2,240 matches
-
trăsătură este histrionismul, pofta de joacă, principalul său defect este că vorbește foarte mult și că și-ar dori să aibă darul premoniției. Calitatea pe care și-o dorește să o întâlnească la bărbați este înțelepciunea, în timp ce la femei este feminitatea, prețuiește sinceritatea la prieteni și urăște cel mai mult oamenii care urăsc. Are și o ocupație preferată - actoria -, iar cea mai mare fericire visată este echilibrul, armonia. George Ivașcu este și cel care adoră operele aparținând lui Panait Istrati, Mircea
George Ivașcu, băiatul de cartier ajuns pe marile scene ale lumii () [Corola-journal/Journalistic/44897_a_46222]
-
al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii cărora le-a dat viață, eliberându-le în personajele sale feminine. Cu siguranță Hortensia Papadat-Bengescu a fost condusă de o luciditate excepțională, ce a salvat recunoașterea reflectării feminității într-o lume a dominării masculinității. “De la iubirea paradisiacă la orgie, de la amorul stare de grație al Biancăi Porporotă și amorul-transă al Manuelei din la Rădăcinile subterane, e o adevărată resurecție de viziune. Până la 1920 romanul românesc nu avusese timp
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
uneori inaccesibile. Intuiția sa pornește de la adevăratul substrat al amorului și de la rădăcina lui temperamentală, care este însăși fiziologia. Nu e vorba aici decât de fiziologie ca de un determinant al psihologiei, plan pe care se exercită analiza minuțioasă a feminității răvășite de dezastre interioare și configurată de tare de structură. Romanele sale nu divulgă zguduitoarea priveliște a unui adevărat „spital al amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră ce se consumă pe un nemilos destin interior; realism
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
altor priviri: scoaterea ciorapilor de culoare neagră, alegerea bijuteriilor, pieptănăturii sau parfumului, îmbrățișarea așternutului sau a apei băii. Descriem martori indiscreți ai dialogurilor între femei, Alina și Manuela discută despre dragoste și despre bărbați ; lumea e abordată exclusiv sub unghiul feminității în așteptarea împlinirii erotice. Printre pagini plutește un nor de pudră, „cu parfumul ușor precipitat”, cum scrie autoarea. Totul se petrece aproape exclusiv în sfera mondenității. Conștiințele acestor femei, care se plictisesc, „lâncezesc în alcov uri”, cutreieră magazinele, căutând mereu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
prin unghiul monden prin care e privit, se înrudește social cu lumea lui Proust în Les plaisirs et les jours. Apropierea e însă speculativă, întrucât existențele eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă asupra feminității, restrângând câmpul observației la planurile unde existența gravitează exclusiv în jurul gineceului.” ¹ `Literatura scriitoarei aduce o notă de francă senzualitate, de exaltare păgână cu aspecte de narcisism. Când nu se exaltă pe sine, ea se apleacă asupra misterului feminin pentru a
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
finalizează cu interpretarea fenomenului contemplat, eroina devenind un catalizator între fenomen și sine. “De rasă stendhaliană a analiștilor, ea își mărește viața sentimentală prin îmbinarea analizei, prin care, odată cu atitudinea sinceră până la cinism față de fenomenul sufletesc, și în special față de feminitate, iese din romantismul și subiectivismul obișnuit al literaturii feminine.” Deși materialul este exclusiv feminin, atitudinea scriitoarei e virilă, fără sentimentalism, fără duioșie, fără simpatie chiar, pornită din setea cunoștinței pure și realizată prin procedee riguros științifice fără dulcegării. Ape adânci
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nu singura. Povestiri, schițe, scrisori, ele sunt când mostre de impresionism liric, când meditații capricioase. Le străbate un curent viu de sensibilitate și imaginație liberă, cu nostalgii dincolo de timp și spațiu, înscriindu-se pe o curbă a eternității. În esență “feminitățile” Hortensiei Papadat Bengescu rezumă atitudini în fața vieții, notabile prin francheță; autobiografie travestită, în care sub nume diverse Ă Bianca, Manuela, Adriana etc.) apare un singur personaj. Literatura subiectivă sau tranzitorie spre epic, stă sub semnul întrebărilor personale, având ca finalitate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și-a căutat în fiecare colțisor al sufletului și trupului său, în toate ipostazele posibile, manifestate sau nu, expresii cărora le-a dat viață în personajele sale feminine. Doar o femeie foarte sinceră cu sine poate recunoaște această reflectare a feminității. SUB SEMNUL LUI NARCIS Pornind de la definiția romanului, așa cum o concepea Hortensia Papadat-Bengescu: ”Definiție, conține noțiunea de definitiv. Totuși roman, cercul închis al unei acțiuni, privită sub toate unghiurile de vedereă...) De ce oare un epic și un epic pur? Ar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
făcut!” Hortensia Papadat-Bengescu a avut totdeauna sentimentul exact al propriei valori. Linia severă a profilului, gura făcută parcă să pronunțe sentințe definitive, nu pare să cunoască destinderea unui surâs. Un chip al cărui destin se citește ca într-o oglindă. Feminitatea la ea e mai degrabă de natură interioară, în orice caz controlată de o rațiune mereu trează. La Femeia în fața oglinzii prioritatea părea a reveni problemelor individuale, la maturitate introspecția are în vedere, nu fără un gust amar, probleme ale
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și Hortensia Papadat-Bengescu, dependentă de ocupația tatălui militar de carieră, și apoi a soțului magistrat, ambii mutați mereu în diferite târguri, ce au trezit repulsie femeii. PERSONAJUL FEMININ Toate reflexiile din prozele de început vizează să consacre un tip de feminitate “fără scop” și chiar fără destinație. Destul de greu de pătruns acest conflict vizibil între gratuitate și frenezie organică, între abstracție și febra senzorială cu care Hortensia Papadag-Bengescu își înzestrează primele eroine. Într-o alăturare imposibilă, avem de-a face cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ea o amoreză nedesfătată încă?! Gelozia nu vine dintr-un complex de inferioritate, de fapt, deschide porțile trăirii lăuntrice, a senzualității ce se împletește cu senzațiile inhibate până acum. Gelozia ei este de fapt spasmul vulcanului din care va erupe feminitatea ei desăvârșită, se vrea femeie cu toate că se teme de femeia din ea. Își reamintește plăcut declarația de dragoste a lui Vâlsan: “Am văzut numai...femeia!”, fecioara Manuela are conștiința femeii Manuela, pe care n-o alungă din imaginea sa. Acest
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mare parte însușirile operei sale" 1920). Lovinescu: "Din eternul feminin, scriitoarea desprinde momente ce tulbură și amețesc" 1919). Tudor Vianu trece de la diferența specifică la genul proxim încă din titlul articolului dedicat scriitoarei în Sburătorul, 1919: O ideologie feminină noua feminitate. Iorga face drumul invers, îi concede autoarei-femeie că se ridică "mult peste nivelul scrisului feminin". Nu lipsesc, în epocă, atacurile violente, generate de idei preconcepute, cum se întâmplă cu articolul plin de aluzii extraliterare al lui Tudor Teodorescu-Braniște, care e
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
generate de idei preconcepute, cum se întâmplă cu articolul plin de aluzii extraliterare al lui Tudor Teodorescu-Braniște, care e convins că "sufletul feminin nu poate să riște opere de virilitate literară", cazul Georges Sand, și că "scriitoarea noastră", păstrându-și feminitatea, "înșiră slove pe hârtie cu aceeași neglijență plină de farmec gospodăresc, dacă vreți cu care se mestecă Ăsic!) o delicioasă peltea de gutui, într-o elegantă tigaie recent spoită" Ă1923), în jurnalele epocii Hortensia Papadat-Bengescu este o prezență sporadică, poate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o spun, pentru că și eu mă surprind uneori încercând să ghicesc, chiar și în femeia necunoscută de pe stradă, ființa ei cea mai ade29 vărată. Încerc să privesc în viața ei, ca printr-o fereastră, hoțește, pentru a-i dezlega enigma feminității, farmecul ascuns într-un corp mai mult sau mai puțin frumos, mai mult sau mai puțin sănătos, mai mult sau mai puțin „însetat” de mângâierea unui bărbat iubitor. Văd în ea, poate și datorită unei optici proprii celui plecat spre
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ei. A luat-o drept o declarație de dragoste cu totul „specială”. Ar fi ipocrit dacă nu ar recunoaște cât de bine se simte când știe că el a făcut-o să cunoască vibrația profundă ce dă măsură și consistență feminității ei. El i-a oferit clipele în care simte împlinirea ei de femeie îndrăgostită, în brațele lui, când îl primește cu toată ființa... „ - Așadar, înțelege el ce înseamnă pentru ea? Cât există ea prin el, în prezența, dar și în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
oricât de matur („ca să nu zic trecut!” - exclamă scriitorul), nu percepe dezamăgirea provocată de prudența lui, de teama de „complicații”. Dar îi place să observe naturalețea cu care ea se lansează în acest „joc de doi”, ceea ce îi sporește dintrodată feminitatea. Domnului R. i se pare „normal” ca să aibă „tot felul de treburi” în urbea ei, încât să-și întrerupă călătoria pentru câteva zile. Este vorba de o editură și de revista la care colaborează permanent. Se întreabă dacă își dă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cum subliniază P.H.L. La început nu bănuia că ar putea să aibă și „farmece de amantă”. Iar acum, dacă i-o și mărturisește, o face să sufere, ca orice femeie căreia nu i se apreciază exact ce îi definește ființa: feminitatea în totalitatea ei. Cred și eu ca P.H.Lippa: calitățile de mamă și de amantă nu se exclud, ci se completează. Profesorul se teme să nu fi căzut în capcana propriilor cuvinte. „-Gafezi cu sinceritate, bătrâne! Dar sinceritatea nu poate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dulci, buze calde, ochi închiși, piele fină, vorbe puține, somnolență postorgasmică. Și iarăși, plăcerea de a se copilări cuibărindu-se în brațele lui, mângâindu-l cu timiditate (sau poate cu mascată repulsie față de ceea ce are dizgrațios corpul masculului?), în fine, feminitatea ce susură ca un izvor vrăjit în toată ființa ei, revărsat generos în pulsațiile vaginului ca și în șoaptele și gemetele „spuse” ca un descîntec menit să rețină forța virilă ce trezește în ea energii devoratoare, necunoscute până acum ( Și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
l-a atras de la început nu a fost frumosul corp al tinerei sale prietene, ci naturalețea vorbirii ei, bucuria comunicării, sinceritatea cu care și-a dezvăluit sufletul. „Ceva extraordinar! - s-a bucurat atunci Profesorul. Sunt și femei care nu mimează feminitatea, nu «joacăă un rol premeditat, ci se exprimă direct, fără ocolișuri. Teodora este autentică. Este ea!” Stimulat de felul ei de a fi, Domnul R. a intrat de la început în „jocul erotic” cu dezinvoltura unui tânăr. Parcă nici nu ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai târziu la femeia împlinită: prietenie, generozitate, afecțiune aproape „maternă”, dar și provocarea discretă a unei senzualități fruste. Ele au fost „materialul didactic” viu, cald, familiar, care i-a permis viitorului bărbat să ajungă la o mai corectă abordare a „feminității în ansamblu” și a femeii în particular. Adolescentele care își exersau aproape inconștient farmecul feminin, în forma lui cea mai simplă, i-au rămas în suflet pentru totdeauna. După „consumul energetic” propriu primei tinereți a urcat o treaptă superioară. La
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
principii și este ținută în frâu de conștiința unei finalități. Apar acum un fel de pasiune pentru experiment, bunul simț care-l face să vadă în parteneră nu un obiect, ci un subiect, în fine, capacitatea decelării unei calități specifice: feminitatea ca rezultantă a modelului cultural în cadrele căruia s-au format, împreună ori separat, membrii cuplului. O rezultantă determinată, se înțelege, și de datele individuale înnăscute. Profesorul privește înapoi, până descoperă momentul în care căutarea obsesivă a femeii s-a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în sine i se păru obositor. Îi oferi ei fotoliul-sicriu și acceptă fără să se enerveze un refuz previzibil. Prefera să stea în picioare. Așa, lipsită de armătura ironiilor și gesturilor ei detașate, îi inspiră, dintr-odată, atâta lipsă de feminitate, încât i se păru incredibil faptul că între ea și Alex ar fi putut exista chiar și umbra unei povești. O idilă cu o fată băiețoasă și umilă ca un șoarece era mai degrabă de domeniul lui. El, David. Amatorul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Crisalo, soțul ei, se ține prin materie. Această discrepanță explică de ce în comedia lui Molière femeia este înțeleaptă iar în romanul meu înțelept este bărbatul. De unde se vede că materialitatea și formalitatea unei căsătorii nu îi dau virilitate și nici feminitate, ci înțelepciune uneia dintre cele două părți. Dar trebuie să lăsăm, ah, răbdător cititor, aceste mici trucuri metafizice, întorcându-ne la metafizică, la ceea ce învață acel sergent de artilerie care hegelenizează fără a cunoaște, precum Mr. Jourdain amintiți-vă că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
până nu e răzbunat! Este, așadar, o apărătoare înverșunată a datinilor și credințelor strămoșești. La Sofocle, frumoase sunt scenele care pun în lumină și alte trăsături ale eroinei căci, alături de impetuozitatea pornirilor sale găsim sentimente de iubire, de tandrețe, de feminitate gingașă, exprimate cu mare finețe. Ea trece de la disperare la bucurie nemărginită, de la deznădejde la speranță, de la ură la gingașă iubire de frate. Nimic nu e trăit cu jumătate de măsură, totul se defășoară la cea mai înaltă tensiune 1
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
conflictul dintre Christine Mannon, soția generalului și Lavinia, fiica lor. Christine e îndrăgostită de căpitanul de marină Adam Brant, pe care îl iubea și-l dorea ca soț Lavinia. Caracterizându-se printr-o psihologie deosebită, îndărătnică, voluntară, lipsită de farmecul feminității, pe care îl avea mama sa, fiica generalului poartă în adâncul ei caracterul inflexibil al Mannonilor; de fapt, ea își ascunde slăbiciunile propriei ființei umane sub aparența unor principii morale intransigente - trăsături caracteristice bărbaților neamului Mannon, căci femeile pătrunse în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]