1,067 matches
-
și o atmosferă negativă în grupul de discuție sau asupra persoanei în cazul în care este aplicată în mod individual; pentru a trece peste aceste momente, se recomandă o inversare a abordării: 1. Ce va merge bine? 2. Ce elemente favorizante pot apărea? 3. Care este cel mai bun lucru ce se poate întâmpla? 13.1.1.16. Tehnica analizei sistemicetc "13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice" Sub această denumire putem grupa și alte tehnici asemănătoare. În principiu, este vorba
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apropiat tipului exploziv, epileptic. Fiecăruia dintre tipurile enumerate îi corespund o anumită configurație caracterială și o anumită formă de sănătate mintală. Aceasta ne apare ca o trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții favorizante de morbigeneză, se pot dezvolta unele boli psihice. Astfel, picnicii sunt predispuși la boli afective, psihoză maniaco-depresivă, leptosomii la schizofrenie, iar atleticii și displasticii la epilepsie. K. Leonhardt, a încercat să nuanțeze tipurile bio-psihologice, vorbind despre personalități cu trăsături accentuate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ostilitate față de semeni, de grupul social sau instituții. Anormalitatea este conceptul larg care include toate tipurile de manifestări mai sus menționate, și din acest motiv nu ne este permis să o reducem exclusiv la conceptul de boală. Ea este terenul favorizant pe care apare și se dezvoltă boala psihică, ca o posibilitate ontologică accidentală. Definindu-se comparativ cu starea de normalitate, care reprezintă echilibrul psihic și social, anormalitatea este starea de dezechilibru psihic și social. În ceea ce privește caracteristicile stării de echilibru, Cl.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
putând ca, în cazul prelungirii sale, să devină, la rândul ei, un veritabil potențial psihotraumatizant. Vulnerabilitatea la acțiunea stresului cuprinde prin urmare atât starea fizică, cât și starea psihică a individului, în momentul întâlnirii cu factorii psihotraumatizanți. Un rol deosebit, favorizant în acest sens, au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impersonale, de imitație, toate având ca scop unic supraviețuirea. Această situație va genera tensiuni, conflicte și reacții de violență pentru a putea avea acces la bunurile materiale. Viața se transformă într-o luptă competițională de obținere a unor avantaje, situații favorizante etc. Toate aceste „răsturnări valorice” duc la instaurarea unei „noi etici”, specifică societății deschise moderne, caracterizată prin individualism, hedonismul legat de satisfacerea pulsiunilor primare, extravaganța care cultivă și afișează formele fără conținut, excentricitatea care înlocuiește originalitatea, concurența care va înlocui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și le definește ca atare, iar cunoașterea științifică rămâne tributară opiniei, chiar dacă ea reușește să lărgească sau să modifice domeniul respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
politică, Între libertate și autoritate marchează cel mai provocator discurs, sub aspect doctrinar, din prima parte a domniei lui Carol I. Schimbările de poziție din spectrul politic, o sociabilitate eludând adesea tiparul ideatic sau formarea intelectuală au fost, desigur, factori favorizanți În acest sens, atât În cazul lui Vasile Boerescu, cât și al multor altor pașoptiști ajunși În preajma puterii. Cazul său este totuși unul aparte, pentru că orice Înregimentare post factum este hazardată. Apropierea de liberalismul primei jumătăți a secolului al XIX
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
la ziar” în cotidianul „Naționalul”. Debutează la revista „Luceafărul”, în 1962, iar editorial cu prozele scurte din volumul Povestiri diferite, apărut în 1968. Proza lui T. este ironică și sentimentală deopotrivă, cele două trăsături distribuindu-și zonele într-un echilibru favorizant pentru timbrul scrierilor. Principiul ordonator pare a fi uimirea sceptică, un anume fel de a se opri în pragul enigmei și de a o proteja, investind-o fie cu valențele echivocului, fie cu cele ale paradoxului. Începând cu Povestiri diferite
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
lui Carol I din august 1880, la Viena și Ischl (unde s-a Întreținut cu Franz Joseph) și În Germania, au impus concluzia că, pentru consolidarea poziției externe a statului român, nu se putea miza doar pe scrutarea unor „circumstanțe favorizante” din combinațiile „diplomației continentale”, ci, mai ales, pe o mișcare politică internă Îndrăzneață ce să confere micului principat de la Dunărea de Jos o mai Înaltă titulatură și un sporit prestigiu. Era vorba despre proclamarea Regatului, act În privința căruia la Viena
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
că un comentariu trebuie să fie cât mai puțin împovărat de subiectivism, de arbitrar, spre a putea releva cât mai plauzibil „universul valoric propus de regizor”. Actul critic vrednic de interes nu poate fi decât „precumpănitor științific”, obiectiv, excluzând „poziția favorizantă fie față de text, fie față de alte componente ale spectacolului”. În concordanță cu aceste principii sunt analizate spectacole atât cu piese românești, contemporane și clasice, aparținând lui Titus Popovici, Paul Everac, Horia Lovinescu, D. R. Popescu, Paul Anghel, Aurel Baranga, Teodor
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
creșteri ale inegalității s-au înregistrat, în general, în țări cu un ritm lent al reformelor. Între cauzele acestui fenomen, anumite rapoarte ale UNICEF (2001), ale Băncii Mondiale (2000), dar și alte surse (Schmögnerová, 2003) au identificat manifestarea unor factori favorizanți cum sunt: intensificarea relației dintre calificarea profesională și nivelul câștigurilor dobândite, urmare a orientării spre mecanismele de piață ca deteminanți ai prețului forței de muncă: diferențierea salarială; scăderea ponderii veniturilor salariale în bugetul total al gospodăriilor și extinderea ocupării informale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a tentativei de suicid este foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100.000 la bărbați. În 50 la sută, tentativele de suicid sunt asociate cu reacții depresive identificabile, mult mai favorizante pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre cei, care comit suicid, consultă specialistul În luna precedentă
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
atenției și milei etc) Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a insistat asupra ultimului aspect În a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de natură materială creează capacitatea sau incapacitatea de adaptare a victimei la mediul social, la un conflict interindividual și la urmările lui. În situație de incapacitate gravă de adaptare este nevoie de intervenția societății cu măsuri de recuperare victimală. Condițiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea condițiilor favorizante apariției victimizării nu se reduce la analiza cauzelor (factorilor) ci trebuie stabilite și intențiile individuale conștiente ale victimei de manifestare a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
la urmările lui. În situație de incapacitate gravă de adaptare este nevoie de intervenția societății cu măsuri de recuperare victimală. Condițiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea condițiilor favorizante apariției victimizării nu se reduce la analiza cauzelor (factorilor) ci trebuie stabilite și intențiile individuale conștiente ale victimei de manifestare a acestora. Condițiile favorizante apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurări care ajută violența și conflictul în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea condițiilor favorizante apariției victimizării nu se reduce la analiza cauzelor (factorilor) ci trebuie stabilite și intențiile individuale conștiente ale victimei de manifestare a acestora. Condițiile favorizante apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurări care ajută violența și conflictul în dezvoltarea sa naturală, spre un anumit tip de fenomen victimal în care se integrează. Aceste condiții amplifică tensiunile, conflictele și antagonismele dintre victimă și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în dezvoltarea sa naturală, spre un anumit tip de fenomen victimal în care se integrează. Aceste condiții amplifică tensiunile, conflictele și antagonismele dintre victimă și agresor, fără a declanșa actul agresional, acest atribut revenind întotdeauna cauzelor. Continuitatea sau discontinuitatea condițiilor favorizante demonstrează relativitatea apariției actului agresional și a particularităților fenomenului agresional. (Tănăsescu, 2003, p. 180183.) I.3. Conștientul, inconștientul și stilul victimal Conștientul victimal. Acțiunea-inacțiunea victimei, rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la individ, aflate
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
1. Dinamica și evoluția fenomenului de delincvență juvenilă înainte de anul 1989 În perioada regimului totalitar din România, delincvența juvenilă a constituit o problemă socială și un fenomen complex, rezultate din interacțiunea unor cauze sociale și individuale și a unor condiții favorizante, dar care au fost ignorate sau chiar negate uneori de către factorii cu funcții de răspundere în domeniul aplicării legislației sau al socializarii morale a tineretului. Realizarea unor cercetări știintifice valide privind etiologia delincvenței juvenile din perioada regimului totalitar a fost
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
manifestare pe care le pot lua acestea, așa cum se va vedea în continuare. Dispoziția interioară a sistemului personalității reprezintă potențialul energetic al persoanei respective. Acest potențial (psiho)-energetic corespunde cu „principiul vital”. Aceasta, în funcție de circumstanțele vieții individului care pot fi favorizante (sanogenetice) sau nefavorizante (morbigenetice), poate lua aspectul formelor normalității sau pe cel al formelor anormalității. Starea de echilibru interior (normalitatea) cât și cea de dezechilibru interior (anormalitatea) va depinde de modalitatea de „a răspunde” la factorii circumstanțiali care acționează asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihotraumatizanți care intervin în cursul „perioadelor de criză psiho-biologică” ale individului, fie că este vorba de pubertate și adolescență, fie că este vorba de menopauză și andropauză, din perioada de involuție. În aceste situații „terenul” sau „dispoziția”, reprezintă un factor favorizant major, după părerea lui W. Bräutigam. K. Sckneider consideră dezvoltările anormale ca fiind modificări ale dinamicii psihice legate, în primul rând, de terenul psiho-biologic al subiectului. Precizăm că prin teren sau constituția somato-psihică, se înțeleg tendințele congenitale biologice, bine fixate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu un caracter neobișnuit și deosebit de intense, de durată îndelungată și eventual repetate. Un rol important revine, așa cum spuneam mai sus, vârstei subiectului, în special „vârstelor critice” sau a vârstelor de „criză psiho-biologică”. Sexul se înscrie și el ca factor favorizant. La femei se notează conflicte sentimentale, familiale, abandon, pe când la bărbați predomină eșecurile profesionale și cele de ordin social. Formele clinice ale dezvoltărilor anormale Cele mai importante tipuri de dezvoltări anormale ale personalității, după B. Peuleikhoff și H. Mester, sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Structura psihotică ce desemnează ansamblul de caracteristici ale unei personalități care autorizează medicul psihiatru la a decela psihoza încă dintr-o fază clinică latentă. Aceste aspecte se raportează la „dispozițiile morbide” ale personalității legate de un anumit „teren” sau „constituție” favorizantă. b) Procesul psihotic desemnează dinamica sau evoluția temporară a psihozei, ca manifestare psihopatologică de dezorganizare a sistemului personalității bolnavului respectiv, în conformitate cu teoria organizării și disoluției personalității formulată de H. Jackson și reluată în psihiatrie de H. Ey. c) Boala psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacție de inadaptare la situațiile vieții, o lipsă de voință, panică, angoasă, o erupție emoțională care scapă controlului individului. 6) Funcția de șantaj: în cazul acesta suicidul este utilizat ca un mijloc de obținere a unor beneficii, avantaje personale, situații favorizante, ca o formă de depășire a unui impas. Trebuie să vedem în aceasta tendința de a deturna agresivitatea orientată către sine în agresivitatea orientată dinspre ceilalți către individul respectiv. 7) Funcția de fugă: în cazul acesta suicidul apare ca o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]