325 matches
-
un manuscris din 1766 (mss. BAR nr. 3083) -, preparate opiacee (de tipul teriacei) se importau și se găseau la „apatică”, „gata făcute și direse ori pentru ce feliu”. Ele erau lăudate că aduc „vărtoasă sănătate”, că vindecă „Melahonia” [sic !] și „fantazia sau turburarea gândurilor”, dar și că „ascuțesc și lămuresc mintea omului” (197). Un alt manuscris din epocă (1776) conține indicații de folosire pentru „Theriacul de Andromac”, o doftorie „izcodită [= inventată] de cei mai mari și aleși mediconi” (126, p. 120
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Microsoft, de care se tot vorbește azi...! Nu voi fi niciodată în postura de a imagina și decide în privința reprezentării culturale a României peste hotare, ceea ce mă scutește pe mine de un răspuns, iar pe cititori, de parcurgerea unei inutile fantazii critice. Iar tu, Adrian Alui Gheorghe, nu numai că ai putea, dar chiar ai merita să fii lăsat să faci și în plan extern ce ai reușit în plan intern, la Piatra Neamț, unde ai creat (alături de câțiva prieteni și colaboratori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu se poate face abstracție. Citite ca autoare, și nu ca femei, Naomi Ionică, Cristina Popa și Georgiana Rusuleț ni se înfățișează împotmolite într-un stadiu al jocurilor literare puerile. Naomi Ionică îl imită pe Urmuz: „Din când în când Fantazia și Omul Koleopter se iubeau într-un butoi, până când butoiul trosnea.“ Cristina Popa încearcă, fără mare succes, să facă poezie din proza vieții de fiecare zi: „1. Văd prin geamul prăfuit al tramvaiului: / bătrâna cu sacoșa pătată de vreme / iese
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu erau în alte capitale: acele rez-de-chaussee cu arhitectura lor cochetă și variată; sau vile abia mansardate, altele, mici oteluri de stil, care toate dau orașului un aspect de vilegiatură luxoasă, cu excesul unei grădini proprii, cu transplantarea brazilor și fantazia pergolaurilor, acoperite de plante urcătoare capricioase, de drăgălășenia amoroasă a trandafirilor, mărunți sau de ciorchinii lâncezi, galbeni și violeți ai salcâmilor târâtori, sau de cine știe ce alte bizare roade ale grimpantelor delicate. Viziuni de case după care te întorceai la colț
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vrute și nevrute. Că doar vezi și tu ce le mai înflorește în toate felurile, ca să tragă oarece spuză la oala cu nemulțumiri care și așa stă să dea în clocot. Cum?.. Ai impresia că Papagalul chiar vorbește în mod conștient, Vetucă?.. Fantazii, scorneli, Vetucă-mamă!.. Că nu degeaba tovarășii de la Curioși înregistrează și pozează absolut totul ce se petrece în zonă... Vor să definitiveze grupul lui Papagal care le dă mari bătăi de cap și frisoane, că mulțimea aceea sporește de la o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de ani. Dar treaba-i bine chibzuită, Vetucă! De mâine ne mutăm în Piața Unirii, la statuia lui Cuza, cu tot cu Papagal și cu cartonașele lui. Te pomenești că-l vor pune să țină și niște discursuri politice... Mai știi, Vetucă? Fantazia mulțimilor n-are bariere... Dar află de la mine că Papagalul pronunță doar trei-patru cuvinte: foame, frig, poc-poc, buf-buf... În rest, totul este numai scorneala gloatei înfierbântate de mânie. Burzuluiala-i mare și la Galați. Din Nord se așteaptă sosirea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
asupra vocației visării. Dincolo de submarinul căpitanului Nemo sau de Africa lui Dick Sand, se situează continentul de imagini care nu încetează să se extindă. Cu fiecare pagină care se deschide, Genezei i se mai adaugă un element. Prin puterea poveștii, Fantazia trăiește, împotriva nimicului care o asaltează. Teritoriile de peste mări Ca și Le Journal de Tintin sau Spirou, Pif Gadget (cel care îl continuă pe mai vechiul Vaillant) este parte din vastul spațiu imagologic al benzii desenate franco-belgiene. Arta franco-belgiană, ca
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ale visului din secolul XX. Realistă sau fantastică, istorică sau de anticipație, apolitică sau angajată, banda desenată își marchează propria ei identitate simbolică. De o parte și de alta a Atlanticului, ea acompaniază umanitatea în acest efort de a da Fantaziei posi bilitatea de a supraviețui. Visul, indiferent de decor și de culorile care îl locuiesc, este darul pe care banda desenată îl face celui care se apropie de textele sale. La capătul drumului, atunci când albumul este închis, cei de astăzi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi-n lume-un stat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată, boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
toate ni-s prietini... Ai putea să lepezi cârma și lopețile să lepezi, După propria lor voie să, ne ducă unde repezi, Căci ori unde numai ele ar dori ca să ne poarte, Pretutindeni fericire... de-i vieață, de e moarte". Fantazie, fantazie - când suntem numai noi singuri, Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crînguri! Unde ai văzut vr-odată aste țări necunoscute? Când se petrecur-aceste? La o mie patru sute? Azi n-ai chip în toată voia în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ni-s prietini... Ai putea să lepezi cârma și lopețile să lepezi, După propria lor voie să, ne ducă unde repezi, Căci ori unde numai ele ar dori ca să ne poarte, Pretutindeni fericire... de-i vieață, de e moarte". Fantazie, fantazie - când suntem numai noi singuri, Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crînguri! Unde ai văzut vr-odată aste țări necunoscute? Când se petrecur-aceste? La o mie patru sute? Azi n-ai chip în toată voia în privirea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
inima nu mai e în stare a te transpune // în această stare. Ea se cutremură încet din sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în această lume eternă..., ea este orologiul ei. Și astfel fantazia nu mai este reflecția lumei astfel cum ea se arată ochilor într-o reală trezvie, ci, ca în fantazia poetului și a artistului, se ridică în jur în petrificațiunea ideilor 42 {EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă. De jur împrejur sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în această lume eternă..., ea este orologiul ei. Și astfel fantazia nu mai este reflecția lumei astfel cum ea se arată ochilor într-o reală trezvie, ci, ca în fantazia poetului și a artistului, se ridică în jur în petrificațiunea ideilor 42 {EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă. De jur împrejur sunt pânze atârnate, la care perspectiva este aparentă, asupra cărora timpul trece fără urmă, toate având un ce necunoscut de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă. De jur împrejur sunt pânze atârnate, la care perspectiva este aparentă, asupra cărora timpul trece fără urmă, toate având un ce necunoscut de aranjor și toate închipuiri ale unui suflet mare. Ceea ce numesc capete ordinare fantazie nu este fantazie, ci slăbiciune a creierilor, fantasterie. Pe când celor chemați hetaira li vorbește în jargonul lor propriu, celui ales ea-i vorbește în limba ei - și limba ei e armonia lui Plato. ["INTELIGENȚĂ ȘI ESPERIENȚĂ... "] 2258 Inteligență și esperiență
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce reprezintă. De jur împrejur sunt pânze atârnate, la care perspectiva este aparentă, asupra cărora timpul trece fără urmă, toate având un ce necunoscut de aranjor și toate închipuiri ale unui suflet mare. Ceea ce numesc capete ordinare fantazie nu este fantazie, ci slăbiciune a creierilor, fantasterie. Pe când celor chemați hetaira li vorbește în jargonul lor propriu, celui ales ea-i vorbește în limba ei - și limba ei e armonia lui Plato. ["INTELIGENȚĂ ȘI ESPERIENȚĂ... "] 2258 Inteligență și esperiență stau în raportul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din el. E pustiu... e asemenea simțirei ce o are cineva, când a murit cineva în casa în care șede, lipsește o suflare proprie, care se lățea asupra tuturor obiectelor casei c-un cuvînt: lipsește ceva fără să știi ce. ["FANTAZIA TINERILOR"] 2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simțirei ce o are cineva, când a murit cineva în casa în care șede, lipsește o suflare proprie, care se lățea asupra tuturor obiectelor casei c-un cuvînt: lipsește ceva fără să știi ce. ["FANTAZIA TINERILOR"] 2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele sunt esagerate, un semn că ei cearcă a întări o fantazie, în sine încă palidă, prin forțare. Daca fantazia este o dată reproducerea vie, mai văzută a unui lucru sau a unei împrejurări, a doua oară coordonarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele sunt esagerate, un semn că ei cearcă a întări o fantazie, în sine încă palidă, prin forțare. Daca fantazia este o dată reproducerea vie, mai văzută a unui lucru sau a unei împrejurări, a doua oară coordonarea acestora într-un întreg, s-ar putea spune că în primul punct, în reproducerea fidelă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele sunt esagerate, un semn că ei cearcă a întări o fantazie, în sine încă palidă, prin forțare. Daca fantazia este o dată reproducerea vie, mai văzută a unui lucru sau a unei împrejurări, a doua oară coordonarea acestora într-un întreg, s-ar putea spune că în primul punct, în reproducerea fidelă, cu toate finețele ei, a lucrurilor, fantazia oamenilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Daca fantazia este o dată reproducerea vie, mai văzută a unui lucru sau a unei împrejurări, a doua oară coordonarea acestora într-un întreg, s-ar putea spune că în primul punct, în reproducerea fidelă, cu toate finețele ei, a lucrurilor, fantazia oamenilor copți este mai credincioasă - pentru cei tineri toate acestea se prezintă sub o coloare sau prea obscură, vasă[zică] conturele se pierd în întuneric, sau prea vie, viorie sau roză, și conturele se confundă în lumină. Această calitate de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Sunt în ființa noastră predispozițiuni cari nasc idei. Când se trezește cineva are simțământul esistenței curate. Închipuirile se nasc. Acele puteri stimulatorii nu sunt însă percepțiuni. În predispoziție sunt, însă nu sunt altfel. Raportul între natură și arte în propria fantazie. Este un dar al rațiunei noastre. Dar știința asemenea are să-i mulțămească - numai că ea trebuie să stea sub legile rațiunii, trebuie să se supuie rațiunii. Trebuiește spre a putea căpăta o intuitivă manieră de-a privi lumea. Nu trebuie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un dar al rațiunei noastre. Dar știința asemenea are să-i mulțămească - numai că ea trebuie să stea sub legile rațiunii, trebuie să se supuie rațiunii. Trebuiește spre a putea căpăta o intuitivă manieră de-a privi lumea. Nu trebuie respinsă fantazia respingîndu-se încercările ei nesuccese. Visul. Fantezia se arată în el. Ea creează sub puterea unor puteri stimulatorii (Stimulkraft) și pasiunei (Leidenkraften). Nu este productoarea simțirilor și pasiunilor, ea este ceva ce stă sub puterea unor puteri stimulatorii 409 {EminescuOpXV 410
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
predominante. Apoi se creează în fantezie ideile * și închipuirile, ce corăspund acelor pasiuni. Rădăcina este mai adâncă. Dintr-un teren care zace mult mai adânc percepțiunile izvorăsc corespunzând lor. Prin apropierea fantasiei de acele puteri. 7/1 [1873] Raportul între fantazie și aceea ce nu e închipuire în ele. Ele izvorăsc din ceva ce nu e idee. Puterea proprie de stimulație în producerea frumosului nu este ideea. Ideile lui Plato sunt typos. Din puterea tipică. Ideea este forma intuitivă. Să nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trezesc și cari din elementele apucate construiește icoana. Ce-i mai nalt - creatorul sau creațiunea? Spiritul e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit de idee a mecanismului ce produce idei. Activitatea artistică este o bucată de natură sublimată - se-nnobilează. Natura produce în fantazie prin mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]