1,101 matches
-
identități autentice. Sub suprafețe calme, eul profund apare, nu o dată, devastat: „Mi-e sufletul o năruire de statui,/ Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă,/ Vecii de vis în mine se dărâmă,/ Făclii aprinse-n templul nimănui.” Dorința, tragică, de extincție a romanticului sau chemarea, mai relaxată, de dispariție care îl „soarbe” pe simbolist fac loc unei cavalcade înspăimântate spre moarte: „E vremea. Noaptea va veni curând/ Și vântul urlă ca un lup flămând.../ Și-ascute timpul coasa lângă tine./ Dă
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
și universul bacovian, aflat la altă extremă a oboselii de a fi. În Tratat de oboseală M. își propune asumarea sentimentului inconsistenței. Dezamăgirea poetului se nutrește din derizoriul naturii umane, el scrie acum poemele amurgului, obsedat de trecere, senectute și extincție. Melancolia împuținează lumina, docta puella își pierde grația și aparține trecutului, intertextualitatea își diversifică orizontul referințelor, „mainimicul” devine terorizant, „scurtele proze” nu mai au aura oniricului, o mecanică absurdă se instalează în ritmul curgerii cotidiene. Himera poemului hrănește textul cu
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
pluriperspectivismul și variația persoanelor gramaticale, anamorfoza onirică și imaginarul teratologic. Mărturia pe care Ioan Dabija, fost deținut într-un lagăr nazist de exterminare, o depune împotriva torționarilor se transformă lent într-o recapitulare a propriei existențe, suspendată între teroarea de extincție și speranța salvării (susținută de teoria „energiei a-entropice” și concretizată prin ascensiunea finală a protagonistului). De altfel, motivele apocalipsei și resurecției, proiectate pe un dublu ecran - biografic (al individului) și biologic (al speciei) -, articulează întregul univers romanesc al lui
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
40% dintre persoane (media simulărilor a fost de 28%) se pot căsători, restul rămânând fără un partener corespunzător. A te aștepta deci ca într-o asemenea colectivitate regula de căsătorie să fie integral respectată ar fi absurd, ea ducând la extincția acesteia. Atunci când regula de căsătorie a fost eliminată, alegerea partenerului fiind lăsată absolut liberă, cu menținerea doar a interdicției incestului, doar 1-2% dintre căsătorii au coincis întâmplător cu cerințele respectivei reguli. Putem conclude deci cu certitudine că, dacă într-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lămurim ce înseamnă un mecanism cibernetic de soluționare a problemelor. Pentru aceasta este util să pornim de la câteva exemple de mecanisme cibernetice care pot fi comparate cu mecanismele decizionale. O specie biologică într-un mediu schimbat suferă un proces de extincție treptată. Mutațiile accidentale creează o largă variație în cadrul speciei. Organismele purtătoare de mutații cu efecte negative sau chiar neutre în raport cu supraviețuirea în respectivul mediu sunt treptat eliminate de selecția naturală. Mutațiile care asigură o adaptare mai bună la noile condiții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și procesul de formulare a alternativelor poate fi diferit de cel decizional. Cel mai adesea, alternativele nu sunt formulate „teoretic” și apoi experimentate. Ele pot fi rezultatul pur al întâmplării. Datorită întâmplării, experimentez o acțiune oarecare ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
puțin întâmplător până când un miros, o culoare o atrag într-o direcție sau alta. Dacă în modelul decizional selecția unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului material, prin întărire sau extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972) desemna prin termenul de „reglare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu situația neplăcută, încât sentimentul de neputință se instalează. Orice tratament cognitiv-comportamental al fobiilor își propune să dezvolte la pacient o capacitate de a înfrunta situația. Principiul expunerii se bazează pe reducerea progresivă și dispariția răspunsului psihofiziologic de teamă și extincția răspunsului de evitare. Pacientul experimentează descreșterea răspunsului anxios atunci când acesta se confruntă în continuare cu situația anxiogenă (fenomen de reducere progresivă și dispariție a răspunsului) și observă absența consecințelor pe care le anticipa (nu leșină, nu pierde controlul situației...). Expunere
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deci, exclusiv, pe consumatorii din această ultimă categorie. Istoria terapiilor comportamentale și cognitive a dependențelor alcoolice Condiționarea răspunsului Condiționarea răspunsului este condiționarea clasică, pavloviană. Pornind de la acest model s-au dezvoltat tehnici terapeutice, cum ar fi metodele aversive, metodele de extincție și desensibilizarea sistematică a lui Wolpe. Metodele aversive au drept scop crearea unei reacții de aversiune (în general vomismentul) legată de alcool (vederea alcoolului, mirosul alcoolului). Pentru a crea aversiunea, s-au folosit produse chimice (disulfirame) sau travaliul terapeutic în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a lui Wolpe. Metodele aversive au drept scop crearea unei reacții de aversiune (în general vomismentul) legată de alcool (vederea alcoolului, mirosul alcoolului). Pentru a crea aversiunea, s-au folosit produse chimice (disulfirame) sau travaliul terapeutic în imaginație. metodele de extincție constau în expunerea subiectului la situații care declanșează dorința de consum fără a avea posibilitatea de a consuma, sau doar aceea de a consuma un produs neutru. Scopul este acela de a constata o diminuare spontană și regulată a dorinței
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aud zgomot de coase” (Ura). Vitalizarea și tirania lucrurilor, transpusă de N. aproape cu voluptate, a determinat trimiterea la ultimul volum de versuri de Marin Sorescu, Puntea, în care răzvrătirea obiectelor familiare împotriva „stăpânului” era un semn al apropiatei sale extincții (Daniel Cristea-Enache). Dacă Moartea este personajul tragic, viclean și amenințător din veșnicie, reversul ei poate fi aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În Cină de taină se poate descoperi un fel de tovărășie cu
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
în care, în o ultimă secțiune a cărților sale, poetul propune „interpretări” din marea lirică universală, „călătorii pe meridianele lumii, un fel de «jurnale» esențializate” (Petru Poantă). Ultimul volum antum, Fugato (1987), lasă tot mai pregnant impresia de presentiment al extincției, iar tonul elegiac este mai profund. Eseurile din Starea lirică (I-II, 1975-1984) sunt reprezentări prozastice ale idealurilor sale estetice: calofilie întemeiată pe claritatea clasică, amintind prin asociații de G. Călinescu. Grifa poetului se învederează pretutindeni: „O «exaltare» poetică lăsată
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
poetul a fost, în cele din urmă, un sentimental, un maestru al liricii de atmosferă. Criticul semnalează și radicalizarea treptată a dramatismului, creșterea mizei existențiale, faptul că „reveria blazată” se desfășoară la un moment dat „pe liniile unui scenariu al extincției în care patetismul e imanent sugestivității” și, după o seamă de nuanțări hermeneutice, conchide că „poemele lui Virgil Mazilescu sunt o capcană: ele vorbesc despre disperare și spaimă, despre alienare și moarte cu afectată plictiseală și dezinteres, cu sarcasm și
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
stâns”), cuprins în răstimpuri de o sete de viață care e reflexul spaimei de neființă, „ultimul trubadur” (E. Lovinescu) își susură într-un decor sublunar, de irizări simboliste, cantilena. Frapează generozitatea luminii („nămeții de lumină”) în ambianța împânzită de semnele extincției. Întunericul ce se apropie, lugubru, ațâță părelnicele străluminări. De fapt, senzitivul, împăienjenit de oboseală, agonizează cu o îndurerată resemnare într-un peisaj de umbre, în preajma unui țintirim pe care o rece rază selenară îl face să pară, în contururi eterate
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Degradați prin anturajul vulgar al unei prosperități nemeritate, postmodernii manifestă o tenace rezistență față de capacitatea inteligenței de a genera explicații neașteptate. Noul își face cu greu simțită prezența. Pentru a da un singur exemplu din registrul ecologiei, orizontul clinic al extincției planetare suscită reacții necondiționate ale unei angoase colective care nu are răbdare în fața interogațiilor profunde. Se cere orice formă de mobilizare atunci când amenințarea cu moartea pare iminentă. La fel, anacoluturile sângeroase ale terorismului ascund resurse neconsumate de isterie și dramă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reciproce între caracteristicile părinților și fiilor. După opinia lui Francis Galton, corelațiile se observă peste tot unde variațiile a două fenomene se datorează în parte uneia și aceleiași cauze comune [Urseanu (1976)]. Un alt exemplu este dat de cercetările privind extincția (stingerea sau dispariția) speciilor. În anul 1873, geobotanistul elvețian Alphonse de Candolle (1806-1893) a dat un răspuns pozitiv la întrebarea dacă stingerea numelor de familie este inevitabilă. Cam în același timp, urmărind riguros dispariția familiilor notabilităților din Anglia, Galton se
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
la întrebarea dacă stingerea numelor de familie este inevitabilă. Cam în același timp, urmărind riguros dispariția familiilor notabilităților din Anglia, Galton se interesa de o chestiune identică și a publicat în anul 1873 prima formulare matematică a unui proces de extincție. Rezolvarea a fost dată după patru luni de matematicianul englez Henry William Watson (1827-1903) (matematician, cleric și alpinist, așa cum îl descria matematicianul și statisticianul englez David George Kendall (1918-2007)). După un an, Galton și Watson au reluat problema într-o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
într-o găleată cu apă cu săpun. De reținut Dacă larva este acoperită cu un fel de cocon alb, nu o atingeți: asta indică prezența parazitului braconid, care își va asuma sarcina de a o distruge. Iată un mijloc de extincție natural și eficient! Limaxul și melcii Limaxul adult poate măsura până la 20 de centimetri lungime! Corpul său vâscos, moale și fără piciorușe seamănă cu cel al melcului cu cochilie; ca și acesta, el se ascunde în locuri adăpostite și umede
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de violența și moartea aproape intrate în rutina cotidiană. Încercarea de a reface împrejurările asasinării lui Chris Lavery, împușcat în baie, e dominată de o răceală transumană, de o indiferență înspăimântătoare. Actul metafizic s-a metamorfozat în pură tehnologie a extincției, iar perspectiva lui Marlowe este a martorului împietrit, a ființei devenite ea însăși parte a mașinăriei morții. Aplecându-se asupra cadavrului, el nu are nici cea mai mică tresărire. Singurul sunet auzit este cel al vertebrelor gâtului înțepenit al detectivului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
străduit din răsputeri să i-o creeze Chandler. Adâncirea frustrărilor detectivului se petrece pe o linie logică, acumulare perfect rațională a eșecurilor existențiale suferite anterior. Un Marlowe îmbătrânit, scârbit de viață și singurătate, așterne pe hârtie procesul-verbal al începutului de extincție. Interpreții textului au sesizat o anumită diminuare a farmecului personal al detectivului. Lucru perfect verificabil, până la un punct, în consonanță cu plauzibila devenire a personajului. În fond, între 1939, anul debutului său în The Big Sleep, și 1949, când apare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
minuție halucinantă, ale sărăciei absolute. Gazetarul a bântuit mahalalele Bucureștilor (înainte ca „periferia” să devină o modă literară), acele teritorii imunde, uitate de autorități, din Vitan și din Câmpul Veseliei la Gropile lui Ouatu - unde descoperă o umanitate la limita extincției patologice, în Cuțarida („republica gunoiului”), Grant, Crângași („ținutul lutului”), trecând prin cartiere cu o mai precisă identitate: Colentina, Floreasca, Dudești, Obor. Reporterul este atras mai ales de zona Griviței și a Gării de Nord, un nucleu incandescent, cu un „duh tăinuit” ce
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
ca roman, se organizează parabolic, cu motive care structurează, într-un paralelism tensionat, câteodată ostentativ și insistent explicitat, un spațiu al vieții și un spațiu al morții. Ambele sunt incluse în cele din urmă în ceremonialul vieții, perfidul mesager al extincției, al golului. Mai întâi, Cetatea și Dunărea, realități interferente, puncte de reper în peisaj (exterior și interior), apar disputate de viață și de fantasmaticul ei dublu. Și în nebuniile de-o clipă ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
și informație culturală din registre variate - pornește de la evenimente personale și mitologeme puțin răsturnate (cu ecouri blagiene și soresciene). Primele creații sunt ușor neguroase, tentative de evaziune dintr-o lumină aridă de care poeta are oroare. Un vag presentiment al extincției se ghicește în autoironia abia schițată cu care moartea e imaginată ca evadare în oniric (Cărarea pierdută) sau ca zbor nocturn și împlinire nupțială totodată (Nevinovăție). Închipuindu-se oarbă, poeta refuză o realitate dureroasă și plonjează într-o spiritualitate ce
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
a naturii de om. Imbold al cufundării în sânul ei liniștitor, „panismul” întâlnește o rezistență crescândă. În întreaga fire se insinuează o melancolie secretă. O boală ascunsă roade lumea, o împuținează și ofilește, împingând-o într-un anotimp autumnal, de extincție lentă. Viața - descoperă poetul - înseamnă de fapt combustie, înaintare inexorabilă spre moarte. Existența e în esență „marea trecere”. După Trakl, nimeni n-a dat o expresie mai copleșitoare acestui sentiment anxios, propriu liricii expresioniste. Poezia blagiană începe să fie populată
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Comunist, dar există foarte multă nostalgie pentru comunism și pentru o anumită perioadă a acestuia. Propuneai să discutăm despre ieșirea din această situație. Putem ieși, pe de o parte, printr-un fel de hiperdemocrație - nu e termenul meu -, adică o extincție a partidelor politice și o apariție a unui lider cvasisalvaționist, care să Întreprindă măsurile de schimbare necesare. Nu văd instaurându-se această hiperdemocrație și nici nu sunt adeptul ei. Prefer un regim democratic normal, În care partidele politice să intre
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]