1,155 matches
-
In încheiere, alăturându-mă celor ce au inițiat acest demers, trăiesc speranța împlinirii lui, fiindcă jurnalismul poate fi considerat act creator, iar jurnaliștii merită mai multe drepturi. Sper că și în țara noastră lucrurile și faptele românilor să alunece pe făgașul normaliății. Elena Buică Buni Toronto-Canada
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
-mi construiesc o familie și carie ră. Eu nu am venit să-mi cumpăr o mașină scumpă sau un apartament și să plec. Am venit să prind rădăcini. O familie frumoasă am, doi copii minunați, iar firma a intrat pe făgașul bun. Secretul? Am reinvestit mereu banii câștigați și mi-am făcut o echipă de oameni serioși, responsabili și în care am încredere. Iar încrederea reciprocă, într-o echipă, e fundamentală. Când am ales angajații, toți români, i-am pus pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
semnificația vieții în întregul ei, iar pentru aceasta trebuie să fim capabili să gândim direct și în spiritul adevărului. Un gânditor prea logic este în realitate nechibzuit, căci el se conformează unui model, repeta fraze, iar gândirea lui urmează un făgaș. Este cu neputința să înțelegem viața în mod abstract sau teoretic. A intelege viața înseamnă a ne înțelege pe noi înșine și acesta este atat începutul cât și scopul final al educației." Jiddu Krishnamurti Cuprins Cuvânt înainte 7 PARTEA ÎNTÂI
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
din astea, mai lași de la tine, mai cedezi, le mai cânți În strună companionilor - cine ce are de pierdut dintr-un compromis benign? Am Început să caut În memorie ceva cu care să dezmorțesc atmosfera și s-o readuc pe făgașul colocvialității amiabile dinainte. Fără succes Într-o primă instanță: nu-mi venea În minte nimic nou, dar nici nu mă amuza să ne Întoarcem iarăși la Cioculescu și Rădulescu-Motru sau la Carol I, care pășise pentru prima oară pe pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
descendentă, se degradează și se stinge sau se transformă În altceva. Multe dintre aceste fenomene pot fi caracterizate ca benefice pentru omenire, după cum altele Întrunesc mai degrabă conotații negative. În cazul primelor, impresia este că istoria a intrat pe un făgaș fast, că este pe calea cea bună, dacă mă pot exprima astfel: omenirea progresează, asta Însemnând că raportul dintre câștiguri și pierderi tinde spre valori pozitive. Maximale, eventual. Totul merge bine, se conturează, ba chiar se Încheagă și se dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
celor 33 de ani, făurind planuri și pregătind noi expediții, adânc convins de menirea sa de a schimba morfologia lumii. Este tânăr, puternic și a dovedit cu prisosință că o poate face. Cu el, istoria pare Înscrisă ferm pe acel făgaș pozitiv și generos al evoluției despre care vorbeam la Început. Și tocmai acum, ca și când, pe neașteptate, ceva sau cineva s-ar fi speriat de binele ce va să vină, se produce nenorocirea: În timpul unui banchet, Alexandru se simte rău, acuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ei purpurii. Erau tot umede, și iar m-am întrebat de ce. — Nu stăm mult. Vreau doar să văd ce se întâmplă acolo. Am zis bine, așa că am urcat pe drumul pe care îl foloseau muncitorii și camioanele. Era plin de făgașe, și Jo Lynne se tot împiedica, așa că am apucat-o de mijloc ca să nu cadă. Am fost surprins de talia ei fină. A lui tanti Mae era plină și dreaptă. Am ajuns la primul grup de case și ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Acum îi prindea bine, își trase gluga peste cap și închise fermoarul până la gât. Praful de pe drum se transformase într-un noroi moale ce se lipea de tălpi. Ținea lanterna tot mai mult aprinsă, ca să poată ocoli apa adunată în făgașe. Hainele deja se îmbibaseră de apă și picături mari i se scurgeau de pe glugă pe față. Muntele era tăcut și nu se auzea decât zgomotul pașilor săi și al ploii căzând pe frunzele copacilor. Acum urca panta pieptiș ca să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-și ia rămas bun de la localitatea de munte și să plece la el acasă. Nu mai voia să aibă de a face cu vâlvele, paznicii și domnițele, își dorea să uite de toate acestea și viața sa să reintre pe făgașul normal. Deși se mai înmuiase puțin și nu mai era atât de pornit împotriva explicațiilor Ilenei și ale lui Moș Calistrat, pe care încă le considera mistice, încă nu era dispus să le îmbrățișeze în totalitate. Undeva, într-un colțișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o dată cu atenție în urmă, dincolo de poartă. Nimic nu părea în neregulă acolo. Atât cât putea străbate cu privirea, din negură nu pândea nici o amenințare, așa încât se îndreptă spre capătul podului. Trecu imediat dincolo. Se afla pe un tăpșan înverzit, două făgașe de pe care iarba dispăruse călcată de roțile grele se întindeau mai departe. Își continuă drumul până ce ajunse lângă un perete stâncos. Îl ocoli și trecu dincolo de pintenul de piatră din fața sa. De undeva, din dreapta, se auzea un susur slab de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
răspuns însă la întrebare. Ce va deveni fiul nostru? Crezi că este momentul să ne gândim la asta acum? Nu ne oprește nimic să mai avem un copil, poate va fi fată și atunci lucrurile se vor reașeza pe un făgaș normal. Treaba asta cu domnițele, se transmite numai pe linie maternă? Întreb pentru că, nu mi s-a părut de loc că maică-ta ar fi la curent cu ce facem noi. Nici nu e. Eu, ca să folosesc un termen care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu era convins că aceasta era cea mai potrivită măsură. Și asta nu pentru că dispariția lui Calistrat nu i-ar fi avantajat, dimpotrivă. Știa că dacă moșneagul nu i-ar mai încurca prin prezența lui, lucrurile ar merge pe un făgaș normal, iar activitatea lor, legală ori nu, s-ar fi desfășurat mult mai ușor. Cu o zi mai devreme dacă Vlad i-ar fi ordonat să se ocupe de bătrân, ar fi purces la treabă fără cea mai mică ezitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
le era indiferentă. Ei nu făceau nimic altceva decât să contemple frumusețea din jur. Ei bine, se pare că nu era chiar așa. Probabil că atunci când mersul firii era pus în pericol, se îngrijeau să așeze din nou lucrurile pe făgașul normal. El era exemplul cel mai elocvent. Dacă vâlva era luată de acolo și dusă cine știe unde, de cei doi basarabeni, lumea pe care le plăcea lor să o contemple ar fi fost amenințată și de aceea se hotărâseră să intervină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de rezervă și au luat parte la toate războaiele. Ridicarea acestor oameni din rândul clăcașilor din satul Lunca se datorește foarte mult învățătorului Gheorghe Postoiu, om de ispravă, cu idei sociale, care a învățat și a îndrumat copiii satului pe făgașul învățăturii și al muncii. Viața politică - înaintea primului război mondial, oamenii satului făceau politica boierilor, conservatori și liberali. Atunci nu votau toți oamenii. Vota unul pentru cincizeci de inși. Adică se făcea adunarea la primărie, iar primarul numea dintre ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prezidiului se dusese, într-adevăr, la cinema și că până în acel moment, cel puțin, încă nu se hotărâse dacă avea să vină să voteze. Din fericire, nevoia de echilibru deja invocată în alte dăți, care a menținut continuu universul pe făgașurile sale și planetele pe traiectoriile lor, stabilește că, ori de câte ori se ia ceva dintr-o parte, se pune în cealaltă ceva care îi corespunde mai mult sau mai puțin, de aceeași calitate și în aceeași proporție, poate în scopul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
chiar dacă nu aveți nici o vină, guvernul va spune poporului că a fost victima unei stări de hipnoză colectivă nemaivăzută, că sunteți un geniu în această artă, probabil că oamenilor chiar li se va părea nostim și viața va reveni pe făgașul ei dintotdeauna, dumneavoastră petreceți câțiva ani în închisoare, prietenii dumneavoastră vor merge și ei acolo dacă vrem noi și, între timp, știți cum e, se schimbă legea electorală, se termină cu voturile în alb sau se distribuie în mod echitabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
insulele necunoscute care-i aprindeau imaginația cu nu știu ce fantezii ale sufletului său însingurat. Îmi plăcea imaginea lui pornind către o lume nouă la vârsta de patruzeci și șapte de ani, când majoritatea bărbaților s-au instalat confortabil într-un anumit făgaș. Parcă-l și vedeam pe marea cenușie cu valurile înspumate și în bătaia mistralului, urmărind cum dispare la orizont coasta Franței, lipsit de șansa de a o mai vedea vreodată. Și m-am gândit că era ceva vitejesc în comportarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
secretar la spitalul Sf. Toma eu nu mai aveam nici o șansă de a ajunge în conducerea spitalului. Ar fi trebuit să mă fac medic generalist și știi ce puține posibilități are un practician de a ieși cât de cât de pe făgașul obișnuit. Dar Abraham s-a dat la o parte și am primit eu slujba. Asta a fost șansa mea în viață. — Presupun că ai dreptate. — A fost o simplă chestiune de noroc. Bănuiesc că Abraham ăla avea o trăsnaie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o amețeală neașteptată Îl sili să Închidă ochii, În timp ce În creier Îi exploda o jerbă de scântei. Se simți pierdut: dacă nu cădea, oricum, sabia necunoscutului avea să isprăvească cu el. Încetul cu Încetul, simți cum răsuflarea Își reintra pe făgașul normal. Și forțele Îi reveneau cătinel. Călugărul se ascunsese, probabil, la capătul porțiunii de scânduri, gata să se năpustească supra lui, dacă el s-ar fi descoperit Într-un salt Înainte. Cu siguranță, așa era. Voia ca el să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
uni. Pădurea vieneză e împărțită, după cum se știe (de fapt după cum nu se știe, că doar n‑are nimeni habar de chestia asta), în numeroase dealuri, între care există - ca formă intermediară - niște ridicături mai mici de teren, despărțite de făgașuri prin care curg pârâiașe. Sunt niște izvoare limpezi, țâșnitoare, la care drumeții îți potolesc setea atunci când simt nevoia. Din păcate, de cele mai multe ori pâraiele astea au un volum scăzut de apă, cu o singură excepție: primăvara, adică exact în anotimpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Linia vieții Elena Marin Alexe Mi se incălzesc mâinile la flacăra domoală a rugăciunii, care se zbate atinsă de neputință, printre bobițele fierbinți, stropșite în palmele stinghere, înghețate. Odată pornit, potopul lacrimilor își croiește vad, pe făgașul abia schițat spre linia vieții, până la finalul comediei umane, atât de ușor de atins, dar imposibil de perceput, ca o ironie a destinului. Într-un tărziu, umezeala manșetelor mă anunță că am învins.. Mâhnirea bate din aripi, îndepărtându-se temătoare
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
din vârful pururi nins Tot gândul meu netrebnic, regină-Olimpiană, Urca să-ți împresoare grumazul neatins Cu vrejurile-i ude și reci de buruiană. Sonor vuia văzduhul în râsul uriaș Și aburea prin cupe belșug de ambrozie Pe când nelegiuirea tot căuta făgaș Și-n preajma formei tale cerca să întîrzie. O! Hiperboreenii râdeau, râdeau mereu... Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă Și sfredelea mai aprig în surul minereu De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă. Fier stins părea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
place să dau greș și nu accept să pierdem”, completează în interviul ei la „Business Magazin”, Corina Martin. Unde o mai fi parfumul scrisorilor de altădată?! Chiar și numai privitul pe o fotografie a Corinei Martin atrage pe drumul fără făgaș, dar cu duh, al admirației, adună și înaripează cuvinte pentru alcătuirea unui eseu cu parfumul scrisorilor de altădată. Corina Martin inspiră un eseu cu un iureș de cuvinte, un râu de cuvinte, frământându-și cu frenezie spumele valurilor. Aceasta-i
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]
-
de rădăcină într-o imagine rătăcită între a fi și a stagna în poala timpului răsucit de trăiri, de emoții, multe dintre ele nedefinite, căutându-mă într-o incertitudine dureros de frumoasă, care mă sperie uneori, alteori mă readuce pe făgașul firesc al evoluției.. Totuși simt câtă iubire există în mine și uneori explodează din aiurea către niciunde. Cineva tot prinde o scânteie și o dezvoltă. Sper. Răspunsurile vin odată și-odată. Acum mă gândesc dacă mai contează forma lor sau
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
-mi de lucru cu perișoarele de pe piept, în timp ce nădrăvanul trezit din somn, bătea la porțile încă închise ale plăcerii. Răspunzând, Miruna întinse cu îndemânare mâna să-mi prindă cu putere nebunaticul, în timp ce își ridică puțin fundul și-l potrivi pe făgașul plăcerilor incomensurabile. Își mișca trupul atât de măiestrit și agil, încât mă înfiora. Cu mâinile sprijinite de copastia bărcii, dansa un dans numai de ea știut, deasupra neastâmpăratului de nebunatec. Îi auzeam gemetele de plăcere, vorbele spuse cu drag și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]