2,202 matches
-
Păulești Sate: Păulești, Hăulișca Comuna Spulber Sate: Spulber, Carșachești-Corăbița, Morăreșli, Păvălari, Țipau, Tojanii de Jos, Tojanii de Sus Comuna Tulnici Sate: Tulnici, Coza, Greșu, Lepșa Comuna Valea Sării Sate: Valea Sării, Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca Comuna Vârteșeoiu Sate: Vârteșeoiu, Beciu, Faraoanele, Olteni, Pietroasa, Rămniceanca Comuna Vidra Sate: Vidra, Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Viișoara, Voloșcani Comuna Vizantea-Livezi Sate: Livezile, Mesteacănu, Piscu Radului, Vizantea Mănăstirească, Vizantea Răzășească Comuna Vrâncioaia Sate: Vrâncioaia, Rodești, Muncei, Ploștina, Poiana, Spinești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1.7 losif (visul, vinderea ca rob, întemnițarea, înălțarea, losif ca salvator, caracterul lui) 2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88) 2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuți, Pastele) 2.2 Legământul Mozaic (scopul, conținutul, Decalogul, diferite legi) 2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente) 3. iosua: Cucerirea țării Canaan (Schultz, p. 123-135) 3.1 Intrarea în Canaan (iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
618. Zimmermann Ana, născută la 26 iunie 1960 în localitatea Blaj, județul Alba, România, fiica lui Ghejan Ioan și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 81371 Munchen, Esswurmstr. 27. 619. Wagner Adrian Romică, născut la 1 noiembrie 1958 în localitatea Faraoanele, județul Vrancea, România, fiul lui Androne Mircea și Țiplică Maria, cu domiciliul actual în Germania, 85748 Garching, Riemerfeldring 25. 620. Vîrgolici Daniel, născut la 11 octombrie 1968 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Vîrgolici Gheorghe și Ilinca, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
20. Cele șapte epistole (Apocalipsa) 21. Împărăția cerurilor în învățătura lui Isus 22. Isus și legea ca normă de comportament 23. Isus - fiul lui Dumnezeu 24. Isus - fiul lui David 25. Isus - Mesia Bibliografie 1. Rohl, David: Faraok es kiralyok (Faraoni și regi), Gold Book, 2000 2. Rohl, David: Az elveszett Testamentum (Testamentul pierdut), Gold Book, 2002 3. Rohl, David: Legendas civilizaciok (Civilizații legendare), Gold Book, 2003 4. von Rad, Gerhard: Az Oszovetseg teologiaja (Teologia Vechiului Testament) I-II, Budapest, 2000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
la vestimentația de in și cum egiptenii se rădeau pe cap, de la circumcizie la riturile funerare și cum erau decedații îmbălsămați și mumificați în funcție de statut, precum și grandioasele lor construcții arhitecturale și sculpturi, precum și scrisul hieroglific. Sunt prezentați o serie de faraoni: Min (Menes), Nitocris , Moeris , Sesostris , Pheron , Proteus, Rampsinitos (și povestea hoțului inteligent), Keops (ne prezintă pe larg construirea Marii Piramide din Giza), Kephren (Khafra, constructorul celei de-a doua piramide), Mykerinos (Menkaura, constructorul celei de-a treia piramide și povestea
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
sale decedate timpuriu) , Asychis , Anysis , Sethos, precum și linia de preoți. Ne povestește apoi călătoria lui Alexandros (Paris) și a Elenei în Egipt, înainte de izbucnirea Războiului Troian. Dupa ce descrie labirintul, ne prezintă perioada celor 12 regi, și o serie de faraoni ca Psammetihos, Necos, Psammis, Apries și Amasis al II-lea (un cetățean simplu ce a uzurpat tronul lui Apries, a cărei domnie a fost înfloritoare și ne este prezentată relația de prietenie cu elenii și influența sa puternică în Cyrene
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
un cetățean simplu ce a uzurpat tronul lui Apries, a cărei domnie a fost înfloritoare și ne este prezentată relația de prietenie cu elenii și influența sa puternică în Cyrene). Cartea a II-a se încheie cu cucerirea Ciprului de către faraonul Amasis, care avea sa fie penultimul faraon dinaintea cuceririi persane. În cartea a III-a (Thalia), Herodot relatează cum a atacat Cambyses al II-lea Egiptul, după ce a fost păcălit de faraonul uzurpator Amasis, care trimisese o altă fată pentru
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
lui Apries, a cărei domnie a fost înfloritoare și ne este prezentată relația de prietenie cu elenii și influența sa puternică în Cyrene). Cartea a II-a se încheie cu cucerirea Ciprului de către faraonul Amasis, care avea sa fie penultimul faraon dinaintea cuceririi persane. În cartea a III-a (Thalia), Herodot relatează cum a atacat Cambyses al II-lea Egiptul, după ce a fost păcălit de faraonul uzurpator Amasis, care trimisese o altă fată pentru căsătoria cu Cambyses, în locul propriei sale fiice
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
II-a se încheie cu cucerirea Ciprului de către faraonul Amasis, care avea sa fie penultimul faraon dinaintea cuceririi persane. În cartea a III-a (Thalia), Herodot relatează cum a atacat Cambyses al II-lea Egiptul, după ce a fost păcălit de faraonul uzurpator Amasis, care trimisese o altă fată pentru căsătoria cu Cambyses, în locul propriei sale fiice. În cadrul expediției din Egipt, Cambyses și o parte a armatei sale a înaintat în sud, cucerind capitala Egiptului de Jos, Theba. În final, Cambyses a
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
și templele din Egipt, chiar și mumia lui Amasis II. Între timp, Herodot scrie despre tiranul insulei Samos- Polycrates care a transformat temporar insula Samos într-un centru de putere navală al Ioniei. Herodot menționează alianța sa cu Amasis II, faraon al Egiptului. Deși inițial aliat cu faraonul Amasis II, în momentul în care Cambyses, regele persan, hotărăște invazia Egiptului, Polycrates trece de partea acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
lui Amasis II. Între timp, Herodot scrie despre tiranul insulei Samos- Polycrates care a transformat temporar insula Samos într-un centru de putere navală al Ioniei. Herodot menționează alianța sa cu Amasis II, faraon al Egiptului. Deși inițial aliat cu faraonul Amasis II, în momentul în care Cambyses, regele persan, hotărăște invazia Egiptului, Polycrates trece de partea acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
ca Joppa, iar arabii o numesc Yáffa. Legenda evreiască îi atribuie întemeierea sa unuia din fiii lui Noe (Noah), Yafet (Yefet). Prima așezare urbană fortificată datează de pe la 1800 î.e.n. În secolul al XV-lea î.e.n. a fost cucerită de oștenii faraonului Thutmose al III-lea. A cunoscut dominații diverse - ale canaaniților, ale filistenilor, ale asirienilor, babilonenilor, perșilor, fenicienilor. Aici, după Biblie, au fost descărcați in două rânduri, în secolul al X-lea și în secolul al V-lea î.e.n., cedrii importați
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]
-
marinari pe care îl aveau egiptenii. s-au aliat cu diverse popoare asiatice și începând cu sfârșitul celei de-a XIX-a Dinastii au început atacarea sporadică a gurilor Nilului. Egiptenii au respins două valuri masive de invazie în vremea Faraonilor Merneptah (cca 1213-1203 î.Hr.) și Ramses al III-lea (cca 1186-1155 î. Hr.), ulterior Popoarele mării (sau Popoarele Nordului) retragîndu-se probabil în insulele mediteraneene, unde ulterior s-au sedentarizat. Începând cu secolul al XI-lea î.Hr. referirile istoriografice cu privire la ei se
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
francez Gaston Maspero a preluat termenul și l-a popularizat în lucrările sale referitoare la supozițiile legate de aceste populații. Egiptenii antici îi numeau "Haunebu" cu un termen generic, echivalent cu (cei) "„ de dincolo de insule”", în timp ce inscripțiile de la Karnak ale faraonului Merneptah vorbesc despre" „ popoarele străine ale mării”." Două stele comemorative ale lui Ramses al II-lea (Stela Tanis II și Stela Assuan) vorbesc despre atacurile "Sherden"-ilor în Deltă, în prima consemnându-se faptul că o parte dintre pirați au
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
pentru a respinge atacurile hittiților : "„ ...răzvrătiții Sherden, pe care nimeni nu știa cum să-i înfrunte, au venit încrezători pe navele lor de război din adâncurile mării, niciunul nefiind capabil să le țină piept.”" (traducere aproximativă). Stela Assuan descrie victoria faraonului asupra unor populații din „Marele Verde”; dacă termenul se referă la mare sau la Deltă nu este clar, astfel că numai în prima interpretare avem dovada prezenței Popoarelor mării. Bătălia de la Kadesh (1274 î.Hr.), cea mai mare bătălie de care
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
ales din izvoare egiptene. În așa - numitul „Buletin”, o culegere oficială a relatărilor din război, precum și în poemul scribului Pentaur se precizează că "Sherdenii" capturați anterior au participat ca aliați ai egiptenilor și au avut propunerea de împărțire a armatei faraonului în 4 contingente. Ideea a fost preluată de Ramses, dar s-a dovedit dezastruoasă pe câmpul de luptă, hittiții reușind înconjurarea și atacarea separată a coloanelor. Tot în poem mai sunt menționați și "Lukka" luptând alături de armata hittită. Merneptah a
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
soția și copiii săi--- comandanții taberei, și ajuns la granița de vest în cîmpul de la Pereire...”" (traducere aproximativă). La auzul acestei vești, Merneptah s-a înfuriat „ ca un leu” și a convocat imediat curtea ținând apoi și un discurs mobilizator. Faraonul are o viziune cu Ptah înmânându-i o sabie prin care să-și înfrângă teama și pornește la război. În lupta care a urmat arcașii egipteni l-au avut alături pe „Amon ca un scut” după cum sună inscripția; dușmanii sunt
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
versiune aproximativă). Se pare că nici Ugaritul nici Alashiya nu au rezistat atacului Popoarelor mării. Conflictul a debutat atunci cînd Popoarele mării, enumerate ca : "Pelset, Sherden,Denyen, Weshwesh și Tjekker" au atacat Egiptul venind pe mare dar și pe uscat. Faraonul a reușit să-i înfrîngă în două mari bătălii, una navală, cealaltă terestră. Ramses al III-lea își construise o flotă ținută ascunsă în Deltă cu care a atacat vasele invadatorilor după ce arcași aliniați pe maluri au răspuns cu o
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
pe țărm, i-a pironit pe plaje, i-a măcelărit și i-a așezat despicați în grămezi ”" (variantă aproximativă). Tot din inscripții mai aflăm că Ramses al III-lea a populat sudul Canaanului cu supraviețuitorii bătăliei, cooptați ca supuși ai faraonului. Această acțiune a faronului rămâne controversată, neexistând dovezi în acest sens. Mai probabil că, incapabil fiind să le împiedice acțiunile, acesta a pretins doar că a hotărît să îi așeze acolo pe mebrii populațiilor invadatoare. Există mai multe teorii, care
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
poate afirma că acest metal a apărut în Egipt, cu 5 000 de ani î.e.n. și apoi, cam cu un mileniu mai târziu, în regiunea dintre Tigru (râu) și Eufrat, unde se dezvoltase civilizația sumeriană. În Egiptul Antic, pe vremea faraonului Turmes, cuprul se exploata în Peninsula Sinai și era cunoscută sub numele de "komt". Tot în perioada Antichității, cuprul mai este recunoscut sub numele de "chalcos". Cu două mii de ani înaintea erei noastre, cuprul era folosit numai la fabricarea bronzului
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
industria haute-couture aducând cu ea posibilitatea de a cumpăra rochii noi în fiecare sezon, punându-și amprenta asupra înaltei societăți. Se crede că primii „germeni” ai modei au apărut în Egiptul antic, odată cu apariția luxului și eleganței vestimentare de la curtea faraonilor. Această opinie este mai puțin plauzibilă întrucât este greu de crezut că atunci și acolo se schimbă forma, dimensiunea și culoarea veșmîntului în manieră și la intervale de timp ce caracterizează particularitățile modei, așa cum o cunoștem azi. Asemenea condiții se
Modă () [Corola-website/Science/307975_a_309304]
-
tânărul a ajuns în închisoare. Era rău după gratii, însă el avea nădejde în bunul Dumnezeu și nu se temea de nimic. În închisoare, Iosif a tălmăcit visurile paharnicului împăratului și al pitarului împăratului, care fuseseră închiși din ordinul lui Faraon. Peste trei zile, toate s-au împlinit după cum tălmăcise Iosif. Pitarul a fost spânzurat, iar paharnicul a fost eliberat și pus din nou în slujba sa.Paharnicul a ieșit vesel din închisoare. Iosif s-a apropiat de paharnic și i-
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
din nou în slujba sa.Paharnicul a ieșit vesel din închisoare. Iosif s-a apropiat de paharnic și i-a zis să nu-l uite și să-l scoată din închisoare, căci este nevinovat. După doi ani a avut și faraonul un vis ciudat. Se făcea că, stând pe malul unui lac, au ieșit din apă șapte vaci grase și după ele au ieșit șapte vaci slabe. Vacile cele slabe le-au mâncat pe cele grase, dar tot slabe au rămas
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
cele slabe le-au mâncat pe cele grase, dar tot slabe au rămas. Apoi, dintr-un pai au crescut șapte spice pline, apoi șapte spice goale. Spicele cele goale le-au înghițit pe cele pline și tot goale au rămas.Faraon nu înțelegea visele și era neliniștit. A chemat la curtea lui mulți magi învățați, dar nici unul dintre ei nu știa să interpreteze visurile lui. Atunci paharnicul și-a amintit de Iosif și i-a vorbit faraonului despre el. Trimițând îndată
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
tot goale au rămas.Faraon nu înțelegea visele și era neliniștit. A chemat la curtea lui mulți magi învățați, dar nici unul dintre ei nu știa să interpreteze visurile lui. Atunci paharnicul și-a amintit de Iosif și i-a vorbit faraonului despre el. Trimițând îndată după el, Iosif a venit în fața Faraonului și i-a zis: „Prin vis, Dumnezeu îți vestește că vor veni șapte ani roditori și după ei vor urma șapte ani neroditori. Atunci va fi lipsă și foamete
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]