710 matches
-
De aici Încolo vom da câteva citate, domnule Neștian, numai din opera de Îndobitocire metodică pe care ați dedicat-o profesorilor de limbă și de literatură română Întru educarea comunistă a elevilor de liceu. „În «Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și Înaintare a României spre comunism» este subliniată contribuția literaturii și a artei «la afirmarea În forme specifice, a concepției Înaintate despre lume și viață». Literatura reprezintă rodul forței creatoare a societății, expresia geniului și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
totuși haos în cap, nemaireușind însă să-l clintească nici o unghie... - "...Iar editurile vor veghea nedomolite ca operele tipărite să sprijine ridicarea conștiinței socialiste a maselor... Să promoveze inestimabilele trăsături morale, dovedite din belșug de poporul nostru în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate... Un lucrător într-o editură nu e doar un lucrător într-o editură, ci și o infimă parte a politicii culturale a partidului, un luptător în promovarea concepției înaintate despre lume și viață..." Rând pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
începuse de-și vâra înăuntru și labele păroase, de-și procura, ba cîte-o cameristă nemțească, c-o carne de îl umilea pe șorici, ba cîte-o guvernantă englezească. De-o tracta pîn-acasă și-o zbânțuia... până năruia, cu oarfa, jumătate din făuririle societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Alții se îndrăgostea. Devenea nemâncați, ursuzi, obosiți. Nu le mai pria de nimic. Lâncezea și ziulica lângă craterele alea, unde se semnaliza, cu oglinjoarele, cu niște slăbănoage și uscături de pe fundul gropii, fără nici o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Adăugau tulburărilor proceselor lor psihice cîte-o pneumonie și decedau. Un sfert din ăștia încăpățînații, care crăpau, fuseseră internați din pricina unor fapte comise afară, prin care nu dovediseră c-ar fi dat chiar în brânci, de entuziasm, față de politica Partidului de făurire a socialismului în patria noastră. Erau ghinioniștii despre 275 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În rufăria Ierbii Fiarelor răpăia muniția, precum grindina pe tabla casei și săreau înapoi cartușele goale, precum floricele de porumb din tigaie. Când s-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sînt de fapt. Pentru cel care cîrmuiește destinul unui popor nu există un exemplu mai bun, ne spune Freud. Prin impunerea și respectarea unei etici și-a asigurat fidelitatea mulțimilor, sprijinul lor pentru acțiunea sa politică. Acea etică a permis făurirea și păstrarea unei structuri destul de rezistente pentru a înfrunta biruitor furtunile istoriei. El respinge tot ceea ce ține de cruzime, de disprețul față de oameni, de forță și viclenie. Cîteva reguli gravate în mintea unui popor au avut urmări mai adînci. Prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au căpătat puterea de a se umili, de a se tîrî în noroiul unei istorii în care intraseră curați, cu capul sus și din care au ieșit cu capul plecat și murdăriți pentru vecie. Dar mărturisirile lor au avut drept urmare făurirea unui secret comun și capital: cel al revoluției și al originilor noii societăți. Desigur, judecătorii și procurorii subliniau prin mii de afirmații neverosimile cît de arbitrare și de deformate erau acele revelații privind începuturile. Din momentul în care cei care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urmă. În ceea ce privește cel de-al „treilea val”, acesta a fost marcat prin marile transformări care s-au declanșat în anii ’50 ai secolului trecut. Noua economie, economia de tip „al treilea val”, este denumită prin termenul special „modul nou de făurire a avuției”. Acesta se caracterizează prin agregarea a zece piloni, și anume: factorii productivi, valorile intangibile, demasificarea, munca, inovația, scara de operațiuni, organizarea, integrarea sistemelor, infrastructura și accelerarea. Toffler acordă un loc special factorilor productivi. În economia celui de-al
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a competitivității firmei, fiind singurele resurse capabile să producă și să reproducă toate celelalte resurse aflate la dispoziția unei organizații. Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, ediția a patra, Editura Economică, București, 2003, pp. 17-20. footnote>. În caracterizarea noului mod de făurire a avuției, un loc special îl ocupă munca. În „al treilea val”, munca se transformă, prin trecerea, de la activitatea musculară brută specifică celui de-al „doilea val”, într-o activitate care implică un nivel crescut al aptitudinilor specializate. În aceste
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
anexat Basarabia, regiune frontalieră a imperiului rus populată majoritar de moldovenii de limbă română și la 1 decembrie a aceluiași an, ea se reîntregește cu Transilvania. Astfel se formează România Mare, oficializată prin tratatele de pace. "Desăvârșirea procesului istoric de făurire a statului național unitar în anul 1918 și confirmarea prin tratatele de pace din anii 1919-1920 a voinței unanime a poporului român de a se dezvolta liber, independent și suveran (...) au fost momente ce au inaugurat o nouă etapă în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
regim politic de la monarhie la republică -, iar pe de altă parte, elaborarea unui nou sistem constituțional, cu trecere de la pluralismul democratic de tip liberal la totalitarismul comunist. Organizarea militară a fost total schimbată prin distrugerea armatei de tip burghez și făurirea armatei populare, prin succesiunea a trei constituții: 13 aprilie 1948 (nașterea Republicii Populare Române, după abolirea monarhiei la 30 decembrie 1947); 24 septembrie 1952 (subordonarea României intereselor politice și militare sovietice, cu prezența consilierilor militari sovietici în structurile naționale de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
istorice ale feminismului românesc. Și, aș adăuga eu, ale liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic" românesc, marcat la rândul său de o gândire naționalistă și colectivistă, fapt de înțeles o dată ce marea miză politică a secolului al XIX-lea era unirea principatelor și făurirea statului român modern, iar la începutul secolului XX, reîntregirea. Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" a explorat sensurile date de către feministele românce cetățeniei în perioada 1880-1918 și a demonstrat pe larg faptul că ele împărtășeau o concepție paternalistă, punând accentul mult mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cu bărbații. Termenul „egalitatexe "„egalitate"” își schimbă sensurile. Nu este vorba atât despre egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi", ci despre egalitatea în îndatoririxe "„egalitateînîndatoriri". Avem de a face cu o societate în care individul trăiește în slujba statului, partidului, „viitorului luminos”, făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate (orizontul propagandistic de așteptare în România comunistă a anilor ’70 și ’80). Ideile de autointeres și autoafirmare erau complet înfierate ca burgheze, în schimb cea de autosacrificiuxe "„autosacrificiu" ca datorie era ridicată la rang de virtute
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu erau suficiente pentru supraviețuire, și relația economică în cuplu era mai degrabă de interdependență. 3.2.3. Educația egalătc "3.2.3. Educația egală" Articolul 22 din Constituția comunistă din 1948 prevede dreptul egal la învățătură. Educația a urmărit făurirea „omului nouxe "„omulnou", constructor devotat al comunismului”. Acest om nu avea gen, rasă, clasă. Învățământul era mixt și general accesibil, indiferent de sex. Femeile au avut acces în principiu la orice formă de educație, reușind să recupereze masiv decalajul anterior
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
distanța până la poartă și privise în jos, la poalele dealului, acolo unde se întindea orașul. De ce ar fi vrut cavalerul să ia cu asalt orașul nu era limpede. Cu atât mai mult cu cât, în vremea construirii fortului și a făuririi legendelor despre cavaleri înzăuați, exista doar un pâlc de bordeie ai căror locuitori aveau două ocupații de căpetenie : să lucreze pământurile din jur și, din când în când, la chemarea trâmbițelor de pe creneluri, să-și adune odraslele și puținele vite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
est sentir, en posant sa pierre, que l’on contribue à bâtir le monde”, iată ce spunea În romanul său „Terre des hommes” scriitorul Antoine de Saint-Exupéry. Să fii om Înseamnă să fii responsabil, Înseamnă să contribui și tu la „făurirea”, la „construcția”, la „Înfrumusețarea” lumii În care trăiești, a Planetei Pământ, a Universului. Forța educatorului și deci forța omului este chiar sentimentul și trăirea autentică a responsabilității, responsabilitate față de sine dar și responsabilitate față de destinul oamenilor și al omenirii.
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și Dewey), care privește știința nu ca pe o explicare a lumii, ci ca pe o modalitate de a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile, precum axiomele, sunt invariabile), pe "societate" (care garantează stabilitatea majorității adevărurilor) și pe fiecare "individ" (acesta stăpânește adevărurile de ordin moral); sociologia comprehensivă weberiană, care mută
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un semn voluminos, mereu plin de o densitate stufoasă de sensuri, pe care nici o utilizare nu îl poate reduce sau aplatiza, spre deosebire de numele comun, de fiecare dată, într-o sintagmă, doar cu unul din sensurile sale.”143 Actul creației înseamnă făurirea unui univers diegetic care să fie o replică a celui real, să oglindească o mentalitate, aceea a unui sfârșit de epocă și începutul Renașterii, cu toate tensiunile și aspirațiile ei, iar aceste êtres de papier (cum considera R. Barthes personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un semn voluminos, mereu plin de o densitate stufoasă de sensuri, pe care nici o utilizare nu îl poate reduce sau aplatiza, spre deosebire de numele comun, de fiecare dată, într-o sintagmă, doar cu unul din sensurile sale.”143 Actul creației înseamnă făurirea unui univers diegetic care să fie o replică a celui real, să oglindească o mentalitate, aceea a unui sfârșit de epocă și începutul Renașterii, cu toate tensiunile și aspirațiile ei, iar aceste êtres de papier (cum considera R. Barthes personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de el, dar nu prea aveau voie să‐ l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe und eva trecută cu vederea, sărea voit peste contribuția marilor p ersonalități ce au contribuit la modernizarea României, la făurirea României Mari. De aceea spuneam că autorul face un act d e restabilire a adevărului, un act de dreptate înscriind în ace astă carte numele unei generații sacrificate post‐ mortem la uitare. România, și prin excelență Bârladul, abundă în eroi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unității, publică informații variate, culturale, istorice, manageriale etc. Din colegiul de redacție de la Rulmentul fac parte; Olga Bahnă, Vasile Crăsneanu, Carmen Dima, Aurelia Doboș, Corneliu Florența, Cătălin Ghenade, Ovidiu Mastacan, Adina Murariu, Florin Păunescu, Florin Pricop. * Rulmentul - 25 ani de la făurirea... Rulmentul, foaie volantă editată de Comitetul de partid și Consiliul oamenilor muncii de la I.R. Bârlad, 1978, la împlinirea a „25 de ani de la făurirea primului rulment bârlădean". Foaia se deschidea cititorilor cu editorialul „Un sfert de veac de împliniri" semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Corneliu Florența, Cătălin Ghenade, Ovidiu Mastacan, Adina Murariu, Florin Păunescu, Florin Pricop. * Rulmentul - 25 ani de la făurirea... Rulmentul, foaie volantă editată de Comitetul de partid și Consiliul oamenilor muncii de la I.R. Bârlad, 1978, la împlinirea a „25 de ani de la făurirea primului rulment bârlădean". Foaia se deschidea cititorilor cu editorialul „Un sfert de veac de împliniri" semnat de ing. Mircea Simovici, directorul întreprinderii de rulmenți, sub care ing. Costică Foarfecă, secretarul Comitetului de partid scria despre „Comuniștii în 150 fruntea întrecerii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
activității i‐ am adresat critici deosebit de aspre. A avut dreptate atunci Cornel Huțanu să se supere pe m ine. * „Organul de presă al Organizației județene P.C.R. Vaslui era cotidianul „Vremea nouă” care în coloanele sale proslăvea relizările regimului totalitar, de făurire a „omului nou”, comunist, scrie Nicolae Ionescu în documentarul publicat în spunem că publicația de la Vaslui nu făcea la vremea aceea, decât ceea ce făcea publicistica atunci.. Ziarul „Vremea nouă” prin tematica abordată și condeile folosite s-a dovedit a fi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era o împlinire, deci o încheiere istorică în sine, iar destinația finală a povestitorului nu era Transilvania, ci Statul român. Și astfel, războiul mondial, provinciile, unirea, entuziasmul, masele și reprezentanții, toate au fost până la urmă grupate sub un singur titlu: "Făurirea statului național unitar român (s.n. C.M.)"44. Noile manuale unice Căderea regimului Ceaușescu, în decembrie 1989, a provocat derută și extirpări violente din universul școlar. Manualele de istoria românilor au fost învinovățite de omisiuni și defăimări grave, un loc aparte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Dar noile adevăruri nu au putut fi produse în timp util45, pentru anul școlar 1990-1991 apelându-se la manualul publicat de P.P. Panaitescu, în 1942. A fost reprodus întocmai, cu o evidentă încredere în atemporalitatea valorilor și a informației interbelice. "Făurirea statului național..." redevenea, pentru scurt timp, ceea ce știau bunicii despre "Ferdinand I și războiul pentru unitate națională"46. Un singur an a fost însă suficient pentru a demonstra forța obișnuinței și rezistența fostului regim comunist la culpabilizare. Pentru că nu se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]