2,802 matches
-
privat - 863/87 arabil - - 2.200,00 155,00 - extravilan 267,38 765 3766 Alba Unirea Crai Elisabeta, Mirea Gheorghe - 859/1/3 arabil - - 3.200,00 403,00 - extravilan 695,18 766 3768 Alba Unirea Tatar Iuliuț - 859/1 fâneață - - 900,00 502,00 - extravilan 577,30 767 3769 Alba Unirea Maier Gheorghe - 859/41 fâneață - - 1.700,00 1.143,00 - extravilan 1.314,45 768 3775 Alba Unirea Comuna Unirea - domeniul privat - 833/32 pășune - - 1.023,00 1.023,00 - extravilan 1.176,45 769 3778 Alba Unirea Tatar Vasile - 833/30 fâneață - - 300,00 300,00 - extravilan 345,00 770 3779 Alba Unirea Comuna Unirea - domeniul privat - 833/29 pășune
HOTĂRÂRE nr. 606 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284037]
-
Iuliuț - 859/1 fâneață - - 900,00 502,00 - extravilan 577,30 767 3769 Alba Unirea Maier Gheorghe - 859/41 fâneață - - 1.700,00 1.143,00 - extravilan 1.314,45 768 3775 Alba Unirea Comuna Unirea - domeniul privat - 833/32 pășune - - 1.023,00 1.023,00 - extravilan 1.176,45 769 3778 Alba Unirea Tatar Vasile - 833/30 fâneață - - 300,00 300,00 - extravilan 345,00 770 3779 Alba Unirea Comuna Unirea - domeniul privat - 833/29 pășune - - 300,00 280,00 - extravilan 322,00 771 3781 Alba Unirea Popa Ilarie - 833/27 fâneață - - 1.200,00 648,00 - extravilan 745,20 772 3782 Alba Unirea Laslo Silvia - 833/26 arabil - - 300,00 77,00
HOTĂRÂRE nr. 606 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284037]
-
privat - 833/32 pășune - - 1.023,00 1.023,00 - extravilan 1.176,45 769 3778 Alba Unirea Tatar Vasile - 833/30 fâneață - - 300,00 300,00 - extravilan 345,00 770 3779 Alba Unirea Comuna Unirea - domeniul privat - 833/29 pășune - - 300,00 280,00 - extravilan 322,00 771 3781 Alba Unirea Popa Ilarie - 833/27 fâneață - - 1.200,00 648,00 - extravilan 745,20 772 3782 Alba Unirea Laslo Silvia - 833/26 arabil - - 300,00 77,00 - extravilan 132,83 773 3786 Alba Unirea Comuna Unirea - domeniul privat - 833/11 pășune - - 1.201,00 442,00 - extravilan 508,30 774 3803 Alba Unirea Parohia Ortodoxă Română Dumbrava - domeniul privat
HOTĂRÂRE nr. 606 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284037]
-
teren agricol 108.659 CF nr. 106449, UAT Râșnov, teren intravilan, parțial împrejmuit, curți construcții, ape stătătoare, Steren = 14.231 mp, județul Brașov 14.231 Țara: România, județul: Brașov, oraș: Râșnov 0,16 10 ani activități economice CF nr. 106448, UAT Râșnov, teren extravilan, fâneață, Steren = 8.610 mp, județul Brașov 8.610 0,16 10 ani activități economice 137^22 167119 parțial 8.17.02 Acumularea Hamaradea, Baraj construcție + accesorii, Suprafață la NNR = mc; Suprafață la nivelul coronamentului = mc; Suprafață expropriată = mp; CF = ; = Lungime = 822 m, H = 4,5 m, pârâul
HOTĂRÂRE nr. 151 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279673]
-
scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce mențin solul nepodzolit. În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine și soluri roșii, Terra Rossa. Solurile aluviale apar în luncile Grădiștei, Luncanilor și Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneață umedă, apar insular pe văile Grădiștei, Petrosului și Tăii. Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Bănița, au favorizat formarea rendzinelor și a solurilor roșii. Rendzinele s-au format pe călcare în condiții de umiditate ridicată, caracteristică solurilor de pădure
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
și animale domestice fără certificate fitosanitare, respectiv sanitar veterinare, emise conform legislației în vigoare. Articolul 10 Terenurile agricole din perimetrul sitului ROSPA0115 evidențiate ca pajiști, pășuni sau pășuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor. Articolul 11 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol de terenuri din perimetrul sitului ROSPA0115 se
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Pajiști permanente aparținând UAT, ADS sau altor entități de drept public utilizate în comun, exploatate mixt. Codul 660 - Livada tradițională utilizată extensiv mixt (cosit urmat de pășunat în același an, pe aceeași parcelă). Codul 661 - Livada tradițională utilizată extensiv ca fâneață. Codul 662 - Fânețe naturale energetice. Codul 663 - Livada tradițională utilizată extensiv prin pășunat. Codul 671 - Reconversie suprafețe de pajiști permanente sensibile din punct de vedere al mediului (acest cod se folosește pentru acele parcele de pajiști permanente sensibile din punct
ANEXE din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283094]
-
Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. ... Proiectul ADER 15.2.2: Elaborarea și standardizarea unor amestecuri de specii furajere perene pentru zonele cu potențial pentru îmbunătățirea compoziției floristice, reconstrucția ecologică a zonelor pastorale afectate de schimbările climatice, moduri de folosire - pășune, fâneață, reconstrucție ecologică terenuri degradate, sechestrare carbon, estetica peisajului etc., în condițiile schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.400.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.400.000 215.600 431.200 431.200 322.000 Rezumat: Compoziția floristică a
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
odihnit pe cer . Nu-i așa că simțiți că s-a făcut răcoare? Și bunica mea avea mâinile lungi Altfel n-ar fi putut să facă atâtea lucruri deodată Să-și are ogorul , să-l semene, să adune grânele Să cosească fânețele Să-și îngrijească caii ,vacile , oile , porcii și orătăniile Și pe noi o sumedenie de copii mai mari și mai mici Dumnezeu a fost îngăduitor o binecuvântase cu o mulțime de nepoți Ca să nu-i rămână în suflet gol nici un
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GUTUILE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GUTUILE În gutui și în ăst an, Printre frunze lunguiețe În cărămiziu ocean Revărsat peste fânețe De o doamnă precupeață, Stau bucățile de aur Învelite-n puf și-n ceață, Tari ca fruntea unui taur, De cu zori și până-n noapte, Din apus în dimineață, Ca să fie cât mai coapte, Numai bune de dulceață. În gutui
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
ar scutura petalele pe rând Și goliciunea și-ar dezvălui-o-n ochii tăi, Pe toate le-aș fura, cu dor eu le-aș ascunde-n gând, Să înfloresc încă o dată-n primăvara ta Ori să-mi revărs lumina în fânețele din văi. De fluturii ar bea, din cupa florilor, nectar, Să se îmbete și să zboare-n văzul tuturor, Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântar În lin balans, să văd ce grele mi-s
ALEGERI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379602_a_380931]
-
orășenizat așa că, în cele din urmă m-au agreat fără rețineri în „gașca” lor care însă diferea radical de fosta mea gașcă formată numai din copii care aduceau pe Poduri, la păscut, vitele și oile familiilor lor, adică pe o fâneață întinsă aflată pe coasta muntelui și care ținea până la liziera pădurii. Pot spune cu mândrie că această primă gașcă a mea m-a ajutat enorm ca să mă formez ca om reușind ca, urmându-le exemplul, încă de la vârsta fragedă pe
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
patimă plini. Stejaru’-ndură să-i vorbească De iapa de cuarț dintr-un crâng, Cu sălcii ce par să zdrobească Oglinda de lac ce o plâng: „Pe ea o-mblânzești dimineața, Când roua îi calcă-n copite Și bobul se-ascunde-n fâneața Câmpiilor proaspăt cosite.” În zorii ce tocmai mijeau Din negura nopții, călare, Un tânăr, cu ochi ce-i sclipeau, În crângul de sălcii dispare. O vede păscând lângă lac Cum rumegă poamă cu poamă; În rouri, pe coadă cum zac
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
Culorile-i tulburi din coamă. „Trecuturi din mine te sapă Și limba-ți prea rece și udă Îmi spumegă liniști și-ndoapă Din rana deschisă și crudă.” „Pe mine m-auzi dimineața, Când roua îmi calcă-n copite Și bobul se-ascunde-n fâneața Câmpiilor proaspăt cosite.” În liniște, iapa se-adapă, Cu ochiul pe ram, împietrit - Lăsase să-i scape din pleoapă O lacrimă-n prasiolith. „Pe ea o-ncălzești cu sărutul Luminii, ce-i cade pe ceafă, Pe ea o adapi din
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă s-a declanșat prăpădul
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
de la Colorado. Ciurda satului nu mai funcționa toamna și fiecare familie trebuia să-și păzească propriile animale. Toamna vitele puteau să hălăduiască pe toate câmpurile, fie pășune, fie pe ogoarele de unde se strânseseră recoltele. Cele mai căutate pășuni erau însă fânețele care fuseseră cosite prin iulie și pe care iarba avusese timp să mai crească pentru pășunatul de toamnă. Pe aici se adunau vitele și din satele învecinate. Valea Vișinei era locul preferat de către tinerii ciurdari ai satului Petia, care se
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
pe capu lui, mare !... recunoscu glasul lui moș Ion Oracă, și strânse și mai tare între dește o bucată de lemn de salcie cojită... trișca pe care și-ar fi dorit-o deja terminată, finisată ; îi auzea , parcă, glasul printre fânețele mătăsoase presărate cu țepi de holeră în care -și prindea când și când palmele ca -ntr-o capcană de mistreți... În același timp simți cum cineva ridică cojocul cu care era acoperit și văzu chipul mamei lui zâmbindu-i, apoi sărutându
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
de ele timp în care noi, profitând de ocazie, ne strecuram iute dând o raită pe la cuibare ca să luăm ouăle proaspete dintre care multe încă erau calde fiind de-abia făcute. Curând oile și vitele erau scoase și porneau spre fâneața de pe Poduri cum îi spune și acum acelei pajiști de unde vitele reveneau acasă sătule de păscut iar noi frânți de oboseală de atâta joacă. Locul era o adevărată feerie. Fiind situat în pantă, nu urcam cine știe ce pentru că ajungeam imediat la
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
din ce în ce mai abătut deoarece, de la an la an îmi era din ce în ce mai greu ca să recunosc locurile unde am copilărit și unde știam fiecare denivelare de teren. Urmele nemiloase ale drujbelor care au lăsat în urmă butucii arborilor semeți care delimitau pădurea și fâneața răvășită de crampoanele șenilelor tractoarelor care au tractat pomii la vale până la drum m-au pus imediat la curent cu evenimentele. Cu inima strânsă am pătruns în locul fostei păduri care acum nu mai era decât un fel de maidan plin
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
Michiduță: -S-a născut un om de al nostru, frate ! Mergi să-l salvezi! Imediat au apărut, ca din senin, niște țărani cooperatori care pliveau de buruieni terenul aflat în apropiere. Unul dintre ei întrebă mirat: - Fârtați, văd eu bine ? În fâneață se smiorcăie un prunc. - Ba, Ioane, cred că zărit-ai bine. Chiar e un copilaș. Și plânge de mama focului. Trebuie să-l ducem urgent la orfelinatul din sat. Oare ce netrebnică l-a părăsit aici, în câmp ? Putea să
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
Acoperit-au ochii de la iezi, Să nu mă vadă când te mai sărut. Copacii au roșit în scoarța lor de mușchi și de licheni atrofiați. Noi alungeam preludiul incolor, În trupuri de asceți crucificați. Pândim la dimineți decolorate, Când prin fânețe, mai respiră luna. Să reparăm petale deflorate de fluturii ce-amână săptămâna. Referință Bibliografică: AMPUTARE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AMPUTARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375206_a_376535]
-
se împletește din imagini create în culori sublime. Un concert de greieri întregește tabloul armonios, nelipsită fiind grațioasa lebădă, imagine a purității și eleganței: „Să curgă lin izvor de frumusețe- Culori sublime-n arc de curcubeu, Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... “(În mai, când înflorește liliacul) Când iubirea grăiește, atunci un murmur străbate eternitatea. Marea, albastru nesfârșit și sidefiu de perle, sărută țărmul într-un dans care răzbate dincolo de hotarele pământești : „Sărută marea
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o prelucra la fabricile de cherestea ale lui Ilie Băjan și fraților Teodorescu de pe Lunca Rucărului... După controlul necalificat și inventarul neavizat întreprins de
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații torenți ce plecau din Țefeleică pentru a se adăposti în tăpșanele Văii Porcului și ale Zârnei, luncile toate erau inundate, un colț din natură cu imașuri și fânețe nu se mai supunea nici unor legi, era ca și cum Dumnezeu părăsise intenționat acele locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca nici o altă dată mai apropiată de care să-și aducă aminte. Cam pe vremea când asupra văii
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]