24,803 matches
-
transfigurată artistic - izvorîtă din realitate - ce ajungea la metaforă, alegorie, parabolă sau mit. După ce am depășit nevoia de a cunoaște culpabilitatea fără culpă și înțelege de ce sînt vinovat sau nevinovat, am dat o raită prin diverse domenii (roman mozaic, roman fals polițist, roman erotic, roman eseu), am părăsit parțial romanul și am încercat să mă apropii de conștiința critică și responsabilă pentru și în numele celorlalți care nu aveau dreptul și accesul la cuvîntul scris public - dreptul de a striga în gura
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
mi se spune deseori: "Hai! Lasă. Pe cine mai interesează informatorii? Nu știi că și în Franța a fost la fel."? Uneori mă simt ca un elefant într-o vitrină cu bibelouri pe care le sparg din neatenție. Bibelourile sînt false! Și eu le sparg chiar dacă sînt considerat un elefant nebun! Și dacă fiecare dintre noi - cu puterile lui - ar fi făcut puțin curat în fața ușii, nu cumva acum nu ne-am fi găsit cu toată această mizerie în casă, pe
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Local al Municipiului Giurgiu", numărul din decembrie. Cu toate bunele intenții, Cronicarul nu a reușit să scoată din acest număr nimic, dar chiar nimic, pentru această rubrică. Nici măcar expresivitate involuntară sau umor involuntar. l Și ca să nu-i trimitem, cu falsă modestie, pe cei care n-au citit revistele de sărbători, și la noi înșine, recomandăm recomandarea lui Radu Cosașu din Dilema veche, 7-13 ianuarie 2005: "România literară (nr. 51-52/ 2004). Un număr într-adevăr de colecție; patru pagini din noua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
ce omoară în om tot ce-i blând și elevat. Chiar dacă lansează zmei, pe care sunt înscrise apelative precum world music sau new age, fusion music ori new sound, faza colerică anunță sfârșitul intimității prin instaurarea echivocului. Fiică a zeilor falși, o atare muzică este, paradoxal, intolerantă, bazându-se pe inteligență, dar excluzând hegemonia talentului. Oaspete răutăcios, compozitorul unei astfel de muzici pare a crede că totul începe de la el și se termină de unde a plecat. 17. Muzica epocilor colerice este
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
necomuniste o constituie distrugerea amintirilor lăsate de această cultură. Istoria literaturii române este rescrisă și - în absența textelor la care se fac referiri - noua versiune, tendențioasă, se acreditează. Până azi persistă, de exemplu, chiar și în rândul unor intelectuali, ideea falsă că poemul Împărat și proletar al lui Eminescu constituie un îndemn la luptă împotriva "regimului burghezo-moșieresc", întrucât în manualele școlare era reprodus, din poem, doar discursul proletarului (nu și monologul împăratului sau reflecțiile finale ale poetului).
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
masca sa adesea ludică, desăvîrșit stăpîn al idiomului jovial și persiflator ce și l-a forjat, Cornel Regman rămîne un martor în nota realist-tradițională a fibrei sale interioare, un martor dintre cei mai credibili ai epocii noastre abundînd în martori falși ori măcar timorați.
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
ludi F Baconis nati tuiti orbi, care l-ar fi indicat drept autor al pieselor pe Francis Bacon. O dovadă, așadar, a paternității incerte sau a posibilității de-a acuza falsitatea scrierii tot printr-o scriere, de la început pedantă, deci falsă. Pe de altă parte, în fragmentul din actul V ales de Șerban Foarță drept motto al volumului, se distinge clar ironia "autorului" Shakespeare, de astă dată, la adresa confratelui cu nume de mîncare: "mă mir că stăpîn-tău nu te-a mîncat
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
Tudor în turul doi al alegerilor prezidențiale din anul 2000 sau atacul terorist de la 11 septembrie și consecințele sale pentru politica mondială. Peisajul politic este adesea tulburat de factori imposibil de anticipat, ceea ce îl transformă într-un teritoriu ideal al falșilor profeți. Încercînd să ghicească evoluțiile la scară planetară, pînă și nume de rezonanță precum Francis Fukuyama sau Samuel Huntington au ajuns, în final, să își toarne cenușă în cap. Silviu Brucan este unul dintre puținii profeți care trăiesc satisfacția de
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
s-au considerat dintotdeauna sarea pămîntului - nu-i nici un secret. Au avut acest bizar sentiment încă din Antichitatea europeană, atunci cînd depindeau în mod direct de bunăvoința publică sau de vreun Mecena: umilința lor în fața protectorului a fost mereu o falsă umilință. Indiferent cît aur ar fi primit de la Mecena și indiferent cîte statui de bronz și-ar fi ridicat puternicul patron, convingerea poetului a rămas aceeași - Exegi monumentum aere perennius. începînd cu Renașterea, această stare de spirit nu se mai
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
și care mai persistă în unele aprecieri defazate), face bine apelul la acele opinii care relativizează importanța non-ficțiunii. Tocmai de aceea aduc în atenție o antologie mai veche de mărturisiri ale lui G. Călinescu, realizată de Eugen Simion sub titlul Fals jurnal. În 1999, când a apărut, nu avea cum să fie luată în seamă, pentru că ne aflam încă în zona de grație a confesiunilor pe care le detestă, din principiu, G. Călinescu. E un paradox neglijabil constatarea că din însemnările
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
preluat în societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor", cum ar fi spus Marx) a credinței într-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului, terorizante, ale unei utopii sociale pe cât de falsă, pe atât de aberantă, i se opune trăirea atentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței confundării vieții cu actul artistic. Sufocată de politică, etica se va metamorfoza pentru autor și publicul său în estetică. Pentru artistul revoltat contra răului
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
a ingerințelor politice, a interdicțiilor și a indicațiilor cenzurii, începând din deceniul șapte, autorul care se respectă va acționa după o intransigentă morală a "lucrului bine făcut". A crea un obiect de artă adevărat echivalează de fapt cu lupta împotriva falselor producțiuni impuse de comunism, polemizând indirect cu propaganda "literaturii angajate" agreate de partid. Autonomia esteticului va fi astfel maxima victorie a autorilor, ultima redută în fața imixtiunii puterii politice, cetatea ideală pe care scriitorii o recuceresc integral spre mijlocul anilor '60
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
doar trei sau patru dintre ele contează cu adevărat în economia cărții), veșnicul balans � în maniera Umberto Eco - între un factual aflat la limita romanului polițist și spiritual, trimiterile livrești și reflecțiile filozofice, însemnările eseistice, pot deruta cititorul indicîndu-i piste false de lectură. E drept, în buna tradiție modernă, finalul dă un sens unitar întregii structuri arborescente a romanului și restabilește coerența liniilor de legătură dintre personaje, care, la un moment dat, deveniseră imposibil de sesizat. De altfel, ultimele capitole, cele
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și dispoziția combativă a profesorului Alexandru Niculescu: ai cărui principali inamici sînt clișeele de gîndire, stereotipurile, banalitățile fals patriotice. Textele sale sînt, întotdeauna, voit provocatoare, respectînd regula de bază de a lansa idei: chiar cînd trezesc unele îndoieli și dezacorduri, chiar cînd unele accente polemice par exagerate, ele scot gîndirea din inerție și o aduc, cu o pedagogie
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
Gheorghe Grigurcu Barbu Cioculescu a avut parte de o, ca să zicem așa, falsă ursitoare în persoana criticului Vladimir Streinu: "împlineam patru ani cînd primeam primul mesaj scris în viață: o carte de vizită de la Vladimir Streinu în care acesta-și exprima dorința glumeață (oare?) ca nimeni să nu mă încline Ťcătre meseriile literareť
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
incompetenți pozând în salvatori ai neamului - sau măcar ai PSD-ului. Aproape că-ți vine să-l preferi pe Năstase în postura de colecționar: când e vorba de picturi și cărți rare, măcar știe să facă distincția dintre original și fals!
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
schițat portretul-robot al tinerei generații. Cu toate șabloanele de limbaj, de acțiune, de gesturi, de preocupări, de locuri pe unde mișună. Cu toată deșertăciunea ce se ivește dincolo de astea. Și nu la toată lumea. Este o lipsă de identitate, mascată de false și impertinente "personalități", într-o societate care are mari dificultăți de a se defini, de a-și preciza esențele. Derive, neliniști, alergături după job-uri, expresii la modă, discoteci și cluburi la modă, o societate de consum, pentru consum. Am
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
întrebarea "unde ne aflăm" nu poate fi dat, a spus Andrei Brezianu, fără a ține seama de acest factor. Unde ne aflăm în raport cu ce? Cu societatea postmodernă? Cu puterile care conduc această societate? Cu efectele exploziei mediatice și ale "bombardamentului fals artistic"? Ar trebuie să îngrijoreze tendința celei mai noi generații de a ignora "la grămadă" tot ce a fost, de a repudia în chip absolut trecutul (făcând "tabula rasa"), nepunâd în loc, deocamdată, decât produsele furnizate de cultura amuzamentului, a licențiozității
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
ai fi un martor de zi cu zi, la desfășurările și pulsațiile ei. Nu citești ceva "despre", ci te afli înlăuntrul a ceea ce se petrece. Că nu-ți este limpede tot, că te izbești de echivocuri și întâmplări ascunse, de false interpretări, de secrete pentru totdeauna nedezlegabile, de intrigi multiplu întrețesute încât te rătăcești în ele, buimăcit și consternat, are vreo importanță? Oare în viața noastră de toate zilele lucrurile se prezintă altfel? Similitudinea e atât de pronunțată încât evocările și
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Spre a-l parafraza pe Marx, comunismul se despărțea de trecut rîzînd de sine! Dar asta doar în aparență, căci în fond făcea disperate exerciții de supraviețuire, fie și cu prețul celor mai bizare adaptări. Vladimir Bukovski vorbește despre această falsă supraviețuire care e, în realitate, o mască a agoniei, uneori derutantă, a totalitarismului de stînga. Din care motiv obligația noastră atît de ordin profesional, cît și de oameni ai polisului (căci scriitorii n-au oare nevoie de un climat democratic
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere"! Cum "revoluția" a triumfat mai ales datorită blocării informațiilor și a răspândirii de vești false, istoricul Tacitus, contemporan al evenimentelor, conchide: "Nero a fost răsturnat mai degrabă printr-o campanie de zvonuri decât printr-o acțiune militară". Așadar, credința "dictatorului" că teroarea este instrumentul sigur pentru menținerea puterii, răsturnarea lui printr-o rebeliune declanșată în
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
însiși, rușii, obligați să se adapteze din mers la o lume uitată, cu totul nouă și străină pentru unii. Nivat asistă, în cunoștință de cauză (a studiat în Rusia sovietică) la spectacolul unic al regăsirii identității unui popor, al prăbușirii falsei "religii" ce i-a fost inoculată și al reconectării la valori odinioară definitorii. Problemă complicată, pentru că, fără a-și pierde imensitatea, spațiul rus s-a micșorat, mulți cetățeni regăsindu-se nu numai orfani de tătucul-stat, atotputernic și organizator, ci și
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
deja și pe care Chip o învăța acum era că influxul de capital american era cu atît mai abundent cu cît promisiunile erau mai absurde și mai hilare. În fiecare zi, Chip dădea naștere la comunicate de presă, declarații financiare false, pasaje de comentarii care argumentau inevitabilitatea hegeliană a politicii comerciale brute, mărturii nerușinate care atestau apropiatul boom economic lituanian, întrebări piezișe pentru chat room-urile de investiții online, precum și răspunsuri directe și izbitoare. Dacă i se atrăgea atenția că minte sau
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
din eter magiștrii noștri din interbelic, nu tocmai "depășiți", așa cum le-ar plăcea unora a-i socoti, și pe care nădăjduim că le-ar contrasemna cei mai lucizi și mai dotați confrați ai noștri din actualitate. Spre a risipi impresia falsă a divorțului iminent dintre infrastructura conceptuală și critica actualității, dintre viziunea ansamblului și fragment (e menționat acel sens "superior al fragmentului care cuprinde în sine întregul, în ale cărui ape se reflectă deopotrivă imaginea operei și imaginea criticului, a personalității
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
poate fi separată de subiectivitatea autorului, de limitele impuse de contextual cultural sau de pleura greu penetrabilă a iluziilor, a mistificărilor, și de aceea se impune o Școală a suspiciunii (P. Ricoeur) pentru decantarea sensurilor corecte de morbul unei conștiințe false. Argumentele Tamarei Cărăuș în favoarea legitimării etice a rescrierii postmoderne sunt numeroase și bine documentate. Demersul teoretic este susținut de analiza unor romane reprezentative pentru proza postmodernă: Foe de J. M. Coetzee, Wild Sargasso Sea de Jean Rhys, Vineri sau Limburile
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]