705 matches
-
beduin”; Pag. 321: „Suferea de mania ambulatorie (Este vorba tot despre Codreanu)”; Pag. 333: „... poetul și ziaristul cuțovlah, Doru Belimace”; Pag. 336: „Scatofagul Cantacuzino era metec fanariot, ca și Zelinschi-Codreanu, și ca și hindusul Nae Ionescu și sârbul Richard Franasovici... Fanariotul arnăut I.G. Duca, descendent din faimoșii călăi ai Moldovei, care jupuiau În numele Sublimei Porți”; Pag. 340: „Mai mult de jumătate din demnitarii P.N.Ț., au fost meteci: Madgearu, Răducanu, Mitro, Iunian, D.R. Ioanițescu-Durac, Dr. Vayass, Dr. Mezincescu, C. Gongopol (directorul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de vin zilnic pentru motive medicale (Ion Zelea Codreanu, În lagărul M-Ciuc)”; Pag. 593: „... grupa gălăgioasă și acefală a reacționarilor”; Pag. 601: „Episcopul Antim Anghelescu de Buzău, monahofag”; Pag. 620: „... proștii de la «Universul» și «Porunca vremii”; Pag. 620: „... contra cațaonilor fanarioți omnipotenți”; Pag. 620: „... grecoteiul Ipsilante”. Urmează să arătăm, tot prin citate, minciunile și falsurile debitate Încontinuu de impostorul Pandrea. Pag. 27: „Uciderea ucigașului Codreanu, la 17 decembrie 1938”. Fals repetat la paginile 48 și 341 (În realiate, abominabilul asasinat s-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
un păstor. Și el nu glumea de fel, vorbea c-un fel de convingere adesea urâcioasă despre planurile lui. Oameni de aceștia pe vremea aceea nu erau tocmai rari. Domnia o visa pân și cel din urmă mazil după căderea fanarioților, mai ales cugetând la ușurința - se-nțelege că anecdotică - a unei asemenea eventualități. Îmbla vorba adică cumcă turcii alesese pe Sandul Sturza - care între cei 7 trimeși era cel mai nensemnat - de domn al Moldovei numai pentru că era un om
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Din evul mediu cu tentă fanariotă, ele au intrat adânc în epoca burgheză, înlocuind finețurile orientale (deși ambianța rămâne bizantină și balcanică) cu cele occidental intelectuale, depășind deci geografia și pitorescul acela, pentru culoarea și decorul acesta. În fond, sunt fanarioți trecuți prin școala latinistă, lucru atestat de limba pe care o vorbesc și care e chiar limba lui G. Călinescu. Ion NEGOIȚESCU, Istoria literaturii române, București, Editura Minerva, 1991, p. 186. Ceea ce Felix Sima (și, înaintea lui, Jim Marinescu, în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Mircea I. După vremi pline de împărechieri, Basarabii sunt stinși prin sabie, în urma intrigelor unei nouă linii primite în sânul lor, și anume Cantacuzin Basarab. După Dim. Cantemir în Moldova și puțin după căderea Basarabilor în Țara Românească vine domnia fanarioților. Influința acestora fiind obiectul unui studiu deosebit puțin vom spune despre ea. Formele bizantine vin în locul celor vechi, caracterele trufașe ale aristocrației devin servile. Discordia dinlăuntru, lipsa unor dinastii constante au transformat țara aproape în pașalâc. Sub domnii fanarioți, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndrăzneală, el cade zdrobit ca și idolul de fier cu picioarele de lut. II În numărul nostru de vineri am vorbit prin gura cronicarilor de acea figură bărbătească din istoria țărei noastre, deosebită cu totului tot de umbrele efemere ale fanarioților care l-au preces și l-au urmat. Alături cu rapacitatea predecesorilor săi vedem pe acest bărbat plin de dezinteresare închinînd viața sa binelui public, simplu în obiceiuri, isteț la minte, cumpănit la vorbă, energic în fapte, acest bărbat care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
modeste din toate și că nimeni nu va îndrăzni a tăgădui românului un drept de care se bucură deja și grecii, și bulgarii, și sârbii, și de care românii s-au bucurat ab antiquo. Căzut în desuetudine în vremea domniei fanarioților, reînvierea lui din cenușă va fi un titlu de recunoștință pentru generația actuală, dacă va ști să fie la înălțimea chemărei sale istorice. Pîn-în prezent românii de peste Dunăre au avut de apărători pe turci, e drept apărători de ocazie și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de departe suntem de-a urî pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară - acela va vedea că în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal. Domnia fanarioților au putrezit clasele noastre sociale; aristocrația noastră, din războinică și mândră ce era, a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1877] CONSERVATORUL DIN IAȘI La anul 1864, sub Cuza Vodă și sub domnia statului, s-a înființat două scoli de muzică și de declamație, una în București, cealaltă în Iași. Domnia lui Vodă Cuza e istoricește cea mai însemnată de la fanarioți încoace, atât în bine cât și în rău. Se poate spune că toate creațiunile acestei domnii au acest îndoit caracter: sub impulsiunea îngrămădirii trebuințelor moderne, românii au pierdut pentru multă vreme dreapta măsură a lucrurilor; instituții, legi, limbă, c-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care îl avu văduva lui Conachi, iar Mavrogheni muri după aproape doi ani de la căsătoria cu ea”, respectiv cu Elinco Manu, mama Ecaterinei. După cum am văzut, aceasta s-a căsătorit cu Grigore Suțu, fiul fostului domnitor muntean, Alexandru Suțu, ultimul fanariot pe tronul Țării Românești. Iată cum prezintă paharnicul Costandin Sion în Arhondologia Moldovei căsătoriile fiicei și mamei cu cei doi Suțești, ambii cu prenumele Grigore. Întâi arată cum au venit în Moldova frații mai mari, după moartea tatălui lor, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
său, Vasile Costache, fiind ultimul dintre Costăchești care-și sacrifică tihna și viața, implicându-se fățiș în lupta politică a țării și timpului în care se năzuia spre restaurarea dreptului de a pune pe tronul Moldovei un domn pământean, în locul fanarioților, crez politic exprimat pregnant de către predecesori și fără nici un fel de ambiguitate de către cel mai ilustru reprezentant în acest sens al familiei, marele vornic al Țării de Jos, Lupu Costache, la 1711 și după această dată, un român martirizat pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Al. Florescu, membrii Consiliului. Hotărârea de respingere a cererii poartă data de 26 februarie 1866. Se poate lesne constata birocratismul și reaua credință a vremii, a oamenilor de atunci, plaga cea mai destructibilă ce a măcinat viața noastră publică de la fanarioți încoace, de care nu știm dacă ne vom vindeca vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se pune o „poștă” la picior pentru a se trezi. Un plutonier regretă curțile de justiție „de acum” de unde învinuitul e trimis să se odihnească un an sau doi, când metoda lui Pazvante, o sfântă bătaie, era atât de eficientă. Fanarioții judecau după coduri proprii, pornind de la prezumția de vinovăție. Princepele lui E.Barbu, prinzând un hoț de codru, îl grațiază și îl face spion. Inspirată decizie, pentru că acesta își toarnă socrul care uneltea mazilirea Princepelui. Vodă convoacă divanul în ziua
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
chipul amantului său, Messerul Ottaviano, ucis pentru infidelitate. Cumplita biserică se scufundă în lacul în mijlocul căruia a fost construită. Lipsa de respect față de cele sfinte afișată de Barbu se vede în arhaismul licențios „besearică” de care abuzează în Princepele. Tot fanariotul este cel care, pentru a dobândi popularitate ieftină ascultă plângerile sătenilor împotriva unei mănăstiri și apoi bate cu biciul toți călugării, neomițându-l pe stareț. Lumea clerului este prezentă în proza noastră, dar se remarcă mai ales prin minusuri. Amintirile
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe care i le trimitem sunt înțelese corect. Dublul standard, dublul limbaj, dihotomia dintre vorbă și faptă fac ravagii în lumea românească. Alienarea e prea veche pentru a spera că vom putea scăpa de ea în 10-20 de ani. De la fanarioți încoace, și potentați de simulacrele comunismului, românii s-au perfecționat în arta minciunii, eschivei, disimulării, care la noi poartă nobilul nume de „adaptare”. Aceasta a fost eroarea noastră cea mai mare: în loc să luptăm să schimbăm niște realități, noi am dorit
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ordin sportiv, istoric și practic din care poate cel mai bazat ar fi că românii sunt mari fani ai curling-ului, însă numai ca joc social, numai în prezența șefilor, sport pe care-l practică viguros ehei, încă din vremea fanarioților. La tipul acesta de sport, varianta românească, ar putea da lecții până și canadienilor, sau oricăror amatori de curling. Deocamdată se zvonește că la proxima competiție va participa din partea României echipa de curling pregătită și antrenată zi și noapte în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
veți mira de priceperea ei în a-i face nevăzuți. Secretul e simplu: îi topește. Chiar dacă sunt bancnote de hârtie și pe acelea le topește rapid. Așa că eu nu mă tem în veci, că hoții îmi vor fura banii. Vremea fanarioților second-hand Mulți se simt, ca tot românu', șocați dacă uneori cineva, cumva, devine puțin mai aspru cu cei de la putere și mai ales cu prea enervantul nostru președinte. Deși în sinea lor, dau perfectă dreptate celui cu atacul, dar ei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a ridica vocea împotriva celor, care după ce au luat votul mulțimii, se poartă cu țara de parcă ar fi câștigat-o la poker, dacă nu și mai rău. Românul se teme, există o teamă atavică, intrată în oase, încă de pe timpul fanarioților, amplificată mai ales în anii duri ai stalinismului, o teamă care a rămas pitită acolo undeva, care îl macină la interior și omul nu răbufnește decât atunci când simte că este sută la sută acoperit și nu-l poate atinge, nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a remarcat îndeosebi că publicist la "Românul", dar și ca autor de manuale, inspector școlar ori secretar general în cadrul Ministerului Instrucțiunii Publice 48. El a publicat totodată o seama de studii istorice extrem de bine documentate, dintre care amintim: Din istoria fanarioților (1891), Portrete istorice (1894), Istoria Bucurescilor (1899) etc.49. Dacă Leonardescu sau Ionescu-Gion și-au clădit carierele în domeniile în care se specializaseră, Christodul Suliotis ori Alexandru Bădărău s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
această umbră de țară, care de abia mai viețuiește cu ceva firfirici dați de la FMI, (și aceia cu o dobândă mare), am mai scris. Dar niciodată nu am disecat până la capăt cârdășia din guvernarea României, acea cârdășie infectă dintre noii fanarioți de Dâmbovița și urmașii grofilor maghiari care și când nu dorm, visează cu ochii deschiși la o Ungarie Mare, care să includă Ardealul românesc, vreo două județe din Slovacia, două din Ucraina, provincia Voivodina din Serbia și niște hălci bune
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
noi s-au încercat mai multe modernizări, începând cu cea otomană din secolul XVIII ambiguă, lipsită în special de aportul cartezianismului și Luminilor -, cunoscută în germene la sursă și chiar simbolizată de Cantemir... V. N.: ...și adusă în Principate de fanarioți. S. A.: Da. Fanariotismul, dincolo de legendarele sale abuzuri, a fost către finalul lungului său secol un proiect de modernizare, cel puțin în viziunea unora dintre domnitori, care au realizat cu gândul la Megali Idea joncțiunea cu "duhul cel franțozesc". Iar ocupația
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
un moment în care deja eșecul acestui program era foarte limpede pentru tot globul pământesc, inclusiv și poate mai ales pentru ruși și sovietici înșiși. S. A.: Exact. Așadar, primul proiect al modernizării Principatelor, exogen și lansat în anii 1730-1780 de fanarioți, are o perioadă foarte lungă de take off, generează progresiv procese de modernizare endogenă la care contribuie "imigranții" români veniți din provinciile habsburgice (intrate în fluxul modernizării cu câteva decenii mai înainte), intră într-o perioadă de consolidare instituționalizată după
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
întreaga națiune aștepta să fie salvată de sub stăpânirea musulmană a turcului de frații întru credință ortodoxă de la răsărit. Desigur, Rusia nu se gândise nicio clipă la ridicarea țărilor române din noroiul în care fuseseră trântite cu fața de regimul otomano fanariot. A fost mânată numai de gestul pur egoist de a impune un sistem care să administreze principatele în propriul interes... Adică, pentru folosirea pământurilor noastre ca platformă pentru a-și continua asaltul asupra redutei turcești. Cucerirea Bosforului era instinctul care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
averea fabuloasă și nici pânza de spioni pe care o țesuse prin lume. Așadar, pentru a-și consolida poziția în țările române, ai căror principi tratau cu rușii și austriecii, sultanii au preferat să numească domnitori din rândul dragomanilor greci. Fanarioții formau, în cadrul imperiului, o elită politico administrativă presupusă a fi loială Stambulului. Apariția acestor ighemoni în istoria noastră nu s-a făcut brusc. Anterior epocii fanariote, unele familii grecești au stabilit legături de rudenie în mediul elitelor autohtone, formând influente
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
La începutul epocii medievale, a existat un aport lingvistic slav, maghiar și turanic (peceneg, cuman), urmare a luării sub stăpânire, de către năvălitori, a pământurilor noastre. Factorul turco grec și-a exercitat influența, odată cu extinderea în zonă a letargicului regim otomano fanariot. A urmat, în perioada modernă și chiar contemporană, împrumutul masiv, dar benevol de neologisme franțuzești, asistând, de câteva decenii, la înlocuirea lor cu englezisme. Așadar, schimbările intervenite în limba noastră s-au manifestat în contextul diferitelor cuceriri suferite de spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]