicarea grilelor de internalitate sau de externalitate este un fapt ce trebuie subliniat, pentru că oferă o primă structurare formelor gândirii și cunoașterii (stereotipuri, scheme mentale, scenarii, atitudini). Moscovici, unul dintre primii inițiatori ai teoriei atribuirii În Franța, ne pune În gardă Împotriva tendinței de a ne preocupa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod excepțional, regiunilor ă, În vreme ce acestea controlează tot mai puțin realitatea. Piețele internaționale au nevoie de o guvernanță capabilă să asigure „bunurile publice” care sunt siguranța și transparența tranzacțiilor, stabilirea regulilor de funcționare, un dispozitiv de finanțare adaptat, controlarea externalităților negative legate de traficul de droguri, de corupția internațională, de efectul de seră etc. Aceste bunuri colective au o consumație care nu implică nici rivalitatea (consumul unora nu-l reduce pe cel al altora), și nici exclusivitatea (este greu de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realizeze o analiză a impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale, Leung și Bond (2008) le-au corelat cu alte dimensiuni ale culturii, operaționale în modelele anterioare. Corelațiile obținute pe această cale sînt realizate la nivelul culturii naționale. Astfel, externalitatea dinamică a fost corelată în mod semnificativ cu: ambele dimensiuni ale lui Inglehart și Baker (2000) orientarea tradițională și valorile supraviețuirii; cu două dimensiuni ale lui Hofstede (1980/ 2001) distanța față de putere și individualismul (corelații negative); cu patru dimensiuni ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2004), care descriu statutul actual al unei culturi orientarea către oameni și colectivismul în cadrul grupului și trei dimensiuni care descriu starea ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea asupra viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și conservatorismul. în plus, din cauza punerii în relație a externalității dinamice cu nivele mai modeste de dezvoltare socioeconomică, corelarea sa cu un grad mare de evitare a incertitudinii și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea asupra viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și conservatorismul. în plus, din cauza punerii în relație a externalității dinamice cu nivele mai modeste de dezvoltare socioeconomică, corelarea sa cu un grad mare de evitare a incertitudinii și o orientare crescută asupra viitorului poate sugera că munca grea și condițiile de viață dificile au generat credințe în predictibilitatea forțelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
viitorului poate sugera că munca grea și condițiile de viață dificile au generat credințe în predictibilitatea forțelor externe și în asigurarea unui viitor mai bun. Preferința scăzută față de egalitatea între sexe în aceste culturi poate reflecta influența conservatorismului. în concluzie, externalitatea dinamică sugerează prezența unei suprapuneri considerabile cu dimensiunile bazale ale valorilor culturale, chiar dacă ea conține cîteva trăsături noi, distincte, care nu au fost surprinse în studiile anterioare efectuate la nivel de cultură. Cinismul societal a fost corelat doar cu o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și colaboratorii săi (2004) care descriu starea ideală a culturii evitarea incertitudinii, orientarea spre performanță (corelație negativă) și egalitatea între sexe (corelație negativă). Corelațiile evocate se arată a fi mai puțin numeroase și mai slabe în intensitate decît cele pentru externalitatea dinamică, excepție făcînd dimensiunea supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii pertinente și operaționale, care poate descrie mai adecvat dinamicile macro la nivel structural (Leung, Bond, 2008
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se referă la tendința subiectului individual de a considera că poate controla evenimentele cu care se confruntă în viață (internalitate) sau la înclinația sa de a considera că acest control este exercitat de alte forțe exterioare, independente de persoana sa (externalitate) (Spector, 2001a, p. 818). Julian Rotter, cel care a introdus conceptul în 1966, a pornit de la premisa că atitudinile și convingerile implicate în relația cauzală dintre comportament și efect se conturează ca o caracteristică de personalitate globală și relativ stabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în concordanță cu argumentul elaborat de S. Schwartz cu privire la modificarea valorilor indivizilor în procesul de adaptare la condițiile economice și sociopolitice. Se poate observa, așadar, cel puțin teoretic, existența unei relații între importanța atribuită valorilor de universalitate și dimensiunea internalitate/externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care a dus la dezvoltarea încrederii în controlul exercitat de propria persoană asupra evenimentelor. Societățile colectiviste promovează armonia în relațiile interpersonale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
LOC intern nu numai că nu reprezintă o ajustare la stres, ci, în anumite circumstanțe, un nivel înalt de internalitate devine contraproductiv. Probabil doar o internalitate moderată determină ajustări eficiente la stres. în relație cu fenomenul atribuirii succesului și eșecului, externalitatea poate fi defensivă (atunci cînd persoana, protejîndu-se pe sine, atribuie eșecul factorilor externi) și pasivă (atunci cînd persoana are impresia lipsei de control). Internalitatea, de asemenea, se poate manifesta în două moduri: responsabilă (asumarea controlului și responsabilității pentru succes și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
intern/extern, cît și în ce privește valorile sociale și starea de bine psihologic a indivizilor. 9.15. Cercetări relevante asupra pofilelor valorice realizate în context românesc Deoarece evaluarea sistemului de valori, a stării de bine psihologic și a tendinței de internalitate/externalitate implică în mod evident referințe la trecutul societății românești din perioada comunistă, un asemenea demers nu a fost lesne de angajat. Politica uitării promovată la toate nivelele societății postrevoluționare a făcut dificilă o arheologie a trecutului și, implicit, o evaluare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în muncă și o corelație semnificativă între internalitate și starea de bine psihologic. O corelație la limita pragului de semnificație s-a obținut între dimensiunea individualism-colectivism și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Tot mai mulți cercetători preferă, în prezent, să folosească o procedură diferită. Ei descriu situații. Oferă apoi mai multe explicații (interne și externe) și le cer subiecților să exprime un grad de acord cu toate aceste explicații. Internalitatea nu exclude externalitatea și viceversa. 3. Norma de integralitate și contextul organizațional Presupoziția că membrii grupurilor social favorizate sunt mai interni decât membrii grupurilor social defavorizate a fost verificată în primul rând de Beauvois și Le Poultier (1986). Ei au construit zece scenarii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
spune acum: "voi reuși sau nu voi reși să ating acest obiectiv deoarece: asta depinde de circumstanțe, situația va decide". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 3, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 4 (interclasare) * Luați fișele plasate la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Pentru fiecare dintre aceste activități, ai spune: "fac (sau nu fac) această activitate deoarece: asta depinde de circumstanțe, situația decide". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 7, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 1 Importanță Exercițiul 2 Expectanță Exercițiul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
tipic regimurilor leniniste, își are cu siguranță rădăcinile în naționalismul economic al marilor puteri europene din secolul XIX, animate la rândul lor de dezvoltarea accelerată a industriei grele. Așa cum scrie Robert Gilpin, "naționaliștii cred că industria are efecte secundare benefice (externalități) asupra întregii economii și duce la dezvoltarea generală". Apoi, "ei asociază deținerea unei industrii cu autosuficiența și autonomia politică". În final, "industria se bucură de prețuire întrucât constituie baza puterii militare și joacă în lumea modernă un rol central pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care le sunt prescrise fizic, spre deosebire de operele conceptuale care, prin natura implicării lor, depășesc limitele limbajului obiectului concret 171. Realizând o distincție tehnică între arta conceptuală stilistică și arta conceptuală teoretică și punând accentul pe restabilirea echilibrului dintre internalitatea și externalitatea modelului teoretic al artei, aflat într-o continuă schimbare pe fondul angajării artistului, Joseph Kosuth aduce în discuție noțiunea de "tautologie" a cărei dinamică se bazează pe interpretarea unor modele de "operaționalitate". "Unitățile operaționale" sau "stratificările de semnificație" ale Investigațiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prestigioasa universitate Oxford. Nici un infractor nu cunoaște costurile acțiunilor lui, ci doar profitul pe care îl poate obține, iar acesta este aproape întotdeauna mult mai mic. "Analitic vorbind, crima nu se deosebește, în aparență, de oricare activitate care produce o externalitate negativă, iar atunci cînd crimele sînt pedepsite cu amendă diferențele analitice dispar aproape complet."271 Dacă infractorii ar fi pedepsiți cu amendă care să cuprindă toate cheltuielile reprimării acțiunii lui și în plus o cotă parte din veniturile obținute de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]