687 matches
-
voturi ar fi primit el la alegere ori de zeii la care se închină să decidă soarta națiunii române, printr-o apostilă oarecare pe care o pune pe un document, fără a o consulta. Atunci când opinia publică internațională și chiar făptașul actului brutal și nelegitim o recunosc, nu ai voie să joci rolul de tip afabil ori de a face pe moderatul sau pe omul modern, pe seama destinului neamului și să nu folosești această circumstanță, înghițind, în mod discreționar, soluții antiromânești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cu concluzia anchetatorilor erau rezultatele testului ADN, realizat asupra celor doi agresori. Astfel după ce au fost ținuți în arest timp de o lună, s-a demonstrat că cei doi nu sunt în realitate agresorii. Poliția i-a arestat pe adevărații făptași pe data de 18 martie (o lună mai târziu). Vinovații erau la rândul lor români, însă aceștia nu aveau niciun fel de legătură cu primi doi arestați. A trebuit să dureze mai multe zile, datorită mecanismelor birocratice lente ale justiției
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
intrat în târg și după dânșii au năvălit țiganii din fundul Racovei (subl.ns.) și ceilalți oameni care erau foarte mulți și au început a strica dughenile aruncând mărfurile afară”. Fiind din zonă, și acest martor a recunoscut pe câțiva făptași pe care i-a înșiruit judelui instructor Grigoriu: „Gh. Pintiliescu, Simion Lavric, Gh. Onofrei, Toader Rusu zis Topliceanu cum și Neculai Grigoruță Melenciuc”. Ca și ceilalți de dinaintea lui, a remarcat prezența lui V. Enacache Tofan precum și a altora, dar nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
j. „V.N. Munteanu din Cursești m’a luat la bătaie cu un băț” Această afirmație...dureroasă a făcut-o alt comerciant evreu, Lupu Solomon, în vârstă de 30 de ani, domiciliat în Pungești, care l-a indicat anchetatorilor și pe făptaș: „...V.N. Munteanu din com. Cursești, care cum m’a văzut m’a luat la bătaie cu un băț”. Ce a putut face sărmanul negustor, e lesne de înțeles și chiar a și spus-o în declarația sa: „...am fugit iar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără nici un cuvânt, de mustrare măcar, ieși. Mai târziu am aflat, că după câteva perechi de palme încasate, Florin a recunoscut, că a luat tabloul și l-a ascuns, făcut sul, în wc. Am încremenit cu toții, aflând că Florin e făptașul. Dar, de ce a făcut-o.. nimeni dintre noi, n-a știut niciodată. Doar Gheorghiescu, cu ochii lui blânzi și buni, puși pe lacrimi, se învinovățea, regretând din suflet, că prin povestea lui Baltă, i-ar fi aprins flacăra în piept
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
țigani de la Gârcini care au sustras role mari, uriașe de hârtie de filtru specială foarte scumpă, pentru mașinile de rectificat și de superfinisat, filtre care urmau să rețină particululele metalice și impurități până la un micron, aflate în lichidul de răcire-ungere. Făptașul a argumentat că a vrut să-și asigure hârtia igienică pentru tot restul vieții. A trebuit să semnez și eu recepția uzinei neterminate dar peste câteva săptămâni am primit de la Minister plan de producție (milioane de rulmenți) pentru noua unitate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
chiar pe ultima redută. À propos: ce-au mâncat exploratorii Polului Sud? Câinii de la sanie, ajungând s’o tragă singuri... Să trag și eu, dar concluzia. Câinele pare a fi o problemă, dar sunt silit să mă recunosc ca vinovat/făptaș și să urmez sfatul lui Moti. Să văd că de fapt câinele sancționează moftul meu proprietar căci, ignorând titluri de proprietate, Își instituie propriul teritoriu, peste granițele cadastrale, pe care și-l dispută cu alți câini dar, atacând mai mult
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În fântână. Dacă ajunge și În gura vacii nu-i bai pentru voi, căci ea, o antiteză heterotrofă a autotrofei plante, de-l va da În lapte o va face ca azotat, slujind astfel de filtru Între Natura poluată și făptaș. Pe undeva cercul se Închide, cum spunea un vestit ecolog, Commoner. Prin Îngrășăminte, măriți producția agricolă, prilej, mai ales după o bere două, să măriți și populația. Dar același Îngrășământ o decimează. Să fie vorba de o măsură Înțeleaptă a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cămășii tale, adică detaliile, și nici dacă e colorată În culorile reci ale spectrului, precum albastrul care-ți place ție. Doar că, percepând mai bine mișcarea, văd și ceea ce voi nu vreți să băgați de seamă, chiar dacă tot voi sunteți făptașii. À propos, Cristi, știi ce-i aia „cui pe cui se scoate“? - Păi ce să Însemne decât a trata ceva, o boală de pildă, cu indiferență, a lăsa lucrurile să se rezolve singure? Ce-are asta cu un cui, habar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
corăbiile neguțătorilor, veniți hăt-hăt, din Grecia... lăsându-mă furat, cât de mult n’ar fi riscat isteții de greci, dreptu-i pe atunci doar minonieni; căci nimeni nu putea să mă atingă, pe mine, oaspetele de neînlocuit la masa faraonului, fără ca făptașul să nu sfârșească linșat. Iată cum am ajuns să pozez pentru frescele cretane, Încă acum vreo trei milenii și jumătate, făcându-le celebre. De nu credeți, poftiți la Agia Triada, sfânta treime pe limba voastră, deși mai corect ar trebui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
servituțile funcției uzurpate... „Meridian“, 18 octombrie 2002, ora 12,50 63. Ceva bionică Nu știu cine m’a pus să plec din Egiptul natal. Căci acolo eu, pisica, eram venerată ca zeiță și numai o privire chiorâșă spre mine Îl costa pe făptaș linșarea; iar aici, numai eu știu câtă prudență Îmi trebuie, căci voi vedeți În mine simbolul răutății, parșiveniei, ghinionului ba chiar și asociata vrăjitorilor și unealta dracului. Cred că am aflat răspuns la Întrebare: am plecat taman la vreme căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai purta în vârfuri acei bulgări ușori de petale înfoiate, mândre de culoarea lor desprinsă parcă din soare. Exasperat, domnul învățător interogă pe rând copiii din cartier și căută fără izbândă, dar cu o îndârjire feroce, timp de două săptămâni făptașul. Cu soția purtă certuri prelungite, reproșându-i pe drept că n-avea destul sprijin din partea ei se ocupa, săraca, mai mult cu croitoria. Răzvrătirea îndreptățită a domnului "profesor", exprimată verbal (poate și scris), ar fi continuat fără opreliști, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
soției lui Kogălniceanu este tras afară din criptă, găurit, scotocit. Șuvițe de păr albicios, stofe putrezite, oase gălbui... La plecare, pe treptele înguste, ne încrucișăm cu un echipaj al Miliției, venit să caute amprente. Le-au găsit pe ale noastre. Făptașii n-au fost prinși nici până azi. Fie ca această carte dedicată "Eternității" ieșene să demonstreze încă odată dacă mai era nevoie legitimitatea spuselor lui Asachi: "un popor fără morminte moare și nu poate avea dreptul la dăinuire și istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
secolul al XII-lea și de un pelerin englez la Constantinopol, care a văzut (tot la biserica Sf. Sofia) o icoană similară, despre care tradiția spunea că a fost Înjunghiată de un evreu. „Restul povestirii - aruncarea icoanei În puț, botezul făptașului și al familiei sale - se potrivește cu textul lui Gavriil Protul. Dar, se vede ușor - spune istoricul Matei Cazacu -, era vorba de o icoană a Maicii Domnului cu pruncul În brațe, iar nu de Isus Pantocrator” <endnote id="(827, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau nu, ceva s-a întâmplat, totuși: practic, maghiarii dispăruseră din sat încă în timpul războiului (de pildă, în 1943 nu mai rămăseseră decât un număr de 63) și, deși tribunalul poporului, după război, a condamnat în contumacie parte însemnată din făptași, cauza reală a celor întâmplate, adică rolul unor personalități importante (de pildă al moșierului Bay Ferenc), nu este elucidată nici până în ziua de azi. Următoarea întâmplare (foarte cunoscută) s-a petrecut în satul Ip (Ipp), la câteva zile distanță de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
bătaie în afara orașului, cu asistența oficialităților. În schimb, conform memoriei locale, moartea polițistului a fost provocată de unul din dușmanii săi mai vechi, care l-a fugărit pe polițist și apoi l-a lovit mortal. Anchetatorii au început demersuri împotriva făptașilor încă sub administrație ungară, dar pedeapsa primită a fost una simbolică. Se pomenește și de o a treia victimă, un anume Vasile Popa, care ar fi fost spânzurat de picioare, iar în rana de pe cap i s-ar fi turnat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
după cincizeci de ani, să îndepărteze cât mai mult responsabilitatea pentru cele petrecute: conform relatărilor acestora, participanții la linșaj au fost "indivizi de joasă speță" din împrejurimi. Membrii elitei ungare locale au încercat să-l salveze pe preotul ortodox; toți făptașii cu timpul au decăzut, au devenit alcoolici, s-au îmbolnăvit de cancer, s-au sinucis sau au emigrat; copiii preotului, ajunși la București după 1945 ar fi fost executați de comuniști etc. Intrarea în Transilvania a trupelor armatei ungare a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
unul dintre oamenii de încredere ai Președintelui. Însă, în prealabil, i-a trimis viitoarei sale victime un bilet semnat John M. Smith. ("John M. Smith" și nimic mai mult!) Așa că le-a apărut limpede grănicerilor că prizonierul lor a fost făptașul. (Ceea ce li s-a părut straniu a fost de ce nu și-a schimbat ticălosul numele spre a nu putea fi descoperit atât de ușor!) A doua zi, în timp ce John M. Smith, fiul lui Michael M. Smith, se afla în celula
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
nu mai avea voie să fie pomenită. Așa că, "pentru a trezi lumea cea mare", FRV a început să organizeze atacuri teroriste, ca din partea Republicii Umaniste Vandana, în țările de la care se așteptau să riposteze. Însă, cum numele celui declarat drept făptaș nu era voie să fie rostit, comunicatele prin care vandanii ar fi revendicat atentatele nu puteau fi popularizate. A fost perioada cea mai grea pentru FRV: absolut nimeni nu era dispus să ocupe Republica Umanistă Vandana 59. Spre disperarea vandanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
acea faptă" (338, 11). Ce frumos principiu și comandament moral, care prescrie obligator nu numai să nu comiți răul, dar chiar să oprești pe alții de la înfăptuirea lui, sub teribila pedeapsă de a te socoti pe același plan cu însuși făptașul acțiunii rele! Prescripția aceasta decurge direct din aceeași concepție indiană că toți indivizii alcătuiesc o singură unitate indestructibilă sub raportul sufletesc și că, deci, o pîngărire din partea unui membru component duce în mod fatal la pîngărirea întregii comunități. În lumina
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de două ore pe zi. Chiar și în această limită de timp, până la terminarea școlii primare ei vor fi fost martori la 8.000 de crime și la mai mult de 100.000 de alte acte de violență. La televizor, făptașii scapă nepedepsiți în 73% dintre scenele violente și numai 4% dintre emisiunile violente subliniază o temă antiviolentă. Văzând atâtea acte de violență, copiii devin insensibili. Studiile consacrate comunicării mediatice s-au concentrat asupra modului în care are loc receptarea mesajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
i s-a săpat, tot în 1938 mormântul Căpitanului. Pluteau în aerul Jilavei amintirile triste ale nedreptăților și crimelor fără de număr, săvârșite contra legionarilor, ca niște nori negri, din care s-a pornit fulgerul dreptății în 1940, lovindu-i pe făptași. După aceea, acest fort al stăpânirii diavolești și-a deschis din nou porțile, pentru cei care erau arestați în noua prigoană a lui Antonescu, continuată zeci și zeci de ani în timpul stăpânirii comuniste. Pagini multe din istoria mișcării legionare s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Familia știe că în momentul când a rămas singur acasă era senin la suflet. Ne aflăm iarăși în fața unui mister care, dacă a fost provocat există și certitudinea că va fi lămurit odată, fiindcă este un dat al existenței ca făptașii oricărei crime să fie odată descoperiți. Fiindcă și Căpitanul a spus: „Dumnezeu vede și va fi răsplătit!”. Acum când redăm lumii acest fragment unic din viața unui om care și-a identificat - asemenea dacilor, sau asemenea primilor creștini - viața cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
femeie îi sugerează primarului aplicarea întocmai a legii. În stânga documentului am găsit și rezoluția lui Constantin Onu: „Salubritate și să se ia măsurile legale”. Ce s-a întâmplat nu mai știm dar putem bănui, dacă ne gândim numai la naționalitatea făptașilor. Tot în același ton, „Direcțiunea Administrației de Stat” din cadrul Ministerului de Interne, trimitea la data de 11 octombrie 1940, un Ordin circular tuturor prefecturilor și primăriilor din țară, precum și directorului general al Poliției dar și Inspectorului general al Jandarmeriei Române
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
unui „povestitor”, prin elaborare și rafinament) și un roman de o valoare excepțională. Dar, în sine, povestea femeii pornite pe drumurile bărbatului ei ucis, pentru a-i descoperi și îngropa trupul creștinește și hotărându-se apoi să-i facă pe făptași să-și recunoască vinovăția, nu poate să aibă un potențial extraordinar, s-ar părea: cel mult premisele unei bine ritmate - eventual, spectaculoase - anchete „polițiste” care să conducă, în cele din urmă, la adevăr, o scriere onorabilă, de efect etc., nu
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]