2,209 matches
-
Comana, în Pont. Peste noapte i s-a arătat fericitului Ioan Sfântul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cărui moaște se aflau acolo. Sfântul Vasilisc i-a zis Sfântului Ioan : Curaj, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună. Fericitul Ioan a săvârșit Sfânta Liturghie și s-a împărtășit cu Prea Curatele Taine ale Trupului și Sângelui lui Hristos. Ultimele clipe ale vieții sale sunt descrise patetic de Paladie: a căutat hainele cele strălucitoare, demne de viața (dusă de el
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Când Ioan Gură de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit Fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, că acest bărbat, dascălul întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit întru Domnul pe scaunul său. Și eu m-am rugat lui Dumnezeu
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
ca mierea. Cu toate aceste elogii, este prea puțin cunoscut, și cu siguranță prea puțin cercetat. Dintre toți Sfinții Părinți, Sfântul Ioan a lăsat opera cea mai vastă, aceasta putând fi comparată, doar cu cea a scriitorilor bisericești Origen și Fericitul Augustin. Operele sale literare sunt un izvor nesecat nu doar pentru teologi, ci și pentru arheologi și pentru istoricii culturii. Între tratate, omilii, exegeze și predici se înscrie și lista impozantă a scrisorilor. Scrisorile, care sunt circa 240 la număr
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
la poarta bogatului, boala lui, limbile câinilor și disprețul față de el al bogatului, care toate țineau de pătimirea celor rele. Și deși n-a făcut nimic 51 Palladiu, Dialog istoric cu Teodor, diacon al Bisericii Romane, despre viața și petrecerea Fericitului Ioan Gură de Aur, episcop al Constantinopolului, 5, P.G., XLVII, col. 18 cf. Pr. Prof. Ioan G. Coman, art. cit., p. 605. 52 Diac. Ioan I. Ică jr., art. cit., pp. 8-9. 53 Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
ou la Nuit (2007), Yasmina Reza a publicat anul acesta un roman en miettes care i-a adus deopotrivă laudele criticii (unii au numit-o, deloc ironic, „un adevărat Beckett cu bigudiuri”) și ale marelui public. Se numește Fericiți cei fericiți, parafrazând niște versuri din Borges („Fericiți cei iubiți și cei iubitori și cei care se pot lipsi de iubire. Fericiți cei fericiți”), dar făcând aluzii, mai mult ca sigur, poate într-o cheie amar-ironică, și la cele nouă Fericiri formulate
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
Echinox”, acest „loc, într-un timp suspendat; un fel de insulă mitică, unde erau posibile evenimente fondatoare și inițiatice. În acest adăpost miraculos s-a născut Echinoxul, ca o epifanie secularizată. Spațiul acesta, devenit, pentru moment, centrul lumii”, un „tărâm, fericit al culturalismului”, definit de un Gabriel Liiceanu ca „idee profană a mântuirii prin cărțile citite și scrise”. O trimitere la Harold Bloom, din care se citează frumoasa sintagmă a „confruntării individului solitar și liber cu măreția, într-o vreme de
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
a scrisului. Arta marionetelor răsucește destinul eroului din Teatrul lui Sabbath (trad. Iulia Gorzo), probabil cel mai șocant roman al lui Philip Roth. Merită atenție scriitoarele publicate de curând, venind din spații culturale diferite: Yasmina Reza cu formula ingenioasă din Fericiți cei fericiți (trad. Luiza Vasiliu); M.L. Steidman cu Lumina dintre ocene (trad. Anca-Gabriela Sîrbu) ce abordează maternitatea și fericirea, copilul ca liant al căsătoriei; Parinoush Saniee cu Tatăl celuilalt copil (trad. Cristina Ciovârnache) atingând subiecte sensibile ale relației dintre membrii
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
copilului sînt de alergare, imprimați de căutarea echilibrului biped. Oricum mersul și alergarea se condiționează reciproc, ca funcții ale aceluiași organism, o relație asemănătoare existînd sau trebuind să existe între literatură și critică. După ruptura socio-politicoculturală din decembrie ‘89, majoritatea fericiților critici din categoria invocată mai sus și-au suspendat activitatea pe termen nelimitat. Fenomenul se pretează desigur la tot felul de explicații, dar prefer să rezum metaforizînd, spunînd că le-au scăpat printre degete acele obiecte ale muncii în care
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
aruncă năvodul/ sub stîncile frămîntate.// Cînd eu aș vrea/ să mă surprinzi nepregătit/ cu gîndul tu neiertător,/ să mă-nfășori apoi/ în tandrețea ta muzicală,/ să mă faci prizonierul/ sfîrșitului tău zilnic” (Eu, celălalt...). Sînt menționate cu gratitudine miracolele solitudinii: „Fericit ești că ți se dă prilejul/ să cobori singur/ sub geana zilei,/ să fii ochiul ce vede/ muntele care crește” (Dragoste). Un alter ego al poetului „domesticește tăcerea”, el însuși mărturisește că se desprinde foarte încet „din îmbrățișarea timidă a
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
Amazoane, cele care, prin regina lor Myrina, au instituit cultul Cabirilor la Samothrace. Aceeași legendă celtică pomenește și de o „insulă a bucuriei”, în care „oamenii râd în hohote cu gura până la urechi” - posibilă reminescență a mitului grec despre „insulele fericiților” (eadem Leuce et Macaron appellata), mirificul topos cu ecouri în folclorul românesc, unde avem colinzi despre mânăstirea Albă din „al mării negre prund/ Ler, Doamne, Ler”, „mănăstirea cu nouă altare/ Hoi Leronda Lerului Doamne”, construită de mândrul Soare, „Nici de
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
eu, cum ajunge să se descopere, să se privească în ochi cu propriii ochi, până la limpezire, până la lămurirea pe care-or s-o aducă, mult mai târziu, analiștii, dar până atunci, înapoi la clasici, la greco-latini, la Isocrate, la Augustin fericitul, înapoi la Părinți, ca să înțelegem cum se mărturisește, cum trebuie să fii martor și martir (...)". Intenția eseistului e ca, în interpretările sale, să extragă particularitatea viziunii unui anumit scriitor, să-i definească și să-i nuanțeze personalitatea în datele sale
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
se chinuie să treacă marea visînd, cafeniul miroase a braț de copil care se apără de tot ceea ce nu cunoaște, movul e culoarea unei dorințe care n-a vrut să ia chip iar verdele, ei!, numai verdele are mirosul sîngelui fericitului Fernando care călărește nourii așa cum o biciuia pe văduva lui de azi să treacă moartea călare ea trebuia să facă doar i-ha! și ea făcea: i-ha! Am de reparat, de asemenea, umbrela. Trăim într-un ținut ploios, o
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
ai greșit verbele(ori adverbele!). Ce-i aia „scump” într-o lume ieftină ca braga (mai ai tu oare idee ce-i dulcea noastră bragă)?! Între amicii mei cei mai buni se prenumără un surd și mut și orb - un fericit, are de toate, că, vezi dragă Doamne, n-a plătit nimic, dar nimic, de hatârul cugetării tale, bade disperatule!... Eu - trebuie să fiu și eu cumva, nu te supăra - nu-s nici...nici...nici... aud, latru și văd de numa
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
sufragerie... - Domnule, îmi zice (totdeauna mă respectă când intră încălțat în sufragerie...), lasă teve-ul și ghicește ce am aici... Și-l văd fluturând prin semiobscuritatea încăperii un petec de hârtie. Las telejurnalele și simțind nevoia să fiu răutăcios îi răspund: - Fericitule! Ai găsit hârtie igienică la second hand... - Vai, domnu' mieu, da' mă jigniți adânc: această bucată de hârtie este documentul care îmi atestă doctoratul în moderatorologie tv... Fiind de profesie psihosociolg, îl și văd pe Antena 1 (sau la alt
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
film sau de emisiune la televizor, retrăim clipe tulburătoare ale perioadei de vară... Ce fain era! Ce amenințări cu emisiuni noi sau cu reluarea altora mai vechi, dar ajustate cu rubrici noi, cu prezentatori noi, cu moderatori noi... Atât de fericiți eram pe-atunci, încât simțeam nevoia să ieșim pe tăpșanul de la marginea urbei, mereu proaspăt însămânțat cu resturile menajere ale ,civilizaților ieșiți la iarbă verde" (după cum se vedea din toate reportajele televizate), și să strigăm (după învățătura regretatului Ion Luican
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
Cristian Teodorescu Cu o zi înainte de a se da premiile Uniunii Scriitorilor am auzit că au și fost stabilite. Pun mîna pe telefon și-i sun pe membrii juriului pe care-i am mai aproape, să-mi dea numele fericiților. Nu-mi permit să spun pe cine am căutat. Am dat telefon, mai întîi, sursei celei mai sigure. Nu s-a stabilit nimic, mă anunță. Încerc la altcineva, mai apropiat. Se jurizează mîine dimineață, îmi spune cu voce tristă: trezire
Premiile Uniunii la bursa zvonurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11126_a_12451]
-
Printr-un curier ce pleacă la Mogoșoaia trebuie să vă trimit aceste cuvinte spre a vă exprima ce mi-ar fi, poate, mai greu să rostesc decât să scriu din cauza unui soi de deformări ce explică curioasa îndeletnicire ai cărei fericiți sclavi suntem. Mulțumită dumneavoastră m-am bucurat la Mogoșoaia, la 2 iulie, de o ospitalitate ce depășește fastul și curtoazia pentru a se învecina cu profundele izvoare ale carității creștine, simțind că o primesc din partea unui suflet cu experiența durerii
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
de la alegerile prezidențiale. Cum în cele 10 județe selectate a existat un numar consistent de primari care și-au schimbat partidul odată cu adoptarea respectivei ordonanțe, contextul pentru compararea rezultatelor electorale ante și post-migrație a fost unul cât se poate de fericit. S-a vorbit de clientelism electoral, de rețele locale de control al votului, de votul non-ideologic din lumea rurală, dar cu toate acestea, cercetările care să scoată în evidență aceste aspecte au fost unele cât se poate de limitate cantitativ
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
nu i-a fost deșartă! -Vorbeam de domnul Becali, îi amintesc prietenului. -Da? Păi, știi ce domnule?, îmi zice, dacă tot a fost la Athos, eu zic să-l canonizăm, ce mai! Că e la modă... Vorbesc eu cu Prea Fericitul... Sigur că am râde, dacă nu ni s-ar părea că asistăm la emisiunea Mihaelei Rădulescu "Duminica în familie" de pe Antena 1 din ziua de Paști, unde bietul Nicu Constantin se strofoca să dea o tentă veselă unui textuleț scris
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni din toate colțurile țării care venea special la Bistrița să-l vadă mai ales că puteau să viziteze și mănăstirea. Am și acum scrisoare de la Nea Costică în care îmi scrie ce fericit a fost într-o zi la câtva timp după emisiune când a fost strigat la poarta de un Bucovinean care i-a spus: Am venit special să te cunoaștem că ne-ai plăcut tare mult. Să ne trăiești Nea Costică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
direct în Paradis, indiferent dacă scrisorile trimise de el acasă purtau ștampila poștei din Paris, Frankfurt, Toronto, New York, Melbourne sau Tel Aviv. Tonul veșnic entuziast în care erau povestite reușitele lui în țara de adopție, fotografiile care le însoțeau cu fericitul zîmbind rezemat de vreo mașină de vis sau în fața vreunui monument celebru născuseră un adevărat vis, poleit cu aur, al exilatului român. Totul părea roz, minunat, în comparație cu grozăvia de acasă. Prea puțini se gîndeau însă concret la ce se petrecea
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
al treilea iar ,Eminescu", al patrulea ,Creangă" și tot așa, ne învîrteam în cercul ăsta... Călinescu era nervos, făcea gestul lui, se bătea peste mînă. Vine rîndul meu, și spun că-l aleg pe Calistrat Hogaș. A fost așa de fericit... Pe urmă (eram în Amfiteatrul Odobescu), a început să întrebe, arătînd, la întîmplare, pozele de pe pereți: cine-i acolo? Da' acolo? Erau Kogălniceanu, Alecsandri... Nu i-a recunoscut nimeni, de unde era să-i știe cum arată... Credeați, pe la sfîrșitul facultății
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
că, orice-ar fi, "Dacia" tot "Dacia" rămîne, adică o mașină de care trebuie să te ferești, trecînd prin cele ale șoferilor cu experiență, nemulțumiți că văd prost în spate, la mersul înapoi și altele, mai tehnice, pînă la părerile fericiților, pentru care nu există o mașină mai bună pe fața pămîntului, la acest raport între preț și calitate. Din cîte am observat, la noi, "Loganul" e mașina clasei mijlocii și a ambițioșilor care vor să pătrundă în această clasă. În
Vedeta Logan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10210_a_11535]
-
putea Închide ochii simțind cum fericirea ne inundă pur și simplu! Nu avem nevoie de atât de multe elemente exterioare pe cât ne-au făcut ceilalți să credem. Puterea este În noi, pentru că doar noi putem alege să fim sau nu fericiți. Deși sună ciudat, fericirea este până la urmă o alegere. Poți să ai cele mai Înalte palate din lume și să te simți mizerabil sau poți să trăiești Într-un bordei și să fii cel mai fericit om din lume. Totul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
simț - a ne rosti opinia față de aspectul dezolant-aventuros al unor trasee literare ale adaptabilității pe etape. Dl Cosașu poate iarăși sări ca ars, declarînd, așa cum a mai făcut-o, că-l ,dezgustă" propozițiile noastre referitoare la Ov.S. Crohmălniceanu. E un fericit! Se vede că are nervii suficient de tari ca să nu-l dezguste atîtea propoziții ale criticului ce-a fost multă vreme vioara întîi a ,poeziei pure" partinice. Să-i reamintim cîteva? Dar, scuzați-mă. În loc de a dezvolta, egotic, ,romanul meu
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]