879 matches
-
culturii mele, adică. Există o singură excepție. Și vreau s-o amintesc. S-a întâmplat acum zece ani. Fusesem invitat la o dezbatere la Căminul Studențesc din Roma. Pe stradă - era spre seară -, m-a agresat 2 un grup de fasciști. Au aruncat în mine cu un borcan de ceruză și au început să mă lovească și să mă insulte. Eram cu niște colegi tineri și mai ales violența împotriva lor m-a scos din sărite. Am răspuns la fel de violent, iar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fi pus mâna pe el, nu i-aș mai fi făcut nimic. Furia oarbă îmi trecuse. Și fusese prima și ultima oară în viața mea când cedasem unei asemenea furii oarbe. Dar indignarea pe care mi-a stârnit-o acel fascist nenorocit de acum zece ani nu este nimic în comparație cu indignarea pe care mi-a stârnit-o zilele acestea un articol al unui pretins antifascist: al directorului adjunct al ziarului La Stampa, Casalegno. Într-un articol de-al său, scris recurgând
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
193 Închisoarea și fraternitatea iubirii homosexuale 198 M. Daniel - A. Baudry: Homosexualii 203 Francesco de Gaetano: Aventuri în vreme de război și de pace 210 Ferdinando Camon: Literatura și clasele inferioare 214 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 218 Genocidul 223 Fascist 229 Hotărârea pripită a țapului ispășitor 234 Fragment 236 Cele sfinte 241
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nici ca victimă și nici ca agresor. Se Împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stînga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Înregistrat un succes imediat, Virgil Ierunca a pornit o campanie Împotriva autorului, denunțîndu-l ca fiind fost agent al Gestapo-ului la București. În cele din urmă, Gheorghiu a fost discreditat ca o persoană care a colaborat pe rînd cu fasciștii și cu comuniștii din România. Totuși, cartea, pe baza căreia a fost realizat și un film la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv pînă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Simuț, Diferența, 146-149; Raicu, Fragmente, 364-370; Titel, Cehov, 176-180; Iorgulescu, Prezent, 230-234; Holban, Profiluri, 248-258; Ion Holban, Când „a povesti” înseamnă „a fi”, CRC, 1990, 32; Ov. S. Crohmălniceanu, Exercițiul cotidian al terorii, RL, 1991, 42; Mircea Handoca, Mircea Eliade - fascist, legionar, antisemit?, JL, 1992, 13-14; George, Sfârșitul, IV, 300-304; Alexandru Vlad, Amurgul clovnilor, VTRA, 1993, 4; Ștefan Borbély, Artistul și dictatorul. Trei trepte pentru un dezacord admirativ, APF, 1993, 9; Liviu Petrescu, Univers carceral, ST, 1994, 1-2; Simuț, Incursiuni, 164-167
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
University Press, Ithaca, 1989, p. 380. Lucrarea lui Sheldon Wolin, Politics and Vision: Continuity and Innovation in Western Political Thought, Boston, Little, Brown, 1960, oferă o lungă listă de gânditori cu păreri similare, deși provenind din Întreg spectrul politic - de la fasciști și naționaliști la liberali, social-democrați și comuniști - și din țări diferite: Franța, Germania, Austria-Prusia (prusacul Richard von Moellendorf, colaborator apropiat al lui Rathenau și susținător al economiei postbelice dirijate), Italia (Antonio Gramsci la stânga spectrului și fasciștii Masimo Rocca și Benito
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Întreg spectrul politic - de la fasciști și naționaliști la liberali, social-democrați și comuniști - și din țări diferite: Franța, Germania, Austria-Prusia (prusacul Richard von Moellendorf, colaborator apropiat al lui Rathenau și susținător al economiei postbelice dirijate), Italia (Antonio Gramsci la stânga spectrului și fasciștii Masimo Rocca și Benito Mussolini la dreapta) și Rusia (Alexei Kapitonovik Gastev, „Taylor-ul sovietic”). V.I.Lenin, The Agrarian Programme of Social-Democracy in the First Russian Revolution, 1905-1907, ediția a 2-a revizuită, Progress Publishers, Moscova, 1954, p. 195, lucrare scrisă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este că dacă În timpul avangărzilor culturale, a elitelor care promulgau modele Între cele două războaie mondiale, modul de producție al noutății ideologice se sprijinea pe critica și acceptarea În același timp a unui model romantic (vezi variantele europene ale sale, fascistul ori comunistul, mai puțin Însă democratul), În postmodernitate, odată cu destructurarea avangardei ideologice, și atacul asupra oricărui fundamentalism cultural, printre care și cel al eurocentrismului, asistăm la o revenire a unor teze ale românului transcendent, citite Însă altfel. Proiecțiile despre un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În exil și asupra exilui printr-o reacție de respingere a ceea ce constituise Înainte de 1989 adevărul istoric oficial, produs de antifascismul instituționalizat de tip sovietic. Dacă regimul de la București Îi tratase o vreme nediferențiat pe exilați drept fasciști sau foști fasciști, mercenari ai imperialismului american etc., politica față de emigrație din ultimele decenii ale „destinderii” devenise mult mai pragmatică și urmărea „recuperarea” cât mai multor suflete rătăcite. După 1989, discursul oficial s-a schimbat și reabilitarea colectivă și nediferențiata a vechiului exil
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
comunitar-naționaliste (cf. comunicarea lui Dumitru Țepeneag, În Eva Behring, op. cît.). Totuși mobilizarea politică din perioada fierbinte a războiului rece și condițiile supraviețuirii În exil au redefinit frontierele dintre diferitele grupuri politice. Stigmatizarea exilului ca fiind În totalitate compus din fasciști și lachei ai imperialismului a avut ca principal efect pervers omogenizarea și radicalizarea politică prin impunerea unui consens anticomunist și antimarxist. Studiile istorice recente precum cel al lui Pierre Gremion privind „inteligență anticomunismului” (Gremion, 1995) au Înregistrat etapele acestor transformări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mitologica a unei continuități a rezistenței anticomuniste. Cei care nu și-au renegat trecutul, În maniera lui Mircea Eliade, au fost sacralizați că fondatori de istorie, În vreme ce ceilalți, «democrați» Într-un regim de democrație populară repudiata că totalitara, sau foștii fasciști reabilitați sub Ceaușescu și acceptându-i cenzură au fost marcați cu stigmatul «colaborării». Răsturnarea ordinii morale și politice «comuniste» a legitimat orice formă de rezistență și În mod special cele Înnobilate prin vechime și radicalism. Este situația paradoxala a lui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se afirmă că R.v. va fi o „tribună prin care poporul de pretutindeni e chemat să-și spună cuvântul” și că „va demasca și va lovi fără cruțare în toți aceia care sub diferite măști își manifestă gândurile criminale: legionari, fasciști, cu toții dușmani de moarte ai poporului”. În starea de confuzie ideologică a momentului, publicația reușește să-și atragă inițial simpatia unor intelectuali ca Emil Petrovici, Liviu Rusu, Alexandru Roșca, Constantin Daicovici, care scriu editoriale și articole pe teme de actualitate
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
Nicolae Manolescu " Faptul că fascismul și comunismul nu suferă un discredit comparabil se explică, înainte de orice, prin caracterul fiecăreia dintre cele două ideologii, care se opun una alteia ca particularul față de universal. Vestitor al dominației celor puternici, fascistul învins nu mai lasă să se vadă decît crimele pe care le-a comis. Profet al emancipării oamenilor, comunistul beneficiază, pînă și în falimentul lui politic și moral, de pe urma blîndeții intențiilor sale". Aceste cuvinte i le adresa François Furet lui
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
vizibil impregnat de ideologia realismului socialist, care transpare în versificarea agitatorică ori în parabolele simpliste. Volumele publicate între 1958 și 1966 continuă aceeași linie a clișeului oportunist: poezii cu uzine, oțelari, despre țară și noua lumină, eră, libertate, versuri-manifest împotriva fasciștilor sau dedicate lui Lenin și evenimentelor în care sunt implicate Sovietele etc. Mai mult, T. nu uită din când în când să facă mea culpa față de partid, într-un fel să își autodenunțe poezia de tinerețe, ca în Nefast, din
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
autenticitate versiunii privitoare la desfășurarea evenimentelor de pe fronturile din Transilvania și Europa Centrală. Întâmplările prin care trece o divizie alpină în ultimele zile ale războiului prevestesc apropiatele schimbări politice și sociale din România: „Era o zi frumoasă, care grăbea moartea fasciștilor și aducea înaintarea celor care vor binele și fericirea omenirii”. De la fapta glorioasă a unui caporal-erou care capturează singur nouă soldați dușmani, e rănit și apoi decorat cu Ordinul sovietic Krasnaia Zvezda, și până la „bucuria oropsiților” că a fost numit
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
episoade se desfășoară în afara mediului diplomatic. Cu o rudă îndepărtată a lui State Daltaban, pictorița și sculptorița Miruna Năvodaru, autorul pătrunde în lumea artistică a Romei ori nimerește într-o speluncă, altcândva aduce elemente legate de confruntările între socialiștii și fasciștii italieni sau descrie excursii la mare și la munte, ultima agrementată de un moment cinegetic. Plenar, vocația turistică și implicit darul descriptiv al prozatorului se desfășoară în Pe căi de miazăzi și în Macumba-Carioca (1968), roade ale cutreierării unor spații
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
idee de OM! Nu social, ci metafizic. [...] Trebuiesc depășite categoriile conștiinței moderne. Și reîntors omul la colectivitate. [...] Dreapta și stânga se întâlnesc. Deosebire de etichetă. Nu libertate politică, ci libertate spirituală. Ce ne desparte de comuniști ne desparte și de fasciști, și de catolici. Suntem răsăriteni. Viața omenească are sens transmundan, nu social, ci metafizic. Nu cred în politică. Nu vreau libertate politică, ci spirituală. Nu vreau fericirea lumii cu de-a sila. Nu vreau omul abstract, nici «umanitatea», ci OMENIA
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
luptei comuniștilor în rezistența antifascistă. Și în romanul Destin (1981), tot o stângace compunere cu teză, se încearcă acreditarea ideii că în războiul din Spania cohorte de tineri români s-au înrolat voluntari, sub identitate falsă, pentru a lupta împotriva fasciștilor și a naziștilor. Aproape nici o pagină din scrisul lui N. nu rezistă examenului vremii, în ciuda tonului mai temperat și a câtorva inserții documentare valide din romanele istorice scrise în perioada „dezghețului” ideologic. SCRIERI: Întovărășirea, București, 1949; Credințe rătăcite, București, 1949
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
mai mult decât oricare alt episod din istoria secolului al XIX-lea, se aseamănă cu conflictele politice din secolul XX. De fapt, în această perioadă se poate observa un conflict triunghiular între cei care în secolul XX sunt cunoscuți ca fasciști, mai mult sau mai puțin liberal-democrați și socialiști, pe care îi găsim din nou între 1920 și 1933 în Weimar, Germania, și care sunt încă de observat într-o anumită măsură în Franța de astăzi [în jurul anului 1960, n.n.]. Să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sub îngrijirea lui Mircea Handoca, precum și în volumul lui Mircea Eliade Textele „legionare” și despre „românism”, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. În Statele Unite, discuția a fost alimentată în ultima vreme de publicarea în limba engleză a jurnalului lui Sebastian (Journal. 1935-1944. The Fascist Years, traducere de Patrick Camiller, introducere și note de Radu Ioanid, Ivan R. Dee, în colaborare cu United States Holocaust Museum, Chicago, 2000). Această din urmă scriere, apărută integral mai întâi în România (Jurnal, 1935-1944, text stabilit de Gabriela Omăt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
altul de la sfârșitul lui? Este curioasă dialectica vocabularului - iar un cercetător al acestui fenomen ar avea reale satisfacții și contribuții - În presa românească de după august 1944; pe atunci, pînă prin 1947, din mulțimea termenilor obsesiv folosiți, se desprindeau net câțiva: fasciști, naziști, legionari, colaboraționiști, masse, democrație, libertate, epurare, exemplu luminos, aservire, progres, popor, tagmă, criză, avânt. Pe nesimțite, prin 1947-1948 alte cuvinte Își Încep cariera: burghezie reacționară, exploatatori, dușmani, fericire, bunăstare, putrefacție, exponent, decadent, ș.a. Din 1949 semantismul antagonic al termenilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
smulse din această tribună-nsângerată. Și totuși despre toamna aceasta se va scrie și iar se va scrie Către apus și către Răsăritul Îndepărtat o Întâlniră pe drumurile lor soldații roșii ai libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În picioare, Puternică, biruitoare,/luminând cetatea, Cu flamură roșie-n vânt, Libertatea,Înaintând, Înaintând!». (Mihai BENIUC. - 23 August 1944
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Versailles. Regimurile dictatoriale fasciste din Italia, Portugalia, Grecia, dar, mai ales, din Germania reprezentau o gravă amenințare la adresa democrațiilor europene. Organizațiile de femei, asemenea partidelor parlamentare, au fost desființate, iar femeile înregimentate în organisme ale dictaturii și subordonate scopurilor statului fascist 2. Pe de altă parte, dictatura sovietelor, care a acordat, teoretic, cele mai largi drepturi civile și politice femeilor, s-a dovedit în realitate a fi un sistem despotic, de înrobire a lor în statul totalitar, incapabil să le asigure
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nu influențeze cumva sufletul german”... Probabil ca să nu trezească cumva sentimente de omenie în sufletul german! școlile normale nu mai eliberează diplome elevelor, ci numai elevilor etc. etc., un șir lung de reforme „salutare” care ne amenință și pe noi. Fasciștii, ce și cum s-ar fi trezit în mijlocul evului mediu, cu tehnica și concepțiile unei lumi apuse, trimit femeia la bucătărie, la biserică și în căsnicie. Atât cât îi acordau cavalerii îmbrăcați în zale și poeții care cântau „eternul feminin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]