348 matches
-
să clipesc. Dar, înainte de a apăsa pe manetă, m-aș fi prezentat mulțimii și aș fi salutat elegant. Pe atunci eram încredințat că, de-ar fi posibil și de s-ar împlini toate acestea, mulțimea în care eram ar fi exultat sălbatic. Probabil că tocmai această comuniune de spirit, această sentimentală comuniune cu mulțimea a protejat, în jocul meu, imaginea de sine, o imagine care mi s-a arătat parcă aievea după câteva zile. Stând culcat pe divan în cămăruța mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
doctor, tăie scurt Pascalopol, ridicîndu-se, tocmai voiam să ieșim în oraș. La revedere. La revedere, domnule Stănică. - Circulația dumneavoastră e singura chestie care trebuiesă vă preocupe, urmă doctorul, ca să dea o înfățișare onorabilă concedierii. . - Nu-i așa? Nu-i așa? exultă Stănică, nu se știa dacă derecomandarea doctorului, sau de știrea proastei sănătăți a examinatului. Ca să scurteze comedia, Pascalopol trecuse în odaia alăturată, trăgând printr-un semn pe toți ceilalți ai casei. Moș Costache se duse supărat în odaia lui, să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pietre-n ele, nu altceva (propriu-zis, bătrânul era cam știrb), ia priviți, mușchi (Stănică îl apucă de bicepșii slăbănogi), poftim, piept sănătos (îl lovi cu palma în piept), picioare puternice, care n-au știut ce e trăsura, tramvaiul (moș Costache exulta de plăcere), dar mai ales ascultați ce aparat digestiv are (Stănică îl lovi peste pîntece). Atunci se auzi un zornăit grozav de monede, rostogolite pe dușumea. Moș Costache îngălbeni, se ridică repede de pe scaun și se pipăi, în culmea agitației
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
logistică, atunci avem nevoie să ne focalizăm asupra competențelor strategice... — Scuzați-mă, spune Jack Harper, ridicînd o mînă. E prima oară cînd ia cuvîntul, și toată lumea se Întoarce imediat spre el. În aer e un fior de anticipare, iar Artemis exultă arogantă. Da, domnule Harper ! spune. — N-am nici cea mai mică idee despre ce vorbiți, zice el. Întreaga asistență reverberează șocată, iar eu nu-mi pot abține un chicot. După cum știți, am lipsit o vreme din arena afacerilor. ZÎmbește. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
veche, În latină, În germană, până și În rusă, pentru că papà era născut și-și petrecuse copilăria În locurile acelea, era fiul unui funcționar de la ambasada franceză. Biblioteca lui conținea vreo sută de volume, cea mai mare parte (și am exultat) despre procesul templierilor, de exemplu Monumens historiques relatifs à la condamnation des chevaliers du Temple de Raynouard, din 1813, o piesă de anticariat. Multe volume despre scrieri secrete, o adevărată colecție de criptolog, unele volume de paleografie și de scriere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
consecutiv, a fericirii autorului), Gabriel H. Decuble face aici pasul de la pastișa subțire la parodie și de la poezia afectat-clasică la negarea poeziei. Aflat în vână apocaliptică, autorul cercetează, înnegurat, lipsurile limbajului poetic, poncifele încă nedărâmate ale gândirii publice. Și apoi exultă, histrionic, pentru cât de mult îi rămâne încă de făcut. Gabriel H. Decuble, Eclectica, colecția „Poezie“, Editura Cartea Românească, 2007 Postuman în zodia corporealității Constantin Vică Să zicem că într-o zi copilul dumneavoastră își taie o mână, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de seducție și iradiere este mai mare. Timpurile moderne au bulversat raportul dintre om și eroii mitici. Nu mai este adulat sfântul, eroul civilizator, războinicul sau filosoful, ci politicianul, sportivul, actorul, vedeta showbiz. Neschimbat a rămas rolul mulțimii: ea adoră, exultă, aplaudă, urlă. Dar mulțimea ca entitate poate fi ea însăși un mit, o necesitate, o boală. Băile de mulțime ale politicienilor pot degenera în paranoia lui „dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!“. Însă pentru „vedete“, lipsa mulțimii înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
pe colo câte un parlamentar obscur a fost înlocuit de prefectul județului. Pe fondul de nemulțumire creat, s-a văzut că la alegerile interne s-au exprimat mai multe voturi decât are partidul membri. O anumită parte a presei a exultat: „se fură între ei“. Mult trâmbițatul Consiliu de Integritate Morală, care în imaginarul colectiv ar fi trebuit să ridice sabia asupra capetelor compromise, s-a făcut de râs eliminând o duzină de necunoscuți. Ca să vezi cine erau corupții din PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive vehiculând o simbolistică decorativă, dar neexcluzând radical clișeele. ...Pretutindeni poetul duce cu sine mâhniri și esențe amare, aceleași la Calatis, și Drinova, la Gâvojdia și Tapia; el vegheză lângă Cetatea Neamțului și exultă la Codrii Cozminului, niciodată ajuns la pacea cu sinele Înviorat. În categoria poemelor intră pagini precum: In extremis, Sunt frate, Părere de rău. În ciclul Buciumă sângele un fel de recviem amintind de eminesciana Mortua est! Dedicație amintirii unei adolescente
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cerc E cum nu se poate mai limpede: după alte trei săptămâni, începu să se observe o refacere surprinzătoare pentru toată lumea, dar mai ales pentru cei câțiva care știau cât de puțin durase operația și de ce. Bătrâna doamnă Marga Pop exulta. Nu se mai gândea la ce fusese în urmă, nici nu voia să se lase impresionată de ce s-ar putea afla în față. Între câte căi avea de ales, se oprise asupra celei mai nimerite: să se desfete de însănătoșirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu-i pasă. Myra a șovăit. — Îmi pasă mie. Ceva s-a mișcat În sufletul lui Amory. — Da, bine, sigur că-ți pasă. Ești Îndrăgostită lulea de Froggy Parker. Știe toată lumea. — Nu, nu sunt. (Foarte șoptit.) Tăcere, În timpul căreia Amory exulta. Era ceva fascinant În legătură cu Myra, așa cum stătea Închisă aici, confortabil, ferită de aerul opac și rece de afară: Myra, o grămăjoară de hăinuțe, cu șuvițe de păr bălai ieșind Îmbârligate de sub căciulița pentru patinaj. Pentru că și eu sunt Îndrăgostit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ce cred ei! Doar nu credeți că trebuie să-mi spuneți dumneavoastră. (S-a Întrerupt.) Eu... eu trebuie să plec acum... sper că nu sunt nepoliticos... A ieșit repede din Încăpere. În aerul răcoros de afară, pășind spre camerele sale, exulta de mîndria că refuzase ajutorul. Idiot bătrân! a strigat nestăpânit. Parcă nu aș ști! A decis Însă că avea un pretext excelent să nu se mai Întoarcă În sala de meditații În seara aceea, așa că, instalat confortabil În odaia sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
plin cu gheață. Loew, Herman Gerstein, Ed Satterlee și Mickey Cohen erau cu paharele ridicate. Doi dintre băieții lui Cohen stăteau de pază, întorși cu spatele la el. Încă nu-l văzuse nimeni. Butt se ascunse în spatele unui copac și ascultă. Gerstein exulta. Vinovăția pentru bătaia de ieri dintre demonstranți era atribuită celor din AUFT. Versiunea echipei de filmare a celor de la Teamsters ajunsese la producătorii de jurnale de film Movietone News, care au intitulat-o Revolta Roșiilor zguduie Hollywoodul și au distribuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de dimensiunile catastrofei, dacă disperarea actanților intră în categoriile esteticului. Eticul în mijlocul catastrofei este mai greu de descifrat, chiar e bine de evitat o discuție în acest sens. În catastrofă îngerul din om părăsește partea terestră, animalică. Îngerul din om exultă că se întoarce în ceruri, animalul din om atârnă mult mai greu, în aceste condiții. În mijlocul catastrofei numai sfinții sunt generoși, și poate că nici ei nu sunt întotdeauna. Oricum, într-o piesuță de teatru ratată, din prima tinerețe, spuneam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca să nu-mi las regatul fără urmaș!” Atunci a dat poruncă să fie crescut pruncul pe ascuns și s-a prefăcut însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu, iar vestea extraordinară se răspândește în tot regatul. Prințul exultă cu frenezie pentru vlăstarul născut, iar mulțimea se veselește cu mare bucurie. șPrunculț a fost educat cu măreție regească (secundum magnificentiam regiam). Nu după multă vreme însă, regina a rămas grea de la rege și, la vremea cuvenită, a născut un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
filmările pentru „Tosca”, al cărui sound-track se lansează în noiembrie 2001: „este una dintre cele mai senzitive voci imaginabile. Pasională și superbă, e perfectă pentru Tosca, de parcă cele mai mari calități ale lui Callas și Tebaldi s-ar fi reunit”, exultă Opera News S.U.A. „Magnifică precum Callas”, este refrenul cronicarilor din Marea Britanie, SUA, Italia și Grecia, unde a fost lansat filmul. Agenda unui star precum Angela Gheorghiu e ca o partitură barocă: o virgulă nu mai e loc să pui. În
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
umblat după secrete, după ascunzișuri, după aranjamente ce n-au importanță decât pentru meseriașii angajați în producția spectacolului? Păi, un răspuns ar fi că împinge la asemenea iscodiri firea omenească, dornică - între altele - să cunoască „secrete“, să le pipăie, să exulte... Și de-aici o întreagă industrie a secretelor, a descoperirilor epocale, a masoneriei, a ocultismelor de mâna stângă, dreaptă, yoga, tantra etc. Videoclipurile lui Sarah Brightman mi-au deschis pofta să reascult muzică de operă. N-o fac des. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
că relația ta cu tine însuți, ca subiect, nu se consumă odată cu obiectul tău. Cu acut spirit de observație, aici autorul arată cu îngrijorare spre democrația/societatea de consum, construită pe subțireafăr’ de temelie orizontală gravitațională și gata parcă să exulte în chiar clipa narcotică de dinaintea iminentei, catastrofalei căderi. Relația transsubiectivă are reper elita, prin definiție creatoare și sporitoare, nobil generoasă. Odată cu darul, elita îți dă capacitatea de degustare, sațul intim, măsura; și omul este măsura, iar nu nemăsura tuturor lucrurilor
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de cultură, ne plăceau numai orele de sport. Cu Da Vinci nu ne-am Întâlnit, tot respectul pentru el! Da’ tu știi cine-a zis nu știu la ce echipă joacă Horia Roman Patapievici????? Sandu Șpriț cade pe gânduri. Gore exultă. Sanduleeeee, te-am făcut, bă! Vanghelie a zis o, unu zero pentru mine! Fața lui Sandu exprimă o satisfacție adâncă. Nefericitule, nu asta mă preocupa pe mine, nu știam cine este Horia Roman Patapievici ăla, că de Vanghelie de la sectoru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dea naiba să-ntârzii Sau, culmea să-mi vii mai devreme!” Mărțișor Iubita mea nu te-am uitat, Te rog, primește-un „Dealul Mare”, Căci n-am găsit, zău, mărțișoare, Prin crâșmele unde-am umblat! Cocheta Eu unul la brațu-i exult Dar gurile rele susțin: Cu cât se gătește mai mult, Gătește cu-atât mai puțin! Propunere peste ani Soața mea-i ca la-nceput: N-a-ncetat să mă iubească, Dar nu vrea s-o mai sărut, C-o împiedic să ...vorbească
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
văzut rădăcina grotescului din muzica de deasupra. Va să zică aici era rădăcina noastră! spuse Președintele Franței în fața parlamentarilor aduși în pijamale și papuci pentru a vedea în oglinzile filmate cu telefonul mobil al Mioarei, lumea răsturnată a ideilor și conceptelor care exultau otrava energiilor către suprafață. Și pe care noi o bem, o mâncăm, o respirăm, o defecăm și iar ne-o însușim. Deci noi ne mâncăm propriul nostru interior, un act de scatofagie fără precedent spuse Președintele cu mâinile înfundate dezolant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
logistică, atunci avem nevoie să ne focalizăm asupra competențelor strategice... — Scuzați-mă, spune Jack Harper, ridicând o mână. E prima oară când ia cuvântul, și toată lumea se Întoarce imediat spre el. În aer e un fior de anticipare, iar Artemis exultă arogantă. Da, domnule Harper ! spune. — N-am nici cea mai mică idee despre ce vorbiți, zice el. Întreaga asistență reverberează șocată, iar eu nu-mi pot abține un chicot. După cum știți, am lipsit o vreme din arena afacerilor. Zâmbește. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
doare, cum doare cerul după apus, alteori, în străluciri translucide, ne văd pe noi, cei de odinioară, aproape perfecți, neliniștite boabe de mercur una în alta alunecând și mă întreb cu stupoare: suntem noi sau altcineva trăit-a în noi exultând? atâta sunt sunt doar lumina ce mă miruie în creștet, atâta mi-e rostul și arătarea. ascuns în înalt, în taină se deapănă tâlcul. tot ce ajunge la mine sunt zvonuri și ecouri prelungi ce mă cutreieră de nebune, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Există o fascinație cu totul deosebită în observarea entuziasmului cu care autorul savant scormonește toate împrejurările ce-i pot discredita eroul. Parcă i se încălzește inima când poate scoate la iveală vreun exemplu de cruzime sau de meschinărie și el exultă pur și simplu, ca inchizitorul la autodaféul unui eretic, când printr-o poveste uitată poate face de rușine pietatea filială a reverendului Robert Strickland. Zelul său a fost uluitor. Nici un amănunt nu a fost prea mărunt pentru a-i scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
stârnit emoții și imaginația îmi lucra febril în timp ce încercam să mă concentrez asupra partidei pe care o jucam. Întotdeauna m-am străduit din răsputeri să-l bat pe Strickland pentru că era un jucător care-și disprețuia adversarul înfrânt. Felul cum exulta în momentul victoriei îți făcea și mai greu de suportat înfrângerea. Pe de altă parte, dacă era el învins primea înfrângerea cu multă bonomie. Nu știa să câștige, în schimb se pricepea să piardă. Aceia care cred că un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]