3,956 matches
-
la ușă și au început să vorbească între ei: - Ea este, ea e vinovată! Nimeni până acuma nu a îndrăznit pe valea aceasta să râdă de noi, ea e prima! zise unul dintre ei. - Nu, nu ea e vinovată, ci feciorul ei! Ea nu știa nimic despre noi, el i-a citit și i-a povestit. El e vinovat! - Ba e vinovată și ea! De ce a râs și ne-a bârfit? Ce stăm acum, că n-am venit doar să ne
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
citit undeva că este foarte important să nu te temi de asemenea visuri sau de vedenii. Mata ai credință... Domnul ți-a arătat că este mărginită puterea celui rău. Fii tare în credință și nu te teme! a liniștit-o feciorul. Timp de o săptămână, a ajutat-o Mihail pe maică-sa, apoi, când parcă era totul aranjat, a plecat acasă. Duminică, tanti Alexandra, ca de obicei, a plecat dimineața la biserică. Când s-a întoars acasă, soțul ei o aștepta
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu se mulțumiseră cu mersul pe alături, ci îi tăiase și calea din față. Unicul ei copil, băiatul care-i era mai drag decât viața, acum nu mai era. Chipul acesta l-a purtat bunica pâna la moarte. După înmormântarea feciorului, devenise foarte tăcută, nu vorbea cu nimeni. Numai ea și Dumnezeu știau prin ce trecea și cum mai trăia. L-am auzit odată pe tata, când vorbea cu mama, cum zicea: „Mă tem să nu moară, sărmana, de scârbă” Vorbele
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
că se simțea mai ușor după discuția noastră. În drum spre casă, mă gândeam la copiii mei și la toate bucuriile pe care le trăisem și le mai trăiam cu ei. Îmi dădusem seama că, la vârsta Auricăi, eu aveam fecior de șaisprezece ani și fiică de treisprezece ani. Trecusem prin multe greutăți, atunci când ei erau mici și noi prea tineri, dar le uitasem pe toate, de parcă nici nu le-am fi trăit. Acum, erau studenți la facultate, iar noi, cu ajutorul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
arăta bine și frumoasă. Când văzură frații lui și cumnatele că ei se așezau bine în viață, se aprinseră de invidie. Credeau că bătrânul dascăl câștiga mulți bani, pe care îi dădea fratelui lor, și, motivând că și ei erau feciorii lui, începuseră să ceară parte din acei bani. Încercă bătrânul tată să-i liniștească, aducându-le dovezi că, de fapt, el nu adusese niciun aport bănesc la construcția casei. Primea o pensie mizerabilă de cinci ruble, pe care o obținuse
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
își găsiră loc prin lumea aceasta, făcându-și familiile lor. Fugiseră cât mai departe de casa părintească, care era pentru ei un loc de care nu doreau să-și lege viitorul. Se trecuse din viață și mătușa Catinca. Ultimul lor fecior, Dumitru, după absolvirea școlii medii cu merite la învățătură, hotărâse împreună cu un prieten de al său să susțină examenele de intrare la facultatea de drept. Era una dintre cele mai solicitate facultăți în acei ani. Moș Ion nu era de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
plece de acasă. Se stărui să-l oprească, zicându-i că avea de toate și că nu-i trebuia lui să învețe, ci doar să știe a duce mai departe ceea ce aveau. Construise și casă nouă, alături de cea veche pentru feciorul său. Era una dintre cele mai frumoase case din sat, cum se făceau pe atunci, înfrumusețată cu oglinzi pe la colțuri, pe la uși și pe la geamuri. - Ce-ți lipsește ție, măi băiete? Ce să cauți tu la Chișinău? Nu vezi câți
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vadă, nici să mai audă de el. După această întâmplare, fetele se fereau de el și așa se pomeni că nu-și putea găsi niciuna pentru a se însura. Moș Ion începuse să se neliniștească. Dorea mult să-și vadă feciorul căsătorit și pus la cale, să vadă un schimb de nădejde în el. Peste ceva timp, cineva din cunoscuți îi lăudase o fată din satul de peste deal și îl sfătui să-și încerce norocul. Îi ajută să se cunoască și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dus toți pe la locurile lor. Iar Șurca, credincioasă, păzea ograda zi și noapte... Sărmănica! Adesea era tristă, poate flămândă, poate înghețată... dar cea mai mare greutate pentru ea era singurătatea pe care greu o suporta. În una din zile, venise feciorul mătușei Ecaterina, Nicolae, care plecase la cimitir să tămâieze mormântul mamei sale. Șurca se furișase neobservată după el. Atunci, sosită, ea a mirosit îndelung țărâna proaspătă a mormântului stăpânei sale, apoi, uitându-se trist când la mormânt, când la cel
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fie prilej de veselie devine scandal, bătaie, nenorocire. - Și duminică?... - Duminică nunta va avea loc, e o nepoată de-a mea, pentru care pun mâna în foc că e fată curată!... Și flăcăul, să-l vedeți, e o mândrețe de fecior! Ne pregătim ca de o mare sărbătoare! Acum mă odihnesc și eu o țâră... am dat toate poruncile și țiganii mei au plecat după cumpărături. Dumneata ai văzut vreodată o nuntă țigănească? - Nu, nu am avut ocazia, dar am auzit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dar, în același timp, îi arătă tigaia ce prinsese în interior un contur imaginar, pe care mama sa o privi cu un interes aparte. Rafira văzuse la viața ei atâtea obiecte de aramă, dar aceasta era prima lucrare făurită de feciorul său. Încercă să-l încurajeze cu ochii în care mărgelele bucuriei își jucau nestingherite horele. Gândi numai pentru ea: Meseria aceasta trebuie bine învățată cu toate secretele ei fiindcă mâine, poimâine, va trebui să-și întemeieze o familie și din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aveau o vagă bănuială: era posibil ca Rafira să se fi aflat în preajma casei lor încă de la ceasul când ochii nopții nu se închiseseră și pe geana Dealului Mare nu apăruse încă bulgărele de jar al soarelui. Ea își așteptase feciorul! Cei doi soți se priviră reciproc și rămaseră fără glas. Veni însă Alex cu îndemnul: - Haideți să mâncăm ceva, mai avem și alte treburi astăzi. Alex luă de pe masă ceva în fugă, grăbindu-se să plece la serviciu, iar Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
EXPOZEUL GENITORILOR Bunicul Constantin Cotlarciuc, născut în anul 1874, a fost urmaș al unor dregători ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent al școlii cantorale din Cernăuți în 1892, după cum se adeverește în Testimoniul de aprobare al Înalt Prea Venerabilului Consistoriu Ortodox Arhiepiscopesc, bunicul Costan șia
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în echipa de pitici și mai apoi de juniori a comunei. În afară de mine, avea grijă și de Ilinca, bunica cea bătrână, care, după 80 de ani, stătea mai mult la pat și începuse să aibă devieri comportamentale, tot așteptându-și feciorul ce-i mai rămăsese în viață. Aveau amândouă un cult pentru băieți, purtătorii numelui de familie din generație în generație. După întoarcerea tatei din pușcărie și recăsătorirea cu mama care l-a așteptat patru ani cu statornica răbdare a Penelopei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să-și facă viața cât mai plăcută, folosindu-se de obiceiurile strămoșești, care astăzi ne par naive și demodate. Pe câmpul din preajma Gârlei Morii, moara bunicii Ileana, duminica și în zilele cu cruce roșie din calendarul creștin ortodox, se adunau feciorii și fetele din parohie îmbrăcați cu straiele de sărbătoare, la horă. Pe ritmul muzicii unui cobzar, Vasile Ignatescu zis Puliganul și a unui scripcar, Dumitru Balmuș, excelau în joc o pleiadă de flăcăi de gospodari : Vasilică Ilie a Aureliei, Gică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
încredere în mine, dar renunță. I se păru de prisos să prelungească o conversație ce ar fi preferat să fie cât mai lapidară. Spre stupefacția Olgăi, Alex ținu să o mai vadă câteva secunde pe Ina. - Ei, ți-ai văzut feciorul? îl întrebă Ina. - Da, e frumos, seamănă cu bunicul meu, e brunețel... Încercă el să se consoleze. - Ce nume vrei să-i punem? - Nu spuneai tu că dacă e băiețel, o să l cheme Mihai? - Bine, așa o să-l trecem în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
care nimeni nu mai înțelegea nimic. Cu toate astea, continuau lupta, pe orbecăite, strigând unii la alții, că ei au dreptate; ba nu; ba ei aveau dreptate. și, până la urmă? Până la urmă, cine știe ce va mai fi. Noi sau voi?! Expulzatul Feciorii și nurorile au sosit exact la ora anunțată. Pentru ce veneau, cele patru persoane, la dragul lor Bubu? Ca să-i dea, puțin, potrivit exprimării lui Liviu, cu mătura, prin apartament. și, de cum au sosit, imediat, după bine te-am găsit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că, în seara sâmbetei trecute, aici a avut loc ceva care a ridicat întreaga țară în picioare. Câțiva tineri, veniți de câtva timp din Germania, să-și petreacă vacanța pe locurile natale, au fost luați la întrebări, de către unul din feciorii primarului. Bă, li s-a adresat el, voi ați achitat taxa de protecție? Care taxă și pentru care protecție? În loc să pui întrebări, mai bine ai căuta prin buzunare, și mi-ai achita, acum, trei sute de lei. și tu? Tu dai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
după ei! Ei, na! și le arată semnul ciuciu. Bătaia a început. Când, hop!, o mașină a poliției locale. Polițaii locali, când au mirosit despre ce este vorba, au cârnit-o-ntr-oparte, și s-au făcut nevăzuți. Pretendenții taxei de protecție erau feciorii primarului. Documentele pentru plata polițiștilor locali erau aprobate de către acesta. și, ca să evite alte probleme, polițaii au dat bir cu fugiții. Au fost chemați însă, de urgență, alții. Aceia au venit. și-au intrat de îndată în atribuții. și buba
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
toată lumea, deși-și construise un bloc nemaivăzut pe acele locuri, alături de vestita sa pensiune, totuși, își mutase casa pe iaht și pe șalupă. Tot timpul înșalupă! De partea financiar-contabilă a afacerilor se ocupa soția, iar după ce a mai crescut, și feciorul George Naghi. Ducea o viață dublă : de neobosit muncitor, pe propriile dependințe, și de patron. Un patron modest fără mari pretenții la mâncare, la îmbrăcăminte și încălțăminte, la distracții. De altfel, la drept vorbind, nici nu prea avea timp pentru
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la stația CFR de pe teritoriul localității; ea - asistentă medicală, la spitalul din complexul de tratament și agrement din același loc. El a urcat la volanul mașinii sale și a plecat la tură; ea, ceva mai târzior, în propria mașină, cu feciorul de cinci ani alături, s-a îndreptat spre Lunca Veche, unde aveau loc pregătirile înfrigurate ale nunții de a doua zi, a surorii sale, mai mici. Soții au purtat câteva discuții, dacă să se ducă fiecare cu mașina proprie, ori
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
rău. Însă, tot mai mult, cu de rău. Calul alb din spuma mării Latifundiarul Dumitran Frunză a închiriat, pentru două zile și două nopți, jumătate de hectar de plajă, pe litoralul românesc, unde să aibă loc nunta fiesi, Artemiza, cu feciorul altui mare bogătan, Iusuf Galilei. Totul a fost pregătit cum rar intâlnești pe acele meleaguri. Ceva de basm. Suprafața respectivă de plajă - amenajată sărbătorește. Închisă cu un gard provizoriu, din materiale plastice, combinate și înfrumusețate ca la o sărbătoare cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nu mi-a lăsat gura apă când ai vorbit de căpităneasa cea plină de incuri, dar sunt curios ce s-a mai întâmplat după ce Ion Prispă și Vasile Căpitanu nu au mai făcut umbră pământului. Păi ei n-au avut feciori și nepoți? Au avut și încă din belșug, băiete. Și ce dacă au avut? Ei, aici îi tot chichirezul, flăcăul tatii. Doar nu vrei să spui că ei toți au fost tot crâșmari. Feciorii lui Ion Prispă n-o mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pământului. Păi ei n-au avut feciori și nepoți? Au avut și încă din belșug, băiete. Și ce dacă au avut? Ei, aici îi tot chichirezul, flăcăul tatii. Doar nu vrei să spui că ei toți au fost tot crâșmari. Feciorii lui Ion Prispă n-o mai ținut crâșma, dar unul din nepoți - Costică - s-o gândit că prispa bunicului mai poate aduce niscaiva parale... Zis și făcut! Și unde nu s-o apucat să descânte prispa și încet-încet să aducă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
frumusețea... Toate ar fi fost cum ar fi fost, dar inimile noastre ardeau după Ileana, fiindcă drăcoaica a știut să ne puie pe jar pe amândoi... Dacă Costică Tânjală - tatăl Ilenei - nu ar fi hotărât să-și deie fata după feciorul lui Otic, atunci poate că se mărita cu Hliboceanu. Și drept să-ți spun - cu toată inima friptă - nu mi-ar fi părut rău. Vasile merita s-o aibă de nevastă... Când ne-am văzut părăsiți de orice speranță, ne-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]