409 matches
-
aici, în Liov, statornică supunere de credință și jurământ preastrălucitului Principe, Domn Vladislav, Craiu al Poloniei, Domnului nostru milostiv și urmașilor lui Coroanei Crăiei Poloniei și s-a legat să îndeplinească slujbe, ajutoare și credincioasă rămânere și alte chezășii și făgăduieli, tot asemenea și noi cari sântem supuși voinței lui de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o singură voință, vrere și cu deplină știință a noastră, a tuturor, chezășuim și făgăduim, pe cinste și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva slugărniciei, pentru naționalismul faptei împotriva făgăduielilor înșelătoare"603. Deși georgiștii au desfășurat o campanie electorală intensă, marcată de întruniri în diferitele sectoare ale capitalei, cu atacuri repetate la adresa camarilei, rezultatele alegerilor desfășurate la 12 aprilie au dat câștig de cauză reprezentantului guvernului. În alegerile pentru județul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a mișcării de învrăjbire. Iar în afară, chezășia încrederii este întărirea efectivă a apărării naționale ce trebuie să fie astăzi o preocupare de căpetenie a oricărui bun român. Socotim, însă, că în aceste alegeri trebuie să treceți peste vorbe și făgăduieli și să căutați să pătrundeți sufletul acelor care vă cer voturile. [...] Alegători, ceasul acestei lupte a sunat! Listele noastre, ca și anul trecut, poartă semnul celor trei linii în picioare. I I I Vi-l amintim, încredințați că, în biruința
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
le învață pe tinere cum să-și valorifice farmecele. Sunt invocate o serie de strategii clasice ale iubirii, rolul micilor atenții, însemnătatea plimbărilor pe sub portice în clar de lună, dar mai cu seamă sunt subliniate două metode fundamentale: stăruința și făgăduiala. "Făgăduiește, ce strică să făgăduiești, câte-n lună și în stele?" (Ars amandi, II, p. 445). Totul în această iubire este frumos, nimic n-o recomandă a fi generatoare de tulburări comportamentale, nevroze, isterii, invocate astăzi de studiile psihanalitice. La
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu o cerere de ajutor. De altfel, într-o scrisoare din 24 decembrie 1664, trimisă de la Stettin - unde se afla în surghiun, de către Gheorghe Ștefan Curții suedeze sînt sintetizate condițiile încheierii tratatului (primul, se pare, existent între români și ruși): "Făgăduielile cele mai importante ale Marelui Duce de Moscova erau (printre altele) următoarele: 1. Că se va purta cu mine și cu provincia mea ca un principe străin și nu va pretinde nici un tribut de la noi, ca Turcul, mulțumindu-se numai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
același text găsim cu privire la pretinsul Cristos al lui Saul din făcătura Noului Legămînt că ei așteptau cu mare nădejde: ,,vremea în care laicul și preoțescul Mesia își va asuma fiecare slujirea.”. Mai încolo spun că Elohim le-a făcut o făgăduială în ,,«pămîntul Damascului» - adică Noul Legămînt”, dar cel descoperit la Qumran și nu cel plăsmuit du-pă anii 386 și prezentat goimilor cap de lut ca mare revelație și reverberație divină ieșită din closetul ,,poporului ales” toată numai aberație și incantație
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Petru și Bogdan ca voievozi aleși, în locul lui Ștefan, de către românii maramureșeni, „rebellantes”, refugiați din anii 1343 și 1349 și de cei moldoveni, care au bătut, pe rând, în vara acelui an mai întâi pe poloni și apoi pe unguri. Făgăduielile de prestare a omagiului și plata tributului au fost privite chiar de către regele ungar ca o „restaurare a Moldovei față de Coroana regală”. Pentru acest mare succes diplomatic, Dragoș din Giulești a fost dăruit, în martie 1360, cu eșarfa și centura
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Din păcate, orice normă depășită devenea lege. Se practica un stahanovism dus la extrem. De unde războiul surd și periculos dus de aproape toate femeile împotriva celor care se străduiau să depășească normele stabilite și pe care direcția le susținea prin făgăduieli amăgitoare de avantaje de toate felurile, ba chiar și de o eliberare mai grabnică. Mai târziu, am aflat multe amănunte despre metodele abuzive folosite de supraveghetoare, pentru a mări normele stabilite. Norme, de altfel, destul de grele și cerând majorității femeilor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
rândul, În faptul serii, Petrache Doru, gornistul primăriei, sunase și strigase de la un capăt la altul al satului: Lume, lume, ia aminte! Se premiază cu bani mulți la primărie cei care scot din pământ vită de vie. Nohanul! Stimulați de făgăduiala mulți dintre țărani, mai ales nevoiașii, defilau seară prin fața primăriei la Întoarcerea acasă de la treburile câmpului, cu vrejii de vită de vie În spate din care erau expuși cât mai la vedere ciorchinii dați În pârga că trecuse ziua Sfintei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Paris, nelegiuitul, dacă la temelia ei ar sta o cumplită nedreptate înroșită de sânge (II 1). Acest erou exemplar, gata să-i înfrunte pe toți ca s-o apere pe cea care i-a fost încredințată fie și printr-o făgăduială mincinoasă (Din clipa când mi-a fost logodită mie, stă sub paza brațului și a paloșului meu - II 2), se îndrăgostește de Ifigenia de cum o zărește și chiar fervoarea sentimentului său îl împiedică să înțeleagă setea de moarte a făpturii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prietenul (II, p. 116). Ispitit de târgul în măsură să-i dezvăluie taina zbuciumului fertil, filosoful ezită să depună mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă (II, p. 117). Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației : Opera ta va fi ambiguă, ca și caracterul tău : prea poet, ca să fii într adevăr filozof, și prea legat de idei, pentru a putea fi poet cu adevărat (II, p. 118). Sfătuit de Gorgias
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
până la capăt, misiunea. Clădirea trepida de sus până jos: libere în sfârșit să dispună de timpul lor, elevele profitau după pofta inimii. Era clipa cea mai plăcută a zilei: prânzul venea abia peste o oră, duminica își ținea încă toate făgăduielile. Traversă coridorul și întârzie o clipă în pragul ușii ca să privească grădina. Colegele ei de clasă se plimbau în grupuri mici, flecărind și râzând cu distincție. Din când în când, se opreau ca să le admonesteze pe cele mici, care, prinse
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de armată și osândit la 10 luni închisoare, pierderea gradului și 400 lei amendă. La Cameră, Gheorghe Panu cere guvernului informațiuni asupra răs coalelor țărănești. Primul ministru Theodor Rosetti răspunde că răscoalele au început în Ialomița, între alte cauze este făgăduiala dată țăranilor cum că Regele e hotărât să le împartă pământuri. Armata trimisă contra răsculaților a fost sporită pentru ca ordinea să nu fie amenințată mai mult. Adevărul era că mișcarea avea un caracter social foarte serios, care îngrijorase foarte mult
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu încetul, părăsit de mulți conservatori cari merg să se grupeze în jurul lui Alexandru Lahovary, adică în jurul guvernului. Lascăr Catargiu ceruse să se voteze un proiect de lege care să declare Galațul port franc, după cum mai fusese odinioară; era o făgăduială dată gălățenilor care-l alesese deputat. Era aproape de Crăciun. Lascăr Catargiu cere Camerei să nu ia vacanță până ce nu va vota legea portofrancului, însă Camera, cu 52 voturi contra 26 hotărăște să ia vacanță imediat. Votul era categoric în contra lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noul text constituțio nal Parlamentul a votat naturalizarea a 883 evrei cari au fost sub drapel în timpul războiului. Revizuirea s-a făcut cu mare greutate. Cea mai mare parte a deputaților și senatorilor - fie opozanți, fie guvernamentali - fuseseră aleși pe făgăduiala că nu vor vota revizuirea. Apoi era revolta produsă în țară de presiunile Alianței israelite universale și de condiționarea impusă de marile puteri cum că independența României nu va fi recunoscută până ce nu vor fi date drepturi evreilor. Revoltătoarea silnicie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Chemarea poetului e un lucru interesant ca temă și realizare, dar aparține unui moment depășit. Asemenea manifeste, apeluri, chemări s-au scris cu nemiluita, asemenea programe și angajamente s-au tot perindat prin pagini. E vremea ca aceste programe și făgăduieli să se țină de cuvînt. Poetul să cînte, așa cum a promis-o în repetate stihuri, munca, omul muncii, viața și faptele lui, țara cea nouă etc. Să le cînte, nu să le proclame necesitatea de a fi cîntate. Căci în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de cei doi prelați-catolici. Cei trei îi cer să se considere "botezat în numele ecumenității și să făgăduiesc a lupta dacă-mi va fi dat să ies din închisoare pentru cauza ecumenismului, mereu. Ceea ce făgăduiesc din toată inima". Își va ține făgăduiala. Celula 18 este una de tranzit, de aici urmează să fie răspîndiți pe unde s-o nimeri. Trebuie să se grăbească. Botezul este stabilit pentru 15 martie 1960. Între timp, în celula 18 se deschide o veritabilă Universitate, cei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă În făgăduieli nu e bine să te Încrezi 100% - nu ar strica dacă și cu el ați lua contact: Telefon la domiciliu 44.21.93 sau personal diminețile de la 11 În sus la Muzeul de istorie a literaturii În str. Fundației În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
edituri. Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mult. Scrie foarte nervos, aproape indescifrabil. Pare suferind. Bine faceți, că-l prezentați pe Aurel G. Stino Într-o lumină frumoasă la Muzeu! În viață n-a fost prețuit În adevărata lui valoare; iar Monografia Întârzie să apară cu toate făgăduielile lui M. Gafița. Frumos din partea lui Irimescu, fostul meu elev (corigent la germană), că-și aduce aminte de locul, În care a Învățat și a copilărit. I-am apreciat totdeauna sufletul său bun. Și-a adus aminte de vorbele mele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
excelent donând Muzeului biblioteca soțului dispărut. În schimb un folticenean, d. Gafița, Întârzie cu publicarea Monografiei Dragoslav, În care Lică Stino a contribuit foarte mult. Lucrarea zace de ani de zile, deși contractată. Stăruințele mele sunt Întâmpinate cu gentilețe și făgăduieli frumoase, dar... ineficiente. D-na Prof. Ungureanu adună mereu Amintiri folticenene. Vor avea, poate, aceeași soartă? Dacă nu le publică Muzeul, se vor (Îm)potmoli la d. Gafița. Iartă-mi rândurile pesimiste; dar nu văd altfel lucrurile. Urări de bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
va vizita. E ocupată mult: articole, edituri, lecții, mama bolnavă. Se zbate și pentru „Mărturii” pe la Edituri și va trece, totuși, scrie dânsa și pe la d. Gafița ca... fost folticenean. Am Îndemnat-o să se ducă, dar, dacă va avea făgăduieli de la altă editură, s-o prefere pe aceasta din urmă, oricâte asigurări Îi va da d. Gafița. Are legături bune cu „Minerva” d-na Ungureanu. Când Îl voi vedea pe d. Chirescu - și acum plec mai des la Buc. - voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și cu diagnosticul pus. Da, am rămas, pot spune, singurul cunoscător al lb. germane medievale, În orice caz și cel ce poate traduce În versuri. Am oferit o Antologie a minnesängerilor editurii „Univers” și directorul Romul Munteanu mi-a dat... făgăduieli. Am vrut să predau studenților germaniști 2 ore săptămânal această limbă, gratuit și Ministerul mi-a răspuns, să aștept scoaterea la concurs și să mă prezint atunci, ca și când aș avea 20 ani. Tocmai azi am primit o scrisoare de la un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fi tare mirat dacă ar veni să vadă poporul evreu la el acasă. Zisa lui cam disprețuitoare: "A promite și a te ține de cuvânt sunt două lucruri diferite, bieții mei evrei" l-ar face să se simtă foarte încurcat. Făgăduiala privind Pământul Făgăduinței a fost ținută. Da, numai că vedem și riscurile. Dacă mântuirea are nevoie de suprafață, va trebui să numărăm hectarele cultivate, locuințele tip mobil-homes diseminate, ici sau colo, colinele cucerite. Și astfel întregul popor va deveni ostaticul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mari o bat. Îi tremură mâna de milostenie. Nici lupul flămând, nici oaia cu doi mei. Porcul se-ngrașă pentru alții. Înghite la răbdări prăjite. Scrie pe ghiață. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]