515 matches
-
mîna. — ... și perlele tale sînt perle de cultură, nu perle adevărate... — ... și nu gătești niciodată singură mîncarea pe care o servești la petreceri, cu care te dai atît de mare... — ... iar poza aia cu tine și prințul Wiiliam e o făcătură ordinară... — ... și le vom spune tuturor tipilor cu care te vei Întîlni de acum Încolo că tot ce vrei e să-ți pună un inel cu piatră prețioasă pe deget ! Închei și mă uit recunoscătoare spre Lissy. — OK ! spune Jemima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
din priviri pe Lissy. — Da, poți să pleci, spune Lissy cu dispreț, iar Jemima o șterge rapid. În clipa În care se Închide ușa, mă uit la Lissy. — Pe bune, poza aia cu ea și prințul Williams chiar e o făcătură ? — Da ! Nu ți-am zis ? Odată, mai demult, am lucrat ceva pentru ea pe computerul ei, am deschis din greșeală un fișier și am dat peste poză. Și-a lipit pur și simplu capul pe corpul altei fete ! Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pe marginea apei Învolburate, fără să spună nimic, profitând de chinul meu și al Runei de a târî de un bulumac cu care să-l scăpăm și pe el de urmăritori. Oare chiar avea nevoie să scape de ei? Sau făcătura lui era un semn care trebuia să-i aștepte pe cei ce-mi luaseră urma Încă din munții de acasă? Of, of, măi Enkim - dar atunci, de ce m-ai mai salvat din Îmbrățișarea Umbrei În satul uriașilor cu coarne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Când ai mai pomenit tu să te duci la vânătoare pe poteci bătute? De când am apucat eu, oamenii mergeau să ia urma vânatului prin râpe, zloată și arșiță. Pe vremuri, În satul nostru Încă erau oameni dintr-o bucată, nu făcături din astea care caută poteci ca să prindă vânatul din urmă... Nu fricoși care Împing mamutul În groapă erau pe vremea copilăriei mele, ci oameni care-i stăteau În față, cu sulița În mână. - Da’ când ai avut tu parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe malul apei. Le-a făcut numai pe lângă vaduri, dar nu chiar În mijlocul drumului. Nu le vezi decât dacă ești de-al locului, sau dacă știi dinainte unde să le cauți. Am dat din cap. M-am ghemuit lângă ciudata făcătură. Am atins-o. - Vrei să le spulber? mă Întrebă Minos. Am clătinat din cap. - Lasă-le. Dar, ce-ar fi să trimiți vreun om de-al tău după mine? Să-mi spună ce vor urmăritorii... Dacă aflu ce-au pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Eu sunt Logon, Îmi spuse omul și zâmbi pentru prima oară, sfios ca un copil. Răsuflă, ușurat, iar ochii prinseră a-i juca, sclipitori, de parcă tocmai ar fi primit ceva În dar. Îmi dădu scoica și zării pe ea acea făcătură meșteșugită de Enkim pe malurile tuturor apelor la care ajunsesem. Ultima oară, făcuse una la Ouedul lui Aban, pe când ne credea pe toți adormiți, numai că atunci Înfipsese În lespedea de argilă patru pietre ascuțite peste care așezase o a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la fel și la nas, și apoi și la găuricea mică de jos, iar pruncul deodată Începu să respire mai iute. - Ieși de-aci, ieși de-aci, ieși de-aci, tot zicea Gula și așeză În fața chipului lui Unu o făcătură netedă de ziceai că-i o bucată de gheață lucioasă. M-am holbat la lucrul acela nemaipomenit și mi-am dat seama că În el licărea chipul pruncului, Întocmai cum Îl știam. Am dat sa mă uit Îndărătul făcăturii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o făcătură netedă de ziceai că-i o bucată de gheață lucioasă. M-am holbat la lucrul acela nemaipomenit și mi-am dat seama că În el licărea chipul pruncului, Întocmai cum Îl știam. Am dat sa mă uit Îndărătul făcăturii, dar n-am zărit nimic. Tocmai vroiam să Întreb cum de Îl ascunseseră pe Unu În lucrul acela dar, când l-am văzut pe Tuni cum surâde din colțul gurii, n-am mai zis nimic. Iar Gula: - Fratele tău te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vom pleca, unul dintre oamenii mei va pune piatra de jos, deasupra celorlalte, ațintind-o de-a lungul drumului nostru. Așa că, te mai rog ceva, N’jamo. După ce ne Îndepărtăm, ațintește tu piatra aia către Apus! Și vezi, caută toate făcăturile astea, că trebuie să fie mai multe. Sunt doar pe firele de apă. Ațintește către Apus toate pietrele puse deasupra. - Ah, chiar mă Întrebam de ce nu-l ucizi pe omul ăsta cu două fețe... Hmm... Poate că, totuși, ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că În preajma ta simt nevoia să câștig timp. Vorbele mele Îi căzură ca pietrele În creștet. Simții cum un potop de lacrimi dădea să-mi țâșnească din ochi. Cu el și cu femeia lui plecasem În călătorie, of, of. Însă, făcăturile meșteșugite de Enkim nu-mi spuneau decât un singur lucru: lui Krog Îi era lăsat să călătorească, iar Enkim trebuia să nu-l scape din ochi - să nu care cumva să-i piardă vrăjmașii urma. - Vrei să câștigi timp. În preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
se cufundau pe rând În tăcere. - Ai mai văzut asemenea luntre, Logon? am Întrebat. - Nu, Îmi răspunse el, cu ochi sclipitori, ca de copil. Se tot uita dintr-o parte În alta a luntrei, fericit că putea să vadă asemenea făcătură. Ce mai meșteșug pe oamenii ăștia! se tot bucura el. Asta da, luntre, măi Krog, măi. Uită-te și tu pe unde ne duce... În inima mării. Cât vezi cu ochii, nici măcar o limbă de uscat. - Ia, poate că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din ea izvorăște gerul care ne cuprindea din ce În ce. Am cufundat burțile de apă În lac, umplându-le cu apă proaspătă, și ne-am continuat drumul. Undeva pe mâna tare, zărirăm alți munți, mai Înalți decât toți: niște făcături din stâncă și gheață, rele, care păreau că au ochi cu care se uitau după noi. Ne Îndemnam unii pe alții să alergăm din ce În ce, căci Scept și ai lui ieșeau și ei În tăpșanul uriaș - precum niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mult, o să merg la poliție și mă voi preda. - Să te predai? Pentru ce? - Să mă omor? Pentru ce? - Fiindcă n-ai să mai poți trăi cu ideea că toată viața ta de până acum a fost un fals. Fake. Făcătură. Minciună. Un scenariu prost în care te-ai lăsat prins. O plasă de păianjen. - Presupun că tu ești păianjenul... Ți-e foame? Miam-miam... - Întotdeauna. Dar nu în sensul în care crezi tu. Nu acea foame. Simt nevoia să mă hrănesc
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
timp să o domine” (astfel sintetizează Vladimir Tismăneanu, în prefața sa, cartea lui Andrei Codrescu). Dacă ziariștii francezi au făcut un coup de foudre pentru revoluția română, hiperbolizând-o inițial și lăsându-se o vreme păcăliți, ziariștii anglo-saxoni au detectat făcătura și planificarea revoluției: o „revoluție fotogenică, sângeroasă, coborâtă, parcă, din cerurile istoriei de către Franța însăși... Dar în timp ce Libertatea, înfășurată în tricolor, cu un sân sfidător țintind viitorul, renăscu în cele mai vii culori în imaginația francezilor, altora li se păru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să astupe gura damigenei cu un cocean de porumb. Dar gâtul damigenei se dovedi de fiecare dată ori prea îngust, ori prea departe pentru caznele popii. Găsi truda inutilă și puse știuletele alături. — Adică, spuse, vrei să-ți zic niște făcături de urât, de-ale pieritului ? Poate că te mai ușurezi, părinte, de păcatele cu care te încarci de la vinul de împărtășanie. — E vin bun, spuse totuși, plin de remușcări, părintele. Căpșunică adevărată, uite ce culoare are, parcă e piatra de la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mine pentru mine. Un sacrificiu este o eliberare ca o tragere la sorți a unui om adevărat. PIANISTA (compozitorului): Dumnezeu a fost încă odată, iubitule, provocat și umplut cu sânge. (se sărută strâns unul în altul) COMPOZITORUL: Daaa, Dumnezeu iubește făcăturile sale ca pe fapte universale ratate cărora le lipsește încă totul în față și la spate. Dumnezeu are nevoie de distracție de la creativele sale pene oțelite pline de lipsuri. Ceea ce Dumnezeu trebuie că a descoperit așa se aproapie de dumnezeire
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
are un sfert de metru cub. În afară de articole de-a dreptul pernicioase de genul „Cum îți schimbă viața primul copil”, care poate fi considerat o veritabilă pledoarie pentru avort și care e nesemnat din prudență, restul articolelor unei astfel de făcături sunt niște enormități cu, uneori, avantajul de a fi hazlii. Iată unul dintre cele „9 trucuri pentru a dormi bine”: „Fierbe un pahar de vin roșu până se evaporă alcoolul (??), toarnă un pahar de apă caldă peste el și bea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că ,,chișcă“ se cam nemurește cu ,,kisthos“, cuvîntul cel care în limba străveche a grecilor ,,zgău“ însemna. Dăinuiește în limba română o vorbă ce-i soră prea bună cu ,,kisthos“ că prea au la fel amîndoule și înțelesul ca și făcătura. Costache Buraga Cronica, vineri, 23 dec. 1977 Viața și petrecerea cuvintelor închipuire. Poveste. Știință - nu sînt doar termenii ce dau titlu celui dintîi capitol al acestei ciudate, insolite, fascinante și greu definibile cărți ( Dăinuiri dăneștene), sensul lor se poate extinde
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vin..." Limbajul căznit-oracular al unei țigănci-ghicitoare dezamăgește prompt; certitudinea n-o dă decât viața: într-un primo tempo (în La ghicit) nici o surpriză: "Să-ți ghicească baba, boierule, frumosule"; "Ți-e dragă o domnișoară, boierule"; Și s-arată de-o făcătură, boierule ai dușmani". Un secondo tempo insolit schimbă brusc perspectiva: A, nu, mătușă, stai! Să-ți ghicesc eu, dacă-i vorba, că și eu știu să ghicesc: ghicesc în stele și-n vorbe, în fumul țigării, în lumina ochilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mare (3); minune (3); mîndrie (3); modă (3); muzică (3); pămînt (3); plăcere (3); produs (3); realizare (3); sclipire (3); bunătate (2); compoziție (2); construcție (2); creativitate (2); design (2); divinitate (2); dorință (2); eu (2); existență (2); face (2); făcătură (2); geniu (2); idei (2); imagine (2); inteligent (2); inventa (2); inventiv (2); lucru (2); minunată (2); ceva nou (2); opera (2); operă de artă (2); opere (2); pasiune (2); pictor (2); poem (2); portret (2); -; absolut; abstract; Adam; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care; carte; cercetaș; cert; cinstit; comerț; consecințe; constatat; conștient; copil; corect; corupție; cot; crud; culpa; curajos; curs; dată; datorită; demn; destin; determina; dialog; dispreț; documentar; drum; dureros; efectiv; el; energie; eroică; eroism; examen; executare; exemplu; existență; facere; a face ceva; făcătură; făcut deja; deja făcut; fals; fapt; faptă și răsplată; faptele omului; floare; folositor; fond; furt; glob; din greșeală; gust; haină; hoț; hotărît; impunere; incertitudine; indiscutabil; infinit; informație; infractor; instantaneu; interes; istorie; a împlini; încercare; încredere; îndoielnic; înfăptuit; înșelătorie; o întîmplare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caracterul; carte; cartof; cartofi; cazare; cercei; cheltui; chiar; chibrite; chici; chicios; chinezesc; cină; comestibil; corect; costisitor; covrig; cum; cumpărat; cumpărături; cumperi orice; curaj; curvă; cuvintele; da; dance music; degeaba; demult; des; deșert; devalorizat; discount; domn; durere; duzină; nu este; favorabil; făcătură; fără; fier; fițe; foi; unică folosință; frumos; fugă; gratis; greșit; gumă; ieftin; iesle; imposibil; incorect; indiferent; inel; interes; inutil; întrebare; jos; legume; leu; la 1 leu; magazine; mană; masă; merge; mic; moartă; multitudine; mulțumire; nasol; necalitate; neconfortabil; nefolosită; neimportant; neînsemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fost vremurile, că vorba lui Miron Costin "bietul om e sub vremi". Dar sub aceste lamentabile acoperiri se simte permanent drama vinovăției... Punctul de plecare e un truc: Gheorghe Popescu 2 aduce dosarele de securitate (în fapt, un pretext, o făcătură a lui) și propună să le deschidă, propunere care-l sperie pe Gheorghe Popescu 1 și îl determină la mărturisiri. Trecutul acel trecut greu de compromisuri și trădări revine în viața lor aparent liniștită, îi răvășește, îi tulbură, îi stoarce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face cruce, îl scuipă pe copil și bate pământul cu piciorul, zicând: "Să se așeze toate deochiturile / Cum se așează pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până a nu răsări soarele, este obiceiul ca fiecare om să se scalde într-un râu sau într-o altă apă din apropiere, fără să-l vadă nimeni, pentru a se curăța de toate bolile și răutățile, de "aruncături" și "făcături" și pentru a fi feriți de boli tot anul și să fie "iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]