4,205 matches
-
de aromele și culorile tuturor roadelor pământului, văzduhului și mării. Cum o fi cea mare?! Cumpărăm curmale proaspete, mari cât renglotele și pline de o cremă paradisiacă. Fotografiez spre arătare în patrie caserolele cu salată de fructe gata preparată și feliile de lubeniță curățate de semințe, gata secționate, cu o mică furculiță de plastic atașată, învelite în folie. Forfotă, rumoare, negustori politicoși și persuasivi, curați, cu tonete aseptice și prezentare irezistibilă a mărfii. Dar de aici încolo intram în universul lui
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
parte din emoțiile pe care le trăiești în timpul lecturii intră în categoria esteticului. Restul reprezintă tresăriri sufletești ce nu cer intervenția gustului. Facultatea aceasta spontană, cu ajutorul căreia poți spune imediat dacă un text îți place, nu răspunde decît de o felie din senzațiile pe care, deschizînd o carte, poți să le ai. Așa se face că poți citi înfrigurat texte care nu îți plac deloc, cum tot așa poți citi, absorbit pînă la uitare de sine, niște fragmente al căror conținut
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
Caragiale, Traduceri caragialiene din opera lui Edgar Allan Poe, Luca Ion Caragiale se dovedesc, oricând și față de orice concurență, admirabile. Nu e un secret faptul că metoda lui Ieronim Tătaru se înscrie onorant pe urmele aceleia profesate de Șerban Cioculescu. Feliile de text ale criticului interbelic, sub imperiul cărora un personaj cu numele I.L. Caragiale se compune asemenea unei holograme, evoluează și își schimbă - aici - natura, căpătând justificări suplimentare. Legea de funcționare a cărții lui Tătaru este - neîndoielnic - tematistă, așa cum o
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
Acolo nu era nimic de corectat. Pâinea aceea clisoasă punea însă niște probleme care trebuiau rezolvate, în așa fel încât nimeni să nu se simtă nedreptățit. În acest scop se fabricau niște balanțe ingenioase. Ele nu puteau să indice greutatea feliei de pâine, dar puteau să arate că o felie era mai grea decât alta, și asta era esențialul. Balanța era ceva simplu, ca toate lucrurile geniale. O tijă din lemn, frumos fasonată dintr-o scândură de la pat. La mijlocul ei se
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
punea însă niște probleme care trebuiau rezolvate, în așa fel încât nimeni să nu se simtă nedreptățit. În acest scop se fabricau niște balanțe ingenioase. Ele nu puteau să indice greutatea feliei de pâine, dar puteau să arate că o felie era mai grea decât alta, și asta era esențialul. Balanța era ceva simplu, ca toate lucrurile geniale. O tijă din lemn, frumos fasonată dintr-o scândură de la pat. La mijlocul ei se lega o sforicică, care avea și un ochi, prin
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
țepușe făcută tot din lemn de scândură de pat. Sforile se scoteau din saltele, care erau una mai puturoasă ca alta. Se făcea reglajul, cu grija cuvenită, ținând balanța de sforicica tijei transversale. Apoi, înfigând fiecare țepușe în câte o felie de pâine, se stabilea ierarhia feliilor, după greutate. Fiecare avea dreptul să aleagă în ordine. Primul, al doilea, al treilea până la al patrulea, care, fiind ultimul, nu mai avea ce alege. În schimb, data viitoare, ultimul devenea primul. În felul
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
scândură de pat. Sforile se scoteau din saltele, care erau una mai puturoasă ca alta. Se făcea reglajul, cu grija cuvenită, ținând balanța de sforicica tijei transversale. Apoi, înfigând fiecare țepușe în câte o felie de pâine, se stabilea ierarhia feliilor, după greutate. Fiecare avea dreptul să aleagă în ordine. Primul, al doilea, al treilea până la al patrulea, care, fiind ultimul, nu mai avea ce alege. În schimb, data viitoare, ultimul devenea primul. În felul acesta, toți, pe rând, treceau prin
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
mai avea ce alege. În schimb, data viitoare, ultimul devenea primul. În felul acesta, toți, pe rând, treceau prin toate fazele. Se întâmpla ca primul căruia îi venea rândul să aleagă, dacă exista, colțul, chiar dacă acesta era mai ușor decât feliile. Totul mergea în ordine, până venea o percheziție și o mutare în altă celulă. Atunci balanța era confiscată. În noua formație trebuia fabricată altă balanță, timpul nefiind o problemă. Se stabileau apoi alte cicluri, se restabilea ordinea, spre fericirea generală
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
obiective. Pozitivismul e așchia sărită din trunchiul scientismului, acea optică a genunchiului de broască potrivit căreia nu există cunoaștere decît acolo unde ceva poate fi măsurat și verificat prin experiență. Tot ce e pozitiv și bun în lume vine din felia perceptibilă a experimentului științific. Restul sînt gogoși teoretice ținînd de o tradiție înapoiată căreia, se spune, în scurt timp îi vom pune cruce. Și cu cît pomenim mai des de aceste păcate ale gîndirii contemporane, cu atît fizica își vede
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
vorba de Ratatouille. Și se pare că specialitatea nu este numai pe gustul rafinaților critici, din moment ce, uneori și scriitorii și-o amintesc delectabil. Spre exemplu: "De-atunci, mîncarea mea preferată este peștele a la greque, un sos de tomate, cu felii subțiri de morcov și vinete și roșii înăbușite și ceapă: în caucaziană - adjapfandal, în franceză - ratatouille." Putem citi asta în romanul lui Evgheni Evtușenko, Să nu mori înainte de moarte. În final urmează apoteoza pe scena mică a unei recunoașteri inițiatice
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
patrimoniul unei culturi a rușinii deschid calea către abisul cotidian al unei societăți iremediabil bolnave. Așa cum știe orice bun antropolog, masa oferă imaginea unei societăți, iar Mungiu realizează în filmul lui o secțiune transversală a societății românești, desprinde o zolistă felie de viață, dintr-un tablou de gen și ne-o oferă crudă, fără condimente, în sînge. Prietena băiatului de familie se află în centrul atenției, virtualul cuplu este bombardat cu învățăminte și sfaturi, mămoase sau belicoase, oamenii sunt gălăgioși și
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
Craiova, 2003; Săptămâna cu o mie și una de nopți, Editura KAROM, București, 2004, cuprinde piesele: Adela și Damian; Pielea de tigru dunărean; Pianul; Săptămâna cu o mie de nopți; Nopțile săptămânii, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2005, cuprinde piesele: O felie din creierul lui Einstein; Pisica oarbă cu clopoței; Dafnis și Floarea în răscrucea imperiilor; Cimitirul de trenuri. Domnul Fluture și doamna Fluture, Ed. Muzeului Literaturii Române, București, 2006; cuprinde piesele: Domnul Fluture și doamna Fluture; Tată din flori; Piticii cărunți
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
Era cinci și ceva. Am răsucit butonul aparatului, ca să ascult vremea. Să-mi intru în obișnuință. Buletinul meteorologic anunță călduri catastrofale pentru ziua ce urma. M-am bucurat că în Groenlanda se topise un ghețar mare, lăsând să apară o felie imensă de viață, un brâu verde pe coasta de est... Iunie 2007 Sinaia
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
să-și capete un loc cît mai dominant pe scara competiției, tot metabolismul unei comunități reducîndu-se în fond la nenumăratele fețe pe care le poate lua unul și același raport: raportul dintre cei dominați și cei dominatori. Ei bine, în felia culturală pe care oamenii și-au creat-o cu timpul în cadrul cîmpului social de forțe, televiziunea a provocat o schimbare insidioasă, la început chiar imperceptibilă, a ierarhiei valorice. Altfel spus, puterea cu care televiziunea schimbă mentalități și formează gusturi se
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
parte de sine stătătoare. Și astfel, individul alfabetizat mînuind felurite vocabulare se preschimbă într-o bucățică izolată, într-un fragment incapabil de a mai intra într-o relație empatică cu comunitatea din jur. El nu mai vede întreguri, ci doar felii și bucăți separate, risipite unele de altele din cauza lipsei unui factor unificator. Un astfel de om este prin excelență o ființă analitică și cu precădere non-sintetică. În concluzie, cultura scrisă e o cultură vizuală, alcătuită din oameni izolați și foarte
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
la parastasul din casa necunoscutului, la care participă ca un adevărat membru al familiei. În spirit postmodern, întreaga narațiune este scrisă cu sufletul la gură. Gabriela Gavril are un tempo narativ foarte alert, planurile se schimbă cu repeziciune pe principiul feliilor de viață, visurile, amintirile și întâmplările se succed fără încetare fără a dăuna însă coeziunii narative. Confesiunea lui Ștefan Negru are și ea particularități stilistice clare (în primul rând verva verbală, abordarea ironică și autoironică, ochiul atent care decupează situațiile
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
înfierbîntată pe parcurs, de prin anul II, ea stînd în gazdă la un preot (dînsa umbla goală pușcă sub un capoțel verde, lucios, scurt și picta trandafiri cu o pensulă muiată lasciv în acuarelele diluate; devoram împreună conserve iugoslave și felii de parizer, beam vinuri roșii; îmi divulga zburdălniciile maică-sii, viitoarea mea soacră; se lăuda cu flexibilitatea ei, putea să-și pună ea, soacra, ambele picioare cu tălpile la ceafă, desfăcîndu-se primejdios, prezentînd, ca pe o tavă păroasă, un sex
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
tunel, întunecos și singuratic: al meu. Ernesto Sábato, Tunelul Transport neobișnuit prin lumină plutește un satelit ce învârte niște puncte. Strălucesc fix și apoi cad fierbinți. Când se-mping între ele, alte mulțimi ies la suprafață. ca și cum am freca două felii de pâine și firimituri ar cădea. pixeli negri se înmulțesc în lumină ca niște bacterii. Se mișcă intens. fiecare cadru începe să se zbată. Un pește plin de nisip și granule ce sar în toate direcțiile. Când mă aștept mai
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
oricui. Ghidușa s-a bucurat nespus când am anunțat-o că o iau în echipă, și a țopăit veselă, ținându-se după mine. Echipa mea o mai includea pe îndrăzneața și isteața Portocală, poreclită astfel pentru faptul că mereu mânca felii de portocală, chipsuri sau semințe, în ciuda faptului că era zveltă și rapidă ca o felină, cu ochii ageri sclipind ascuns, șmecher, și inventa replici directe, fără să stea pe gânduri, vioaie ca intensitatea culorii portocalelor... curajul, ideile și îndrăzneala ei
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
pe moarte. tot ce văd este albeața unui ochi de pasăre nocturnă care-și toarnă insomnia într-un miez uscat de prună. muzici moi ce ning în valuri peste capul ciung de creier, împietresc în lungi acorduri, taie noaptea în felii care cad în ritm de greier. tot ascult și nu mă-ncred, e ca visul ce-ntretaie veghea cu un diamant tocit. unde sunt, când sunt acolo și aici, înăuntru, înafară, ca un clopot pendulând? când nu ești când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
sări etape întregi. Toate cărțile sale din perioada comunistă, din 1948, când tipărește nuvela Dușmănie, până în februarie 1960, când evadează în Berlinul de Vest, se bazează pe unul și același principiu de juxtapunere a episoadelor, fie că e vorba de felii succesive din timpul istoric, ca în Cronică de familie, fie că e vorba de "exemple" luate din actualitate, ca în proiectata Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane, din care a publicat în reviste (din 1957 până în 1959 îndeosebi în
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
aspecte care indică vocația dramaturgică a scriitorului și, mai ales, relațiile strânse dintre încercările sale dramatice și scrierile în proză. Piesa Oameni feluriți, jucată în stagiunea 1929-1930 la Teatrul Național din București (în epoca directoratului asigurat de L. Rebreanu), oferă "felii din existența unor personaje problematice" și are meritul de a contura profilul lui Sandu, viitorul erou dilematic din romanele scriitorului. Autorul studiului apreciază mai bine cea de-a doua piesă a lui A. Holban, Rătăciri (1935), care pare să confirme
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
bun fruct din câte cunosc... A tăia hârtie, după ce ai cumpărat-o, e de asemenea minunat ș...ț Oh, o salată de fasole verde, cu ulei și oțet... În ce stare de decădere morală să fii ca să renunți la o felie de pâine prăjită cu unt?... Nu e nimic mai grațios, mai tonifiant decât un copac bătrân răspândindu-și crengile pe cerul înstelat, sorbind cenușile scânteietoare din înălțime...". George se zbate într-un continuu du-te-vino de la viață la literatură, de la suprafețe
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
din nou la gară, judecătorul se așeza la o masă separată de clubul discuțiilor politice și uneori bea un pahar cu maiorul Scipione care apărea și el să audă ce se mai mișcă prin oraș. Maiorul mînca seara doar o felie de pîine picurată cu ulei de măsline, dar bea două, trei pahare de coniac Martel și la plecare o cupă de șampanie. Judecătorul îi ținea piept cu țuici urmate de șprițuri, după ce mînca un cașcaval la capac și o tuslama
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
și rangurilor. Dacă încercăm acum să înțelegem cum din granulațiile infime ale vibrațiilor cuantice a putut lua naștere, la scară umană, un mediu fără denivelări și fără încrețituri, ne vom izbi de mari dificultăți. La nivelul de micime inimaginabilă al feliei cuantice, noțiunea de stabilitate pare să țină de fabulă. Aici intrăm în geometria variabilă a unor spații în interiorul cărora orice proces ajunge să le modifice configurația. Altfel spus, fundalul spațial al tărîmului subatomic e dat chiar de evenimentele cuantice ce
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]