73,127 matches
-
repetiții și dăruit pe scenă, în timpul reprezentației. Fiecare personaj este rezultatul unei analize înfăptuită cu voluptatea cercetării, pas cu pas, a elementelor care îl umanizează. Pe el, aparițiile și povestea lui. Uneori simți că doar ție ți se confesează și fata de măritat, și guraliva pețitoare, și cei cinci pretendenți, aferați, importanți, ridicoli, slabi, și slugile aiurite, îngălate și nepăsătoare. Că ești, ca în “Sonata Kreutzer”, un martor pasiv, călător în trenul poveștilor, bucuriilor și tristeților unor personaje aproape necunoscute, tulburate
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
fațete ale ludicului pe care eu nu le-am văzut manifestîndu-se atît de plenar ca aici - Răzvan Vasilescu (Kocikariov), fără odihnă din rîvna cu care vrea să-și însoare prietenul, căpătînd pentru asta chiar darul ubicuității, Andreea Bibiri (Agafia Tihonovna, fata de măritat), o Sonia formidabilă în “Vanea”, o inocentă și fragilă fată bătrînă, seducătoare în candoarea imposibilității de a-și formula alegerea, Mariana Mihuț, Fiokla Ivanovna, Pețitoarea cea neobosită în tumultul trucurilor ei adunate într-un joc sec și cinic
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
de plenar ca aici - Răzvan Vasilescu (Kocikariov), fără odihnă din rîvna cu care vrea să-și însoare prietenul, căpătînd pentru asta chiar darul ubicuității, Andreea Bibiri (Agafia Tihonovna, fata de măritat), o Sonia formidabilă în “Vanea”, o inocentă și fragilă fată bătrînă, seducătoare în candoarea imposibilității de a-și formula alegerea, Mariana Mihuț, Fiokla Ivanovna, Pețitoarea cea neobosită în tumultul trucurilor ei adunate într-un joc sec și cinic, Doru Ana (Ivan Pavlovici Omletă), bărbatul dur, masiv, impunător în definirea interesului
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
limite, Marius Chivu (Panteleiev), un personaj care nu apare în piesă, doar se vorbește despre el, pe care regizorul îl aduce pe scenă, cu bîlbîielile lui cu tot, sporind umorul, Șerban Pavlu, servitorul lui Podkolesin, Irina Petrescu (Arina Panteleimonovna, mătușa fetei de măritat), Ana Ioana Macaria (Duniaska). Doar Răzvan Vasilescu și Doru Ana nu au jucat și în “Unchiul Vanea”. Și aici, și în celălalt spectacol, regizorul a dublat veștmîntul comediei cu o țesătură de dramatism, de sfîșietoare tristețe. Nesfîrșită cît
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
teroare în care zeci de studenți și profesori au fost aruncați pe drumuri pe baza unor acuzații care azi ar putea stîrni rîsul: „vini ideologice, dar și bilete în doi peri trimise de un coleg altuia în timpul orelor de curs, fete care aveau fusta mai scurtă sau mai lungă decît tiparul standard, altele care au întîrziat la cămin cîteva minute după ora unsprezece, lecturi interzise sau nerecomandate, scrisori cu caracter personal care conțineau observații critice la adresa regimului expediate unui coleg turnător
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
preluată de țigani, la care ar trebui să se renunțe. Vasile Ionescu, unul dintre liderii de opinie ai romilor, îl contrazice. Pe vremea cînd țiganii erau robi, adică pînă pe vremea lui Cuza, aceștia își căsătoreau copiii la vîrste mici, fetele de îndată ce deveneau nubile, pentru ca stăpînii să nu profite de fecioria lor. Spre sfîrșitul săptămînii, Emma Nicholson se mai îmblînzește, autoritățile române așijderea și se ajunge la compromisul ca mirii să fie separați pentru a nu mai întreține relații sexuale, Cioabă
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
Am fost profesor într-o comună din județul Dîmbovița, Ciocănești. Mai exact în satul Vizurești, unde români și țigani locuiesc împreună. Periodic îmi venea la școală cîte un tată, sau dacă tatăl era în pușcărie, mama, să-mi spună că fata lor din clasa a V-a sau a VI-a s-a măritat. Nu se împerecheau averi cu ocazia asta. Sărăcia lui Diamantu se combina cu sărăcia Minodorei, iar nunta avea loc cu batista pusă pe țambal. Dar asemenea nunți
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
Iar tradițiile care le impun nu mi se par de perpetuat. Dar nici să te repezi asupra unor oameni care erau convinși că n-au făcut nimic rău și să-i iei la interogatorii ca pe infractori! Crede cineva că fata lui Cioabă și soțul ei, tot un minor, sînt mai fericiți acum, după ce li s-a terfelit în fel și chip intimitatea? Nu știu cît de violată a fost biata fată de băiatul cu care a fost măritată. Dar autoritățile
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
iei la interogatorii ca pe infractori! Crede cineva că fata lui Cioabă și soțul ei, tot un minor, sînt mai fericiți acum, după ce li s-a terfelit în fel și chip intimitatea? Nu știu cît de violată a fost biata fată de băiatul cu care a fost măritată. Dar autoritățile și presa i-au violat, cu certitudine, pe amîndoi.
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
imaginea (întreținută cu acribie cîteva ore) de bărbat bogat din lumea bună. Într-o sîmbătă dintr-acestea, dă însă peste o tînără cu aspect de servitoare, pe care-o invită la masă jucîndu-i aceeași scenetă de mare clasă - numai că fata nu era deloc servitoare, ci fiica unor potentați. Nici unul, deși se plac și fiecăruia îi trece prin cap să se dea de gol, nu reușește să renunțe însă la „fața” pe care și-o construise pentru uzul imediat, resimțind mult
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
de care trebuie să te aperi, să nu te muște...” Tabletele din secțiunea finală cuprind frânturi de gânduri, impresii poematice ale autorului, pline de accente idilic-nostalgice, „răzlețite, în ani, prin radioprogramele Radiodifuziunii Române:” „Mi-am ferecat în priviri zâmbetul unei fete și, așa, deodată, totul s-a înfiorat a primăvară; mi-am umplut buzunarele cu stele din limpezimea cerului de iulie și totul în jur s-a numit miez de vară; am adăstat să se travestească strugurii în vin și-a
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
concursului, am crezut că mor de ciudă, fiindcă nu mă înscrisesem și eu. M-am interesat repede. Mai erau două zile și se închidea lista de înscrieri. Să înnebunesc, și alta nu! Așa că sl-am rugat pe Alexandru Cazaban, a cărui fată, Otilia, urma și ea Academia de Belle Arte, să mă înscrie el; astfel, am putut participa la concurs. Privind în urmă, sunt amuzat de graba mea. Acum sunt convins că și dacă pierdeam bursa respectivă, nu era o tragedie. Până la
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Evident că l-am declart pe loc persona non grata. Moștenind de la o mătușă obiceiul de a visa pe episoade (la ea continua visul câte o săptămână), următorul vis a fost cu botezul celor doi prunci - un băiat și o fată; feții erau deja mărișori: el avea mustață, iar fătuca ținea în mână un cântar fabricat de „Balanța” Sibiu; de fapt, cred că era chiar o balanță... De groază, nu? Apoi, în cadru au apărut doi preoți: unul semănând cu un
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
decât coada toporului cu care duoul tragi-comic Adi-Ilici încearcă să ne frângă șira spinării. Rețeta aplicată de pesedei poartă copyright-ul pantofarului din Scornicești: cu cât mai puțină papa, cu atât mai multă gargară. Nemuritoarea formulă se combină cu oferta fetei lui Răducănoiu, adaptată nevoilor contemporane: „Iliescu la tot cartierul” („Și Năstase la tot fraierul”), spre delectarea târgovețului iubitor de țâpurituri deocheate. Din păcate, toate aceste „acțiuni” pur orale n-au nici o șansă de-a menține trează atenția românului. Cei dintâi
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
În sala arhiplină, Ball, chircit într-un costum cubist de carton, citea poeme. Hans Richter, prezent în acea seară, povestește: «Era rigid ca un turn (îi era imposibil să se miște în costumul lui de carton) în fața acestei mulțimi de fete frumoase și de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd, era rigid ca Savonarola, fantast și pur.» În scurt timp, toată lumea e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
bătăile și-i făcea zile grele fiică-sii ca să n-o ia amîndouă pe cocoașă. Acum e singură, copiii sînt departe, dar mai bine-așa decît să muncească pe casă și masă la cuscra din Oltenia, unde o tot cheamă fata. Sînt 14 oameni, 14 vieți rupte de experiența războiului, a comunismului, a schimbării prea tîrzii a regimului. Probabil că nici o generație n-a fost atît de zguduită de Istorie ca aceasta, iar chinul lor, de a exista pur și simplu
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
p. 44) Les incertitudes du language, ar putea comenta Jean Paulhan aceste rînduri care fac cît un eseu despre relația scriitor-cititor, limbajul metaforic și, eventual, criza lecturii. Cu dicționarul într-o mînă și romanul lui Nicolae Breban în cealaltă biata fată își continuă corvoada pînă cînd, ca într-o proză suprarealistă, este strivită izbăvitor sub roțile unei mașini. Tonurile minore în care naratorul prezintă tragedia îngroașă aspectul de fapt divers, lipsit de importanță și amintesc prin fraza sacadată și umorul absurd
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe cineva, să schimb o vorbă cu cineva. Da’ de unde! Mă strecor - ogar tomnatic - printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne departe, în pîclele lui voievodale, șoseaua începe să ia
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
le-am făcut vreodată. Nu lipsite de risc: carosabil jilav, relativă ceață. Totuși, fascinația înghițirii distanțelor! Episod insolit: într-un cotlon al pădurii, pe la Pluton (ce nume!), pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paradisiacă: două trupuri goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de ele știut, pe o muzică doar de ele auzită. faptul că frînez și că le urmăresc de la 20 de metri unduioasa mișcare, nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
cu o corabie naufragiată, pe o pânză - zâmbesc,/ și vrea să-i spun ce cred, dar eu nu/ mai pot privi în sus, la ceresc// când stă lângă mine, atât de aproape/ și luna mea e chipul ei frumos de fată,/ iar mersul ei e corabia ce plutește pe ape,/ nu-i răspund, o sărut dintr-odată.// Acum e îngândurată, privește în pământ mereu,/ cu un zâmbet pe chip despre care a uitat; eu/ mă gândesc că nici nu știe cât
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
mai cunoscute lucrări ale lui Brâncuși din România, în afara complexului de la Târgu Jiu care intră într-o altă zonă a analizei, adică Rugăciunea, Sărutul, portretele de copil, Coapsa, portretul funerar al lui Petre Stănescu, portretul lui N. Dărăscu, Portret de fată (Orgoliu) și Domnișoara Pogany (astăzi, din păcate, plecată din țară după o campanie furibundă împotriva ei, susținută de o mînă de semidocți și de impostori), am avea o imagine completă a lui Brâncuși, dar și a ceea ce înseamnă opera sa
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
referindu-se și la succesul mondial al telenovelelor, cu care îi seamănă poveștile siropoase. Cel mai frumos compliment - declară Margarida Rebelo Pinto în revista „única-Expresso” din Lisabona - l-a primit din partea marelui scriitor Antonio Lobo Antunes, care ar fi spus „fata asta a vîndut în trei ani mai mult decît mine în treizeci”. Criză Criza economică și mutațiile structurale afectează lumea editorială și presa germană: criza fără precedent a ziarelor, criza de superproducție a cărților (80.000 de noi titluri pe
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
taximetrist pe nume !” a mărturisit întristat moderatorul. La care, eu, autorul acestor rînduri, adaug: nici eu, șoferul fără clienți care vrea să-și gareze mașina în centru. Apare, în public, un băiat în maiou negru. “În sfîrșit, un tînăr!” șoptește fata necunoscută lîngă care m-am așezat, deoarece chipul ei proaspăt și spiritual - văzut cu alt prilej, de care nu-mi amintesc, cînd mi-a rămas tot necunoscută - mi-a cîștigat simpatia, după care, în timpul acestei seri, a pierdut-o, consacrîndu-se
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
vine din partea unei tinere feministe din Indonezia care, în limba ei, pronunță amenințarea de a-l castra pe iubitul ingrat. Dacă nu aș fi citit traducerea, dacă aș fi ignorat conținutul versurilor sîngeroase, aș fi apreciat-o ca drăguță pe fata slabă și scundă, în blugi, mai ales, cînd, la ultima poezie, lasă să-i cadă hîrtiile din care a citit și recită din memorie, în timp ce foile deslănțuite într-un vîrtej de vînt alunecă în jurul tenișilor ei. Chiar și numele i
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
iată un citat mai lung și mai consistent: „Acum te mângâi oleacă adânc cu perișorul de pe burta mea pe burticica ta și facem băgarea limbii mele la tine, vai!” am niște halucinații când dau acuma drumu’ la spermă. Fabrica de fete de lângă mine (...) Fabrica de fete face concurență cu mine și nu mă lasă să-mi scot p...” Și încă: „Ce p... mea e ăla? (...) Acuma chiar că miroase a excitație în jur. Stai aici și învață că p... rase le
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]