1,719,000 matches
-
vom gîndi totuși la acest aspect și vom vedea ce e de făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd vom face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de unele considerații, fie răutăcioase, fie nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează malițios Festivalul și tema
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
invitat să ia cuvîntul. D-na Sipoș știe însă cîte e-mail-uri am schimbat cu dl. Llosa pe această temă și că inițial ne promisese o participare mai activă, pentru ca finalmente să accepte a vorbi o singură dată, cu ocazia premiului, făcînd atunci și o referire mai amplă la întrebarea centrală a simpozionului. A declarat-o, de altfel, el însuși, în interviul de la Televiziunea Română, în care a recunoscut și că eu l-am convins să ne comunice opinia d-sale cu privire la publicul
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
sale sînt conștiente - mai mult chiar, calculate - și aceasta augmentează sentimentul vinei. Se confesează Stăpînul: ,Altă vină? De exemplu, sînt calculat. Tigrul, puma și rîsul nu sînt calculați. Eu invers. Totul din calcul. Cînd îl țin pe deținut flămînd o fac din calcul. Cînd nu-l las pe deținut să-și vadă soția decît o dată pe săptămînă, o fac din calcul. Cel mai mare dușman al meu este demnitatea deținutului. Pe asta urmăresc să o distrug. }inîndu-l mereu flămînd și nesatisfăcut
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
exemplu, sînt calculat. Tigrul, puma și rîsul nu sînt calculați. Eu invers. Totul din calcul. Cînd îl țin pe deținut flămînd o fac din calcul. Cînd nu-l las pe deținut să-și vadă soția decît o dată pe săptămînă, o fac din calcul. Cel mai mare dușman al meu este demnitatea deținutului. Pe asta urmăresc să o distrug. }inîndu-l mereu flămînd și nesatisfăcut sexual, îl țin mereu ieftin. (...) N-ai să vezi niciodată un tigru, o pumă sau un rîs să
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Deci factorul primordial rămîne slăbiciunea și complexul, adică sensibilitatea, iar răutatea nu-i decît un factor secundar, derivat" (p. 48). Ca și stăpânul, sclavul își găsește propriile sale motivații existențiale, o filozofie care dă sens vieții sale și care îi face traiul suportabil. Ascultîndu-l aproape nu știi cine este fericitul și cine nefericitul în această relație. Cert este că între Stăpîn și Sclav se stabilește o situație de interdependență. Dispariția unuia ar face imposibilă existența celuilalt. Teza acestei piese este aceea
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
care dă sens vieții sale și care îi face traiul suportabil. Ascultîndu-l aproape nu știi cine este fericitul și cine nefericitul în această relație. Cert este că între Stăpîn și Sclav se stabilește o situație de interdependență. Dispariția unuia ar face imposibilă existența celuilalt. Teza acestei piese este aceea că existența umană se bazează pe un raport de putere. Este o lume în alb și negru, o lume a terțului exclus, împărțită strict în călăi și victime, în opresori și posedați
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
asupra ei suma de zece mărci. Speriată că ar putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin să facă obișnuitul control, și întreabă dacă cineva din compartiment are ceva de declarat, respectivul o denunță pe bătrînă indicînd locul în care a ascuns banii. Aceasta este mustrată, banii sînt confiscați, dar călătorii își urmează drumul. Toți ceilalți călători îi reproșează
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
origine armenească. Despre Gabriel Diradurian se știu destul de puține lucruri. Chiar dacă pînă în prezent a publicat peste zece cărți (majoritatea la Editura Ararat), numele său apare rar în dezbaterile pe teme literare de la noi sau în diversele clasamente care se fac la sfîrșit de an. Nici prezenta carte nu este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul Cernat nu reiese cu
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
a rezona în lume și de a se întipări în mințile oamenilor. Din păcate, România a pierdut șansa unei iradieri culturale cu bătaie universală. Nu ne ajută limba, nu ne ajută tradiția, nu ne ajută politica. Și atunci, ceea ce putem face este ca, înăuntrul etuvei psihologice a climatului de aici, să păstrăm o cumpănă între provincia pe care o reprezentăm și centrul pe care nu-l vom întruchipa niciodată. Și cum unul din simptomele de decădere culturală a unui popor stă
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
care s-au simțit aruncați la marginea societății, au preferat să plece din Capitală. S-au mutat la țară. Au moștenit un petic de pămînt, și-au ridicat o casă acolo, închipuindu-și că vor fi în stare să-și facă o gospodărie. Printre acești orășeni strămutați la țară de bună voie sînt și niște veri ai mei prin alianță. S-au dus într-o comună pe lîngă Mostiștea. Și-au făcut acolo o casă. Dar nu și o gospodărie de
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
închipuindu-și că vor fi în stare să-și facă o gospodărie. Printre acești orășeni strămutați la țară de bună voie sînt și niște veri ai mei prin alianță. S-au dus într-o comună pe lîngă Mostiștea. Și-au făcut acolo o casă. Dar nu și o gospodărie de supraviețuire, cum au țăranii. Dacă vor legume, se duc să le cumpere de la Lehliu, dacă vor să mănînce brînză, bat la ușile celor cîtorva "producători" din sat, care-i taxează cu
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
persoană din toată comuna pe care a lovit-o acest virus care și în Statele Unite omoară în 90 % dintre cazuri. Probabil, mi s-a explicat, localnicii sînt imuni la acest virus, în timp ce pacienta n-a dobîndit această imunitate, fiindcă nu face parte, genetic, din comunitatea locală. Coca își făcuse prieteni în sat, creștea pui de găină și era mulțumită acolo, chiar dacă nu se simțea o adevărată localnică. Gîngania care a îmbolnavit-o a făcut diferența.
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
-o acest virus care și în Statele Unite omoară în 90 % dintre cazuri. Probabil, mi s-a explicat, localnicii sînt imuni la acest virus, în timp ce pacienta n-a dobîndit această imunitate, fiindcă nu face parte, genetic, din comunitatea locală. Coca își făcuse prieteni în sat, creștea pui de găină și era mulțumită acolo, chiar dacă nu se simțea o adevărată localnică. Gîngania care a îmbolnavit-o a făcut diferența.
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
pacienta n-a dobîndit această imunitate, fiindcă nu face parte, genetic, din comunitatea locală. Coca își făcuse prieteni în sat, creștea pui de găină și era mulțumită acolo, chiar dacă nu se simțea o adevărată localnică. Gîngania care a îmbolnavit-o a făcut diferența.
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
Să transforme, adică, literatura în sală de judecată. Și nu s-ar zice, în asemenea ,montări", că totul e butaforie. Chiar și de-ar fi - și sînt - copaci și filomele din carton, rămîn, adevărate, procesele verbale de ședință. Adică vraful, făcut din înregistrări fără număr, al amintirilor literare. Nu-i cu nimic mai ușor să alegi, dintre ele, pe-acelea bune de citit, rătăcite printre, hélas, destule drajeuri ieșite din termen, decît îți e să iei la scuturat literatura ,mare". Dimpotrivă
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
și mai pretențioasă, avînd, în plus, măcar două capricii: o anume noblețe de foaier și, pe deasupra, răsfățul unui stil zăngănitor, pe care n-ai să sari, ca de-obicei, să-l amendezi fără dispensă. Nu, fiindcă e un mozaic acolo, făcut din bucățele de portret, din evocări, din pagini de eseu care-și suprapun armonicele. Firește, cu efect de melodie sau de zgomot. Sînt, spuse-n linii mari, trăsăturile ,memoriilor" tip. Le recunosc, fără prea multă osteneală, și-n cartea recentă
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
legată de urbanistică, ori de politică, ori de morala vreunei istorii ce se repetă. Lectura trebuie, zic, începută dinspre ,varietăți", ca să-ți dai seama, chiar dacă nu de tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o deschizi. Așa făcînd, risc un portret din cîteva trăsături de condei. E, de bună seamă, un om al reperelor, al ,mitologiilor" ce pot să țină, în lumea care curge înnebunită, locul toiagului despărțitor de mări. De aici, preferința pentru trecut, acela pe care
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
prezentul să urmeze, o cumsecădenie de bonom. Și trecutul înseamnă Casa Regală, apărată, în fraze emoționante, de orice impietăți, înseamnă vremurile de dreapta, înseamnă fum de tabac și filozofie. De altfel, cealaltă lume, cea care are mai puțin de-a face cu temele așa-zicînd sociale, cu un fel de rafinată, și potolită, polemică este făcută din ,rețele", din coincidențele unor bresle mici, de fiecare dată cînd vine vorba de întîlniri surprinzătoare, dar în care nu e loc, nicidecum, de rutină și
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
fraze emoționante, de orice impietăți, înseamnă vremurile de dreapta, înseamnă fum de tabac și filozofie. De altfel, cealaltă lume, cea care are mai puțin de-a face cu temele așa-zicînd sociale, cu un fel de rafinată, și potolită, polemică este făcută din ,rețele", din coincidențele unor bresle mici, de fiecare dată cînd vine vorba de întîlniri surprinzătoare, dar în care nu e loc, nicidecum, de rutină și de plictiseală. Nici de repetiții supărătoare. Și, să nu-ți vină să crezi, aproape
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
umbre. Cu fața spre trecut e, dincolo de cîteva nădufuri trecătoare, o carte cu prieteni. Și cu modele. De-or fi oameni, de-or fi scrieri, întregesc, deopotrivă, aceeași pinacotecă de ,icoane". Vreau să spun că n-are prea mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor ierarhii. Fie că vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare, pe Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
vadă, pornind de la case, de la vizite, de la plimbări în parc, pe îndelete, în cartea cu verande și grădini. Un stil firesc de-a țese o arhivă din legături de viață ori de familie, în stare să estompeze anumite stridențe retorice, făcînd să sune mai potrivit și fraze ceremonioase, nițel caduce la ani și ani de la evenimentul care le-a prilejuit. Abia pe urmă, după ce ai terminat-o de citit ca pe o relatare de cursă cu jaloane, ferind statui, traversînd cărți
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
ca pe o relatare de cursă cu jaloane, ferind statui, traversînd cărți, poți să vezi, în scrierea lui Ion Papuc, o lucrare de critică. Nu, firește, am mai spus-o, una care să despartă apele, nefiind, autorul ei, amator să facă din trecutul afînat și pestriț un îndreptar în alb și negru. De ce rămîne, pînă la capăt, un ,aprod" care citește verdicte moi, cumpănindu-și bine cuvintele, e de aflat din argumentul cărții, unde se vede ce vrea, de fapt - ca să
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
doliilor princiare cu roșul ,vremurilor noi", de-a fura memoriei ce-i de drept al ei. Sigur, de aici la recuperările pătimașe și la litania lui ubi sunt... e ceva mai puțin de-un pas. Ion Papuc, totuși, nu-l face. Nu sînt, în cartea lui, efigii poleite, care să transforme un trecut cu bune și rele în sfînt de iarmaroc. Nu sînt moaște pe care să le scoți la drumul mare, de dragul de-a mici și-a rușina prezentul. Dimpotrivă
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
peste cioburile pastelate de bezea, în amintirea unui invidiabil, tihnit și fast, atunci... P.S. Am dat deoparte, citind Cu fața spre trecut ca pe un ,repertoar" cu destine și cărți, delimitările ideologice pe care Ion Papuc, de bună seamă, le face, foarte pe înțeles. Las altora, mai amatori de așa analize largi, în care, pe lângă literatură, să încapă politici și ideologii, plăcerea de-a descoperi granițele și reperele de idei între care Ion Papuc își scrie amintirile.
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]