754 matches
-
și umărului. RECONSTRUCȚIILE CU LAMBOURI PEDICULATE SAU LIBERE După îndepărtarea cancerelor orale de dimensiuni mici (odată cu zona îngustă de țesut normal peritumoral), nu este de regulă necesară reconstrucția. Dar extirparea tumorilor mari poate implica defecte largi la nivelul cavității orale, faringelui sau cervicale, care necesită a fi reconstruite. Uneori, o grefă liberă de piele, recoltată de la nivelul coapsei, poate fi utilizată pentru acoperirea unui defect mic restant după extirparea tumorii orale. Pentru a reconstrui o pierdere mai mare de țesuturi la
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
la dispoziție mai multe opțiuni pentru a reconstrui cavitatea orală sau orofaringele. Țesuturi din alte segmente ale corpului, cum ar fi de exemplu: intestinul, mușchii brațelor, mușchii abdominali sau peroneul, pot fi utilizate pentru a înlocui părți ale cavității orale, faringelui sau mandibulei. Dacă un pacient urmează să fie supus unei intervenții chirurgicale de amploare la nivelul segmentelor capului și gâtului, pentru un cancer, are dreptul să întrebe chirurgul care va efectua intervenția care sunt opțiunile chirurgiei reconstructive pentru cazul respectiv
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
să fie supus unei intervenții chirurgicale de amploare la nivelul segmentelor capului și gâtului, pentru un cancer, are dreptul să întrebe chirurgul care va efectua intervenția care sunt opțiunile chirurgiei reconstructive pentru cazul respectiv. TRAHEOSTOMIA Dacă tumora primară canceroasă blochează faringele și are dimensiuni prea mari pentru a fi complet îndepărtată, se practică o comunicare cu mediul exterior la nivelul traheei, în partea anterioară a regiunii cervicale (traheostomă), pentru a „șunta” tumora și a permite pacientului să respire mai ușor. În
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
radioterapia poate fi administrată pentru a ameliora durerea osoasă dată de metastazele osoase. Sau, chimioterapia poate fi folosită pentru a reduce dimensiunea unei tumori, împiedicând-o să producă o obstrucție a unei căi naturale de pasaj (de exemplu, la nivelul faringelui). Însă respectivele scheme terapeutice utilizate pentru ameliorarea simptomatologiei subiective nu sunt identice cu cele practicate în încercarea de vindecare a cancerului. 17.DATE ACTUALE PRIVIND CERCETAREA ȘI TRATAMENTUL ÎN CANCERELE CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Cercetări importante privind cancerele cavității orale
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
până se va cunoaște dacă sunt sau nu eficiente în practică. 1. Care dintre următoarele regiuni anatomice nu intră în alcătuirea orofaringelui? a) Baza limbii b) Vălul palatin (palatul moale) c) Trigonul retromolar d) Amigdalele palatine e) Peretele posterior al faringelui R: c (pag. 13) 2. Dintre tumorile benigne și leziunile „tumor like” care pot fi întâlnite la nivelul cavității orale și orofaringelui nu fac parte: a) Fibromul b) Leucoplazia c) Condiloamele acuminate d) Eritroplazia e) Osteocondromul R: b și d
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
3 ani. Debutul este brusc, cu febră și uneori cu dureri abdominale. Aspectul caracteristic este de mici vezicule cu halou inflamator, care se rup rapid și se vindecă în 4-6 zile, grupate la nivelul pilierilor anteriori, vălului palatin, amigdalelor și faringelui. Uneori se pot palpa adenopatii cervicale. Papilomatoza orală cauzată de virusurile papilomatozei umane (HPV) apar mai frecvent la pacienții cu imunodepresii și au caracter nedureros și neulcerat. Aspectul verucos se asociază INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 80 frecvent cu tulpinile HPV-2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
au rezistență la disociere în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă de difterie, cu aspect inițial de hiperemie, apoi cu exudat opalin, organizat sub forma falselor membrane. Extină în perioada de stare către luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
limba în sus și posterior, cu obstrucția căilor aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare extinse, ajunse în fanta bucofaringiană, delimitată de mușchii stiloglos, constrictor mijlociu și superior al faringelui. Infecția spațiului retrofaringian se manifestă cu febră, redoarea cefei, disfagie, voce stinsă, stridor. Pe măsură ce infecția cuprinde țesuturile profunde ale gâtului apar semnele de leziune vagală, sindromul Horner și semnele de paralizie a nervilor cranieni inferiori. Aceste infecții sunt mai frecvente
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Sistemul fonator este compus din trei elemente: * forța de punere în mișcare a mecanismului fonator reprezentată de plămâni și mușchii toracici; * aparatul unde se produc vibrațiile sonore, reprezentat de glotă cu cele două corzi vocale; * rezonatorul, format din: vestibulul laringian, faringe, cavitatea bucală, fosele nazale și cutia toracică. De aceea o alterare a vocii poate fi produsă de afecțiuni ale oricăruia dintre organele menționate. Disfonia este o perturbare a vocii vorbite sau cântate, de origine laringiană. Poate fi acută, tranzitorie (de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
concluzie, se poate afirma că diagnosticul anginelor cu SBHGA se bazează pe date clinice și epidemiologice și este susținut de rezultatele testelor de laborator. Un rezultat pozitiv atât la exsudatul faringian, cât și la testele RADT confirmă prezența SBHGA în faringe. Totuși, pentru copii și adolescenți, un test RADT negativ impune o confirmare prin exsudat faringian. La adulți, datorită particularităților epidemiologice (incidență scăzută a infecției streptococice și risc foarte scăzut pentru complicații), diagnosticul se poate formula pe baza rezultatelor RADT fără
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cu fazele de inspirație și expirație superficiale, datorită îngustimii căilor respiratorii și a capacității toracelui, precum și datorită insuficientei dezvoltări a mușchilor intercostali. Referitor la aparatul respirator în această perioadă, cavitățile nazale sunt mai mici și mai înguste decât la adult, faringele este situat cu trei vertebre mai sus decât la adult și numai la 13 ani el ocupă poziția definitivă. Fibrele elastice ale bronhiilor sunt rare la început și abia la 12 ani se dezvoltă rapid. Bronhiile respiratorii sunt la început
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
rapid groase, purulente și câteodată hemoragice. Congestia sângelui către suprafață determină căldură locală accentuată. Secrețiile catarale sunt groase, de obicei galbene și cu miros de brânză veche sau de ouă clocite (hidrogen sulfurat) și, constant, curge pe peretele posterior al faringelui. Fața: Ochi înfundați în orbite, cu cearcăne albastre. Pete roșii circumscrise pe obraji, de obicei apărute după-amiaza sau seara. Bufeuri la față, cap și piept. Buze roșii de parcă sângele stă să iasă în afară. Papule roșiatice de mărimea bobului de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
roiniță și pătrunjel și fructe de ienupăr; -infuzie călduță de salvie, coada șoricelului, coada calului și gălbenele, cu care se face gargară de 3 ori iar restul din cană se bea neîndulcit, În cazul durerilor de gât, inflamarea amigdalelor și faringelui; -infuzie din frunze de mentă, roiniță, șovârv și nuc; -decoct din frunze de rozmarin și salvie, flori de mușețel și coada șoricelului, herba de cimbrișor și fructe de anason (luate separat sau În amestecuri); -esență de salvie, mentă, cuișoare, scorțișoară
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
teorii care viza și ea să scurteze duratele. Conform acestei teorii, omul de Neanderthal, predecesor imediat al lui Homo sapiens (al cărui contemporan a rămas timp de cîteva milenii), nu putea să posede un limbaj articulat din cauza conformației laringelui și faringelui. Apariția limbajului ar data așadar de vreo cincizeci de mii de ani cel mult. în spatele acestor tentative zadarnice de a atribui baze organice simple unor activități intelectuale complicate recunoaștem o gîndire orbită de naturalism și empirism. Cînd unei teorii îi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
15]. Sunt tumori rare, existând aproximativ 800 de cazuri raportate în literatură, diagnosticul lor, rareori, făcându-se preoperator [15]. Tipic, aceste tumori se dezvoltă în spațiul pleural, dar au fost raportate și alte localizări, cum ar fi meningele, cavitatea orală, faringele, epiglota, glandele salivare, tiroida, sânul, rinichiul, măduva osoasă [15], cavitatea peritoneală, retroperitoneul, tractul respirator superior și inferior, cordul [12]. Deși apar la pacienți cu vârsta cuprinsă între 5 și 87 de ani, tipic tumorile fibroase pleurale localizate sunt prezente în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
în persoana altuia, pentru a-i intui stările interioare, trăirile, raționamentele etc. Stare inefabilă de rezonanță subtilă care permite o comunicare superioară psihică și afectivă cu ceilalți sau cu o anumită ființă umană. ESOFAG: parte a tubului digestiv cuprinsă între faringe și stomac, având rolul de a transporta alimentele din cavitatea bucală în stomac. ENERGIE: aici, reprezintă forța vitală a ființelor vii, a soarelui, a tot ceea ce ne înconjoară. GLANDĂ ENDOCRINĂ: glandă care își varsă direct în sânge secrețiile ce conțin
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
intermediar cu amplitudine de 300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și constrictorul superior al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG. î11, 34) Monitorizarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și evocare a perchii fonem-grafem: Susanne Borel-Maisonny a elaborat un atlas al gesturilor în care de exemplu sunetul „o” este reprezentat prin primele două degete curbate în formă de cerc; sunetul „r” e simbolizat prin indexul mâinii plasat lateral lângă faringe; sunetul „a” e evocat prin palma deschisă asemenea gurii în articulare. Dislexicul recunoaște mai ușor asociația gest-sunet, ce este mai ușor de realizat decât asociația sunet-semnul scris deoarece dislexicul prezintă tulburări în percepția orientării spațiale - în recunoașterea direcțiilor stânga-dreapta, sus-jos
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]