325 matches
-
ocazii în care Apusul înrudit ar putea să fie interesat în lupta pentru existență a poporului romanic de lângă Dunăre, acolo sferele noastre determinante strălucesc prin absența lor. [24 septembrie 1881] [""ROMÎNUL", ȚINÎND SEAMĂ... "] "Romînul", ținând seamă de-un articol de fantazie al ziarului francez Independance roumaine" în care se vorbește de formațiunea unei.. june drepte", revine din nou la acuzarea că partidul conservator n-are programă, n-are principii sau că cele pe cari le are sunt învechite, că e putred
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
loc prin comunitate de principii decât în unul bazat pe interesul comunal venirii la putere. {EminescuOpXII 343} Această diversitate de păreri, îndreptățite desigur, dar numai unele potrivite cu situația și cu interesele naționale ale țării, au fost nu numai sorgintea fantaziilor despre constituirea unui nou partid, ci totodată, obiectul oarecăror manopere diplomatice din partea bizantinilor de la putere. De câte ori un conservator s-ar fi părut a avea opinii deosebite în cutare sau cutare cestiune el era încurajat, i se atașau ambasadori anume cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
locului și în diferite puncte ale țării raporturile agricole. Numai cunoscând pe deplin materia soluțiunea va putea fi practică și aplicabilă pretutindenea. [28 noiembrie 1881] [""PESTHER-LLOYD" ȘI ALTE ZIARE... "] "Pesther-Lloyd" și alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
agricole. Numai cunoscând pe deplin materia soluțiunea va putea fi practică și aplicabilă pretutindenea. [28 noiembrie 1881] [""PESTHER-LLOYD" ȘI ALTE ZIARE... "] "Pesther-Lloyd" și alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică de propria Lui vitejie? Oare nu e chinuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poezie, este vidul din cuvintele ce din coadă or să sune. În acest mod percepe Eminescu epigonismul. După opinia lui, fantasma pictorului, ca și a poetului, nu este condamnată la diseminare decât atunci când e fără arheu, când răceala reflecțiunii copleșește fantazia. În scrisoarea către Iacob Negruzzi (însoțitoare a poemei Epigonii, Viena 5/17 iunie 1870), spune: "Numai drept vorbind, mama imaginilor, fantazia, mie-mi pare a fi condițiunea esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opera de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pictorului, ca și a poetului, nu este condamnată la diseminare decât atunci când e fără arheu, când răceala reflecțiunii copleșește fantazia. În scrisoarea către Iacob Negruzzi (însoțitoare a poemei Epigonii, Viena 5/17 iunie 1870), spune: "Numai drept vorbind, mama imaginilor, fantazia, mie-mi pare a fi condițiunea esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opera de artă nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragedieni își arată mai mult oasele și dinții decât formele frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
țării noastre și va purta pecetea românească." 5. Dimpotrivă, G.M.Cantacuzino era mai degrabă sceptic în privința șanselor unui stil autohton croit doar din "zestrea artei polu-lare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al românului, cu spiritul său inventiv și fantazia proprie"6, câtă vreme societatea însăși nu își are precizate dezideratele. Problema răspunsului la modernism este una reactivă: dacă va fi să fie un stil național, acela va fi răspunsul local dat modernității ubicue: "Vrând, nevrând, participăm la o civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
fost dat elevilor de clasa pregătitoare și pentru a obține răspunsuri cât mai sincere, am păstrat anonimatul răspunsurilor. Concluzii: 80% dintre elevi definesc minciuna drept greșeală, un lucru rău, o faptă urâtă, iar restul de 20% ca o creație, o fantazie sau o portiță de a fi remarcat. Dând exemplu de minciuni, am remarcat că stăpânesc foarte bine această artă. La întrebarea „Cui spui de obicei minciuni”, am observat că sunt și eu mințită ca învățător, dar ponderea cea mai mare
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
în această privință pe aceeași traiectorie. Antiromantic și antisimbolist, dramaturgul oferă surpriza unei poetici în spațiul muzicii, corelativă cu armonia eminesciană. "Simt enorm și văz monstruos" exprimă contiguități spațiale (văzul) și temporale (simțul = auzul), cu "genul orfic muzical": "Eminescu definea fantazia artistică drept punctul de incidență dintre minte și inimă, dintre raționalitatea privirii și adâncimile auzului". Interioritatea, profunzimea, enigma dualității ontologice dau seamă de o dimensiune abisală a caragialismului. despre care au vorbit T. Vianu, Al. Paleologu, George Munteanu, Edgar Papu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puse trăsnesc des risipit 52. Nici beciul din incinta casei nu putea lipsi (mai ales la un boier de rangul lui Eminovici). Familia are-n pivniță poloboace de irmilici și de dimerlii de galbeni, numai că acestea erau creațiuni ale fantaziei 53, precizează Eminescu. Totuși, un sâmbure de adevăr era în fantasmele oamenilor, căci în aceeași proză Eminescu spune: într-o scatulcă veche de fier ce era șurubuită de podelele unui ietac mic se adunase, din moși-strămoși, fără avariție, dar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate vădit prin ironie și plasează prototipul În derizoriu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de ce suflet stă în piepții unei rochii...” (Ibidem, p. 159) sau a identității specifice a obiectului denumit de substantivul regent: „Dar ce zgomot se aude? Bâzâit ca de albine?” (Ibidem, p. 87), „Ce idei se-nșiră dulce în mâțeasca-i fantazie?” (Ibidem, p. 48) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivele interogative își schimbă forma în funcție de genul și numărul substantivului pe care-l determină, la fel ca pronumele corespunzătoare: câți ani?/câte zile? Spre deosebire de pronume, în general, neîntrebuințat la singular sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cînd zic că un poet trebuie să gîndească, înțeleg de la sine că trebuie să simțească înainte de toate”. („încotro e viitorul poeziei?”, în Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 270) Iar mai încolo: „Eu cer gîndire și simțire și sînt în contra oricărei fantazii sau imaginații, pure creațiuni artificiale ale spiritului”. (p. 271) Opinia lui era că: „De la gîndire vine totul, și imaginația, și simțirea. Un poet care nu gîndește, după mine, nu poate nici să simțească, nici să aibă fantezie”. (p. 273) în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sofia îl determină să caute „ideea lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru a-și hrăni familia; a doua este proprie pescarului de suflete, care află puterea de a-și părăsi meseria și casa pentru a răspunde unei chemări supreme. La fel, Eminescu se simte fericit în lumea de imagini creată de fantazia ce îi guvernează tinerețea. Când îi apare cu claritate menirea sa intimă, aceea de a căuta adevărul, de a-și găsi a doua mea ființă (cum notează în marginea unui manuscris), pe drumul de la durată la eternitate, întregul său laborator
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Sofia îl determină să caute „ideea lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru a-și hrăni familia; a doua este proprie pescarului de suflete, care află puterea de a-și părăsi meseria și casa pentru a răspunde unei chemări supreme. La fel, Eminescu se simte fericit în lumea de imagini creată de fantazia ce îi guvernează tinerețea. Când îi apare cu claritate menirea sa intimă, aceea de a căuta adevărul, de a-și găsi a doua mea ființă (cum notează în marginea unui manuscris), pe drumul de la durată la eternitate, întregul său laborator
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Consideră trecerea timpului drept groparul oricărei creații artistice și argumentează: "Desigur, uzura sau moartea valorilor intelectuale sînt fenomene complexe. Gloriile trecute se întunecă și se luminează capricios, și forme vechi de artă pot să reînvie, într-o măsură oarecare, în fantazia artiștilor. La ceilalți, care nu-s decît public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Hugo, Alfred de Vigny, Lamartine, în traducere apoi în original. Consulta cu Slavici, prietenul său, scrieri despre confucianism și budism, despre doctrinele Extremului Orient, revenea asupra dialogurilor lui Platon. În paralel, elaborează unele articole social-economice și istorice, lucrează "posedat de fantazie" după expresia călinesciană la poeme, între care "Venere și Madonă", "Epigonii" pe care le trimite în țară la "Convorbiri literare". Îl bucură întâlnirea cu Iacob Negruzzi, redactorul revistei ieșene, care-i dăruie în semn de prețuire a talentului poetic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia ce ar forma trama tragică a unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Microsoft, de care se tot vorbește azi...! Nu voi fi niciodată în postura de a imagina și decide în privința reprezentării culturale a României peste hotare, ceea ce mă scutește pe mine de un răspuns, iar pe cititori, de parcurgerea unei inutile fantazii critice. Iar tu, Adrian Alui Gheorghe, nu numai că ai putea, dar chiar ai merita să fii lăsat să faci și în plan extern ce ai reușit în plan intern, la Piatra Neamț, unde ai creat (alături de câțiva prieteni și colaboratori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
populară și etimologică), ca și cel onomastic Nicolai-Neculai. Pentru că erau curente în limba epocii și probau un proces de adaptare fonetică și morfologică a neologismelor (mai ales de origine franceză), au fost păstrate în ediții forme precum biurou, cortej, eco, fantazie, impresiune, locoțiitor, ministeriu, novelă, orizon, hotel, statua ș.a. De asemenea s-au păstrat în text: forme arhaice, frecvente și în opera altor scriitori (în special moldoveni), ca în cazurile: dacal, iartagan, monastire, nimărui, nicăiurea, priimi, potrivnic, sălbatec, vecinică, voace; formele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică). 4. Importanța esteticei pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie. 5. Temperamentele. 6. Viața de zi și viața de noapte a sufletului; vis, viziuni, stafii. 7. Memoria și fantazia. 8. Voința și caracterul. 9. Voința și inteligența, talentul și geniul. 10. Recapitularea. Mijlocul justifică scopul. Inutil să spun că aceste interesante prelegeri, ținute în mijlocul unui public inteligent, de cătră un om de o vastă cultură și de un talent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Luceafărul", al cărui text se datora primului și celui de al treilea, și a cărei muzică o pregătea fostul director al Conservatorului din Iași, excelentul pianist și compozitor Mezetti. Piesa nu s-a reprezintat niciodată, din cauza dificultăților tehnice în realizarea fantaziei pe care autorii o puseseră în concepțiunea ei. Manuscrisul e în cea mai mare parte pierdut. Un fragment cu totul redus din el a apărut la acel timp într-o revistă "Lumea" de sub conducerea d-lui C. Sateanu. (Și încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis ca un câine la alegerile pentru Cameră în 1875. Datorită acestor fapte, conservatorii erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]