665 matches
-
Iubire, București, 1925; Teatrul românesc contimporan, București, 1927; Frați de cruce, București, 1932. Traduceri: M. Constantin-Weyer, Cavelier de la Salle, București, 1934. Repere bibliografice: Emil Nicolau, „Raze de soare”, U, 1919, 106; Romicus [Romulus Seișanu], „Cărarea”, U, 1921, 84; Emil D. Fagure, „Teatrul românesc în război”, LUT, 1921, 9; I. M. S. [Ion Marin Sadoveanu], „Teatrul românesc în război”, RVVR, 1922, 6; Rebreanu, Opere, XIV, 155-156; Romicus [Romulus Seișanu], „Concert simfonic”, U, 1924, 248; George Târnoveanu, Iubire, „Îndreptarea”, 1925, 55; A. de
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
102-104; Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928, 555; Petru Comarnescu, Un om imposibil, „Politica”, 1928, 640; Streinu, Pagini, I, 209-215
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928, 555; Petru Comarnescu, Un om imposibil, „Politica”, 1928, 640; Streinu, Pagini, I, 209-215, II, 366-368, III, 132-137, IV, 144-151; Mihail Sebastian, „Mioara”, CN, 1929, 86; Șerban Cioculescu, „Ultima noapte
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1911; Epigrame, Craiova, 1925; Poezii, București, 1926; Epigrame, îngr. și pref. Tudor Măinescu, București, 1966; Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, pref. Victor Crăciun, București, 1972. Repere bibliografice: I.C. Bacalbașa, „Saul”, LUP, 1894, 2190; E.D.F. [E.D. Fagure], Păreri și impresii, ADV, 1906, 6 040; Gh. Dumbravă, Un epigramist: Cincinat Pavelescu, VLT, 1907, 38; C.A. [G. Ibrăileanu], „Poezii”, VR, 1911, 8; Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, LU, 1911, 15-17; Vianu, Opere, III, 43-44; Aderca, Contribuții, I, 143-155; Lovinescu
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici”, ADV, 1919, 10 973; Paul I. Prodan, Teatrul românesc în război, pref. I.Al. Brătescu-Voinești, București, 1921, 36-39; Wratislavius, „Prăbușirea”, „Opinia”, 1926, 5624; I.E. Torouțiu, Hermann Sudermann în literatura românească, București, 1930, 87; Ioan Massoff, A murit un
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
1905; Fiul ei...! (în colaborare cu Alex. Simionescu), București, [1912]; Lumină nouă, București, 1914; Românii în ghearele bolșevicilor, București, 1919. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Copiii nimănui”, CVC, 1908, 3; Cos.[C. Cosco], „Sus și jos”, U, 1908, 296; Emil D. Fagure, „Urmările”, ADV, 1909, 7223; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 15-16; Emil D. Fagure, „Fiul ei...!”, ADV, 1911, 7953; Lazăr Cosma, „Fiul ei...!”,NRR, 1911, 3; Rebreanu, Opere, XII, 117-119; D. Karnabatt, „Lacrimi luminoase”, „Seara”, 1915, 2085; Romulus Seișanu, „În vîrfuri”, „Acțiunea română
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
nouă, București, 1914; Românii în ghearele bolșevicilor, București, 1919. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Copiii nimănui”, CVC, 1908, 3; Cos.[C. Cosco], „Sus și jos”, U, 1908, 296; Emil D. Fagure, „Urmările”, ADV, 1909, 7223; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 15-16; Emil D. Fagure, „Fiul ei...!”, ADV, 1911, 7953; Lazăr Cosma, „Fiul ei...!”,NRR, 1911, 3; Rebreanu, Opere, XII, 117-119; D. Karnabatt, „Lacrimi luminoase”, „Seara”, 1915, 2085; Romulus Seișanu, „În vîrfuri”, „Acțiunea română”, 1917, 193; N. Negru, „Femeie!..., U, 1919, 130; Brădățeanu, Istoria, II
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Urechia dă schițe memorialistice, Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura Vampa, V. Leonescu și D. Anghel încearcă să descrie frământările intelectualului izolat într-un mediu burghez ostil sau indiferent. Un umor ușor, chiar superficial, caracterizează schițele lui George Ranetti sau pe acelea ale lui Alceu Urechia, ca
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
sulfat de magneziu și 2 lingurițe de bicarbonat de sodiu. Înmuiați o pânză curată în lichid și puneți în zona sinusului. Înlocuiți pentru a păstra zona rece. Eliberează rapid nasul înfundat. Este util în timpul unei răceli. Tratament pentru sinusuri cu fagure de miere Se spune că dacă mestecați faguri scăpați de problemele cu sinusurile. Tratament pentru sinusuri cu schinduf Fierbeți la foc mic 2 linguri de semințe măcinate de schinduf în 2 căni de apă timp de 30 minute. Strecurați și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
întinsă și verticală a cașalotului. Divizînd orizontal, la mijlocul frunții, colțarul superior, obțineți două părți aproape egale, care înainte erau despărțite în chip natural de un perete intern, constituit dintr-o substanță densă, tendinoasă. Partea inferioară, numită junk este un imens fagure de ulei, alcătuit din zece mii de celule strîns împletite, formate prin încrucișarea unor fibre albe, elastice și rezistente. Partea de sus, cunoscută sub denumirea de „cutie“, poate fi socotită marele poloboc din Heidelberg al cașalotului. La fel ca acel faimos
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e ceva absolut, ceva care să existe în sine, ci, fiind în bună parte o creație a noastră, are o pecete omenească de neșters. Adevărul este în funcție de modalitățile costructive ale facultății noastre de a cunoaște... Cunoștința noastră este ca un fagure de miere în care ramele sunt creația noastră, iar materialul este venit din afară... Adevărurile noastre nu sunt valabile decât între și pentru oameni. Niște ființe deosebite de noi, de pildă de pe alte planete, ar putea să aibă altfel constituită
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Dacă în romanele anterioare el își permitea să folosească informații obținute la mâna a doua (de la polițiști sau, în Farewell, My Lovely, de la Anne Riordan), de data aceasta detectivul devine un veritabil căutător al adevărului. Romanul nu mai este un fagure în care cititorul e invitat să descopere fragmente din misterul ingenios ambalat, ci un fir al Ariadnei care-l poartă prin labirintul născut din imaginația scriitorului și abilitatea detectivului. Mai mult decât oricare alta din scrierile anterioare, The High Window
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
savoare, alcătuit din plinuri și goluri, din sugestii și potențialități. Parker îi folosește energia mizând pe deplasarea accelerată în plan orizontal. Romanul absoarbe formula inițială, riscând totuși să rămână o construcție liniară - adică o însumare de segmente relativ independente. Tehnica fagurelui - de care Chandler s-a folosit magistral - a regresat până la una a felierii mai mult sau mai puțin inspirate. Depinde de inventivitatea - sau mai degrabă de bunăvoința - cititorului dacă merită sau nu să reconstruiască tortul imaginar. Marea carență a cărții
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai întâi, partea a doua a romanului Dinu Milian) sau traduceri din literatura franceză de foileton. Cronica dramatică este făcută până în 1892 de Gr. Ventura, după aceea de A. Bacalbașa, de I. Bacalbașa și, spre sfârșitul secolului, de Emil D. Fagure. S-au publicat, de asemenea, cronici muzicale sau de artă plastică. Articole de critică literară scriu I. N. Roman, A. Bacalbașa, I. Teodorescu, Tr. Demetrescu, E. Vaian, Iuliu Dragomirescu, C. Mille, Em. D. Fagure, H. Sanielevici (semna Hassan). Micile articole-portret
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
spre sfârșitul secolului, de Emil D. Fagure. S-au publicat, de asemenea, cronici muzicale sau de artă plastică. Articole de critică literară scriu I. N. Roman, A. Bacalbașa, I. Teodorescu, Tr. Demetrescu, E. Vaian, Iuliu Dragomirescu, C. Mille, Em. D. Fagure, H. Sanielevici (semna Hassan). Micile articole-portret din prima pagină, multe dintre ele cu valoare literară, dedicate unor scriitori sau unor personalități politice, sunt redactate în mod obișnuit de I. Hussar, Tr. Demetrescu, A. Bacalbașa sau C. Mille. Publicistică literară au
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
Epoca literară”, I. L. Caragiale a scris pentru A. mai multe articole, apărute săptămânal, joia, între care Teatrul nostru, Activitate ș.a. După 1900, componența redacției se modifică de mai multe ori; printre noii gazetari veniți se află B. Brănișteanu, Emil D. Fagure (cronicar dramatic și comentator al actualității literare), Simon Pauker (secretar de redacție și la „Dimineața”), Ion Teodorescu, Albert Honigman, Const. Graur ș.a. Se înființează rubrici noi (economică, religioasă, militară, de drept etc.) și se scot, în continuare, reviste-satelit: „Belgia Orientului
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
însă, în august 1920, pe cel ce se afla la conducere de un sfert de secol să cedeze drepturile sale de proprietate societății „Cultura națională” și să se retragă. Un comitet de redacție interimar, compus din B. Brănișteanu, Emil D. Fagure (prim-redactor) și A. Honigman, funcționează între august 1920 și noiembrie 1921, când directori devin Const. Graur și fostul secretar de redacție I. Rosenthal, care se va retrage în 1924, înlocuit de Em. Socor, director până în 1933. Aspectul gazetei se
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
va înființa apoi, finanțat de C. Mille, revista „Facla”), I. Russu Abrudeanu ș.a. Responsabilitatea alcătuirii paginilor literare revine lui A. Honigman, Iosif Nădejde sau, pentru puțin timp, lui C. Al. Ionescu-Caion. Critica dramatică este reprezentată de I. C. Bacalbașa, Emil D. Fagure, Al. Mavrodi. De la Paris, veneau corespondențe ale poetei Elena Văcărescu; prin 1901, trimite articole și comentarii despre viața muzicală pariziană Stan Golestan, iar ceva mai târziu, Matei Russu, pentru rubrica intitulată „Trotuarele Parisului”, note și observații extrase din actualitate. Cu
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
lui Petre Pandrea sau Eugen Filotti. Colaboratoare consecvente, la „Pagina femeii”, dar și cu alte preocupări, sunt Sofia Nădejde, Claudia Millian, Alice Voinescu, Sanda Filotti. O vreme, Bogdan Varvara va îngriji „Pagina culturală”; viața teatrală e comentată de Emil D. Fagure (1920-1921), Iosif Nădejde, Scarlat Froda, A. de Herz ș.a. Publicistică socială, culturală și politică dau C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, T. Teodorescu-Braniște, N. Batzaria, chiar Pamfil Șeicaru (înainte de apariția ziarului „Cuvântul” în 1924), Scrutator (dr. Clement Blumenfeld). Se traduce mult, dar
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
Rădulescu-Motru sau câteva meteorice publicații ale lui Camil Petrescu, precum „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”. În acest moment de efervescență culturală se situează și apariția A. l. și a. Un an va avea ca redactor-șef pe publicistul Emil D. Fagure, colaborator al vechii serii a revistei, de unde împrumută și principalele idei directoare: deschiderea spre toate școlile literare (în fapt, eclectismul), „idealismul”, criteriul unic al valorii, fără a pretinde să impună o estetică proprie: „Ceea ce ținem înainte de toate este ca «Adevărul
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
spori cu timpul, ajungând în 1937 la 18. Tirajul urcă până la cifra, enormă pentru acei ani, de 20 000 de exemplare, ceea ce făcea din ea „cea mai răspândită din publicațiile culturale”, cum consemna după un an de la apariție Emil D. Fagure. Acestuia îi succedă la conducere dramaturgul A. de Herz, până la 21 iunie 1925, când A. l. și a. intră în orbita „Vieții românești”, care îi trimite și un „director”, pe destul de obscurul, dar bunul administrator M. Sevastos. Până la această dată
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
1899, a fost expulzat din țară și, ca cetățean austriac, a locuit, câțiva ani, la Budapesta și Viena. Întors în țară, a solicitat și a obținut cetățenia română. A fost și prim-redactor al „Adevărului”, apoi codirector, alături de Em. D. Fagure, Const. Graur, Mihail Sadoveanu și T. Teodorescu-Braniște; din 1945, a condus singur marele cotidian. A făcut parte și din conducerea ziarului „Dimineața”. În 1922, a dirijat „Lupta”, împreună cu Em. D. Fagure. A colaborat la numeroase alte gazete din țară. B.
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
prim-redactor al „Adevărului”, apoi codirector, alături de Em. D. Fagure, Const. Graur, Mihail Sadoveanu și T. Teodorescu-Braniște; din 1945, a condus singur marele cotidian. A făcut parte și din conducerea ziarului „Dimineața”. În 1922, a dirijat „Lupta”, împreună cu Em. D. Fagure. A colaborat la numeroase alte gazete din țară. B. a fost unul dintre gazetarii proeminenți din România celei dintâi jumătăți a secolului al XX-lea. S-a remarcat prin varietatea cunoștințelor, temeinicia lor și, mai ales, prin cumpătarea tonului, prin
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
de schițe din mediul cazon. SCRIERI: Teatru ostășesc și sătesc, pref. A. Saegiu, București, 1906; Minorii, București, [1909]; Din virtuțile neamului, București, 1913; Sclipiri patriotice, Focșani, 1914; Spre lumină!, pref. D. V. Țoni, București, [1939]. Repere bibliografice: E.D.F. [Emil D. Fagure], „Minorii”, piesă în 4 acte de d. Bacaloglu, ADV, 1903, 4863; V. Pârvan, Scrieri, îngr. și pref. Al. Zub, București, 1981, 207-208. V.D.
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
-l vede strângând din pleoape, ca orbit de atâta bogăție de culori. Alături de el, romanul se lasă pradă unui dulce miraj. De-ar fi cu putință ca înaintea lui să se afle Mariamne, înveșmântată în țesătura asta lucioasă, asemănătoare unui fagure de miere, scânteind în mii de nuanțe...! Deschide ochii și oftează. Se scutură înciudat, încercând să alunge năluca unei fericiri imposibile. Nu se poate apropia de altar gândindu-se la Mariamne. Acolo nu au voie să stea decât oameni caști
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]