332 matches
-
scap! Dacă mor, n-o să mor, Mă fac una cu pământul! Dacă scap, și-o să scap, Mă fac una cu văzduhul, Și de mor, și de scap, Am părinți din care vin, Am copii În care plec, Am femeie și fârtați, Și de mor, și de scap! De cum Încheiarăm cântul, ni se Îngustară privirile și nu mai văzurăm decât dușmanul. În clipa aceea, mi-am luat sulița micuță pe care mi-o dăruise Kikil și am strigat din străfundul rărunchilor: - Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
alea de-a mobilizat masele. Meseriașul ridică din umeri: - Și dac-a strigat cu ce s-a ales? Dacă fiu-su e tot laborant! Putea să cumpere să privatizeze măcar laboratorul. Sau să-și tragă de-o policlinică, ca doctorul Fârtat. Io eram la noi, la Șoptireanca, nu m-am băgat. M-a prins revoluția poporului la țară, că venisem să tăiem porcul. Da’ a strigat și la noi unul din clopotnița bisericii să sară lumea c-a venit democrația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
N-am făcut nimic rău. - Ai turnat totul. Mi-ai vândut durerea. Ni-l omorâseră pe fratele Visarion. Știai prea bine. Numai tu știai din satul ăsta cum l-au omorât cu radiații la anchetele alea. Mi-a spus doctorul Fârtat. Știa el ce știa. Doar ție îți povestisem. Ție și lui Soporan. M-a vândut și el. Și uite că l-am îngropat acuma. Dar lui îi spuneam că vroiam să se știe la partid și la securitate că știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
A doua zi a simpozionului era pe sfârșite și el nu numai că nu venise, dar nu dăduse nici un semn. O justificare măcar a absenței. O scuză oarecare, pe care să o poată prezenta adunării. Asculta fără interes intervenția doctorului Fârtat, din Șoptireanca. Aceleași dezvoltări, din fiecare an, susținându-și teoria că, de fapt, o formă încă nestudiată îndeajuns, a rezistenței anticomuniste a românilor în cele cinci decenii de dictatură bolșevică, o reprezintă hoția națională. S-a furat în acei odioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cunoșteau doar de ani buni. Încă de la prima ediție a simpozionului. Și erau acum la a șaptea sau a opta. Zâmbi înduioșat: statornicie și vigoare. Poli-vitamine și „Carmol“! Și mai făcea și niște frecții Nadia... „Poate ați auzit - urmă visător Fârtat - că s-au deschis niște liste de înscriere la ajutoarele pe care profesorul Tomea le va împărți și în orașul nostru. Un gest național, în buna tradiție a solidarității românești, mai veche chiar decât cea biblică. Căci Zamolxis, dascălul dacilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dintr-o bucată de ziar strecurată de un caraliu mai milos. Era și avântul ăla de după Cehoslovacia, cu discursul lui Ceaușescu care înnebunise mapamondul. Chiar și-a spus că dacă-l reabilitează se înscrie și în partid. „Așadar, se veseli Fârtat, s-a furat în anii aceia orice, de la pungi de plastic, până la tractoare ori pescadoare sau chiar, ca în bancul acela cu țiganul care lucra la Cugir, mitraliere și tancuri. De gura pirandei fura Vasilică țiganul de era paznic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la Uzinele Mecanice Cugir piese pentru ca să-și facă de-un plug, să are și el ca tot gospodarul, și cînd le asambla acasă îi ieșea numai mitralieră.“ Sala chicoti. Cunoșteau bancul, dar puțină destinere face oricând bine. „Domnilor - se avântase Fârtat -, comunismul și-a avut slugoii lui. Cei care au făcut mârșavul compromis. Îi cunoașteți, le știți cărțile, le știți filmele, piesele de teatru, treceți pe lângă clădirile ridicate sau pe lângă statuile înălțate de ei. Sau pentru ei“, adăugă surâzând cât putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
au permis prăbușirea dictaturii. De-asta, dacă e să vorbim de rezistența românilor la comunism, trebuie să spunem că au rezistat cât au furat. Satele noastre cum au înflorit, dacă nu pe lângă marile combinate ridicate de Ceaușescu în megalomania lui?“ Fârtat privi triumfător în zarea sălii. Părea furat de viziuni mărețe, înălțătoare. „De-asta, domnilor, poporul nostru a născocit atâtea și atâte proverbe care au ca temă această formă de rezistență națională. Nu vi le mai amintesc, că le știți fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe ele? Da’ uite că a ajuns timpul ca tinerii ăștia să judece lumea de-atunci doar după hârtiile alea. Și ce se mai avântă săracii să facă dreptate... Vai de capul lor.“ - Și-a mai făcut ceva poporu’, continua Fârtat avântat. Neanalizat încă, acum când e să vorbim de formele subtile ale rezistenței. A făcut ce știa el cel mai bine să facă. Ce făcea de mii și mii de ani, de când cu Miorița și Badea Alimoș. A făcut folclor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
noastre. Sunt explicit? Tinerii chicoteau. Nu reuși să prindă ce-și șopteau. Oftă nemulțumit. „Câte sacrificii s-au făcut pentru ei, și uite cum cresc. Pontagii, scormonitori și jemanfișiști...“ Doctorul aproape că își terminase intervenția. - O concluzie se impune, preciză Fârtat. Făcu o scurtă pauză, privind concentrat chenarul ferestrei din dreapta sa. Părea atent la balansul paingului spânzurat de firul sângeriu, acum, în înserare. - Ba chiar două sau poate mai multe pe care le veți concluziona și dumneavoastră, își reluă Fârtat șirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
preciză Fârtat. Făcu o scurtă pauză, privind concentrat chenarul ferestrei din dreapta sa. Părea atent la balansul paingului spânzurat de firul sângeriu, acum, în înserare. - Ba chiar două sau poate mai multe pe care le veți concluziona și dumneavoastră, își reluă Fârtat șirul gândurilor. Prima, și cea mai consistentă, ar fi că totuși doar noi cunoaștem adevărul. Rămânem din ce în ce mai puțini cei care cunoaștem adevărul, în toată nuda sa prezentare. Puțini și singuri în neputința noastră de a-l mărturisi. Se răsuci iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Puțini și singuri în neputința noastră de a-l mărturisi. Se răsuci iar spre tinereii aceia guralivi. „Atenție, le șopti. Aici vine ceva care vă privește direct. Să vedeți, numai!“ - Mă refer, în primul rând, la ceea ce știm cu toții, continuă Fârtat. La faptul că când am ieșit de acolo am dat toți o declarație și am semnat. Sala începu să murmure. - Da, da, am semnat, nu mai cârcotiți. Eu sunt primul care recunosc că am semnat. Trebuia să o fac, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu mai cârcotiți. Eu sunt primul care recunosc că am semnat. Trebuia să o fac, altfel nu se putea. Dar... Și își întoare iar capul spre fereastră, curios să vadă ce mai făcuse paingul. Se legăna mai departe. - Dar, reveni Fârtat, nu aceasta-i esențial. Fundamental este ce am făcut după ce am semnat și am fost liberi. Aceasta este concluzia pe care vă propun s-o tragem fiecare. Cu deplină responsabilitate, că e foarte importantă. Chiar o propun ca temă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se apropie. - V-ajut, doamnă, nu ezitați. Dar să vă mai spun cum era cu lucrul și la noi. Vă văd inteligentă după cum ascultați, respectiv, cu preocupări intelectuale. Toți vorbesc de rezistența poporului la comunism. Să-l auziți pe doctorul Fârtat. Teoria lui cu hoția. E bună, nu zic, chiar adevărată, dacă stai să te gândești la cum mergea treaba și situația. Că era disperare mare, mai ales în ultimii ani... Scheihainimé călărea acum o ramură groasă de cireș, încărcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de tânărul buimac, încă neciobit de ani, de vorbe, de amăgiri. O cuprinse pe după umeri și o trase ușor după el. - Mamă, te rog eu, nu mai schimba discuția. Te iei de domnul Dominic. Nu l-ai auzit pe doctorul Fârtat ce zicea despre rezistența românilor? Poate ce-a făcut domnul Dominic era tot că se lupta cu comuniștii care furau sfecla țăranilor. Femeia dădu să râdă. Clătină doar din cap, făcându-și câteva cruci. - Ți-am spus doar să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Trânteau cușmele de pământ și scoteau un chiot de veselie. Își dădeau seama că, pe cât de singuri, pe atât de liberi erau în acest colț uitat lume. Și așa urmau să-și ducă traiul, până când aveau să fie îngropați de fârtați în strungă spre odihna lor veșnică. 6. ROADELE MOȘTENIRII a. Firea liniștită Coca din care a fost plămădit caracterul nostru pașnic a fost frământată și pusă la dospit încă de pe vremea civilizațiilor neolitice (corespondentă amestecului Hg I2 cu Hg J2
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tu ești mai cu minte decât mine", a zis diavolul lui Dumnezeu" 82. Într-o altă legendă se spune că cerul era aproape de pământ, iar astrele soarele, luna, stelele și luceferii umblau printre oameni, încălzindu-i. Tocmai din această cauză, Fârtatul nu s-a gândit să-i creeze omului un adăpost. Așa se explică faptul că, ornamentica locuinței cuprinde acest amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate ale strămoșilor, ochiul, palmele deschise, șarpele casei, însemnele astrale soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în schimb, este asociată, în multe mitologii, cu infernul sau cu "lumea morților"131. În mitologia română, apa a avut aceleași valențe primordiale, de element, substanță esențială și germinativă sau de categorie proteică și generatoare de viață. De la cuplul demiurgic Fârtat / Nefârtat, apa este duală, pe de o parte este sursă a vieții, iar, pe de altă parte, este substanță care va înghiți cosmosul. Cu apa lustrală se spălau copiii la naștere, la nuntă se spălau pe mâini și față tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o ladă și altul știa. Când s-a dus omul de acasă, i-a dat drumul și din acela s-a făcut mai apoi soarele pe cer."111 Într-o altă legendă, soarele a fost creat ca făptură divină, de Fârtat: "După ce s-au culcat, Dumnezeu s-a apucat să facă soarele. A scaparat o dată cremenea în piatra cea scumpă, dar n-a putut face, a ieșit o sabie. A scaparat a doua oară și s-a făcut o grămăjoară, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
185 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, luna apare ca făptură mitică, masculină sau feminină. Potrivit credințelor populare, luna a fost, la început, alături de soare și de stele, rod al Arborelui primordial care a răsărit din oceanul de ape sau, Dumnezeu (Fârtatul) a zămislit luna din aur: "a luat un boț de aur, a rupt dintr-însul mai multe bucăți și le-a aruncat pe cer. Din bucățile de aur aruncate pe cer au ieșit soarele, luna, luceferii și stelele."186 "Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se deasupra apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul începutului, din hău acela de ape, șarpele a ieșit odată cu copaciu acela mai mare din ape, încleștat în rădăcinile lui. Întrebat de Fârtat cine este, a căscat gura mare și a lepădat pe Nefârtat, care a răspuns în locul șarpelui: Cine să fie, ia Fârtatu tău! Iar Fârtatu i-a zis: Tu ești Nefârtatu!"347 Într-o altă legendă, șarpele este creat de Nefârtat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământ din fundu apei și Fârtatu a făcut turtița de pământ pe care s-a odihnit, Nefârtatu s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe Nefârtat să-l înnece în somn pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe Nefârtat să-l înnece în somn pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
balaurilor le Încarcă cu apă pentru a le purta pe cer și a le Încărca sub formă de ploaie pe pământ.” Norii sunt Încadrați În mai multe categorii: unii mici, mărunți și aburii pe care se consideră că seara coboară Fârtatul (Dumnezeu pe pământ și alții negri, vâscoși, aducători de pagube. Ploile cu soare sunt considerate ca o pedeapsă, pentru că provoacă mană bucatelor. În folclorul românesc „mana” are un caracter magic, fiind „o calitate a unor substanțe, de obicei alimentare, cărora
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]