2,253 matches
-
plecat la Moscova într-o delegație oficială prin 1946, împreună cu Parhon și ceilalți, să aibă o întrevedere cu Stalin. împrejurare, în care Eftimiu, văzând că tiranul, tot mâzgălea ceva, pe când îi asculta răbdător pe români, îi ceruse la urmă cu fermecătoarea lui impertinență, hârtia înnegrită. Iar Stalin, surprins, i-o dăduse. Și pe ea erau numai lupi, capete de lupi. Istorica hârtie se află azi undeva în România; poate la Academie?... Dar întrevederea aceasta era mereu amânată. Trece o săptămână, trec
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
în stilul său ușor de identificat chiar și fără ajutorul vreunui ghid: o tresărire de surpriză și brusca sfială de a trece călcând acea imagine sub pași. Piața pe care o găsim nu e decât cea mică, dar e vastă, fermecătoare și saturată de aromele și culorile tuturor roadelor pământului, văzduhului și mării. Cum o fi cea mare?! Cumpărăm curmale proaspete, mari cât renglotele și pline de o cremă paradisiacă. Fotografiez spre arătare în patrie caserolele cu salată de fructe gata
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
morale, "dincolo de bine și de rău". Fiul are însă resurse de a găsi urmele tatălui, de a afla nu doar semnele fascinației pe care o emana asupra tututor, ci și de a se desprinde de efectul devastator al unei personalități fermecătoare, înțelegând răul pe care îl poartă în el, fără măcar să-l conștientizeze sau să-l accepte. Finalul cărții aduce marea surpriză a victoriei fiului privind detașat spectacolul rătăcirii paterne. Nici Johann Debauer, romancierul uitat, nici John De Baur, specialistul faimos
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
readuce printre noi la cinci ani și jumătate de la dispariție e alcătuit de Marian Drăghici, care nu a cunoscut-o personal, ci doar prin paginile ei scrise și din povestirile celor ce i-au fost apropiați, marcați cu toții de personalitatea fermecătoare a Irinei Nicolau. La unii dintre ei a apelat, rugîndu-i să o povestească, fiecare pe limba lui. Dar cel mai bine se povestește însăși Irina, "descusută" de graficiana Mihaela Șchiopu în două convorbiri inedite, înregistrate în 1998 și în 2002
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
au nici început, nici sfârșit. Astăzi, Richard Serra este unul dintre puținii artiști care reușesc să vorbească unui public larg folosind limbajul ermetic al artei abstracte. Evocând contururi familiare, plină de un permanent sens al mișcării, de lirism și ludic, fermecătoarea sa creație din ultimii ani are o căldură neobișnuită. Succesul poate duce însă ușor la monotonie și repetitivitate. Semne se pot deja vedea acum, când artistul este excedat de comenzi, fiecare muzeu dorindu-și propriul Serra în colecție. Este uimitor
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
care l-a descoperit pe Ionesco răspunde întrebărilor Cristinei Hermeziu, despre Paris și despre teatru, despre destin și întîmplare. Monica Lovinescu, asistentă în trupa de teatru a lui Bataille, e cea care-i face cunoștință cu Cîntăreața cheală, o damă fermecătoare și, a la longue, de succes, chiar dacă dă chix la prima înfățișare. De atunci, spune regizorul despre dificilul, pe text, autor dramatic, "eu am fost destinul său, iar el a fost destinul meu." Iar La Huchette, ultimul teatru mic dintr-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
-i perfect, se scuză. De curînd face desene și pentru Le Monde. Dacă te invită la el acasă, descoperi un om de un umor grațios, mai prevenitor decît un dansator pe poante. Căpățînosul și chichiriciosul dispar, înlocuiți de o gazdă fermecătoare. Necruțătorul Grebu e în micul său apartament un Davis căruia nici azi nu i s-au vindecat rănile plecării din țară, fiindcă nu voia să cadă la pace cu cei care voiau să-i bage mințile în cap cu patentul
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]
-
SUA - am aflat. Portretul doamnei Doris i l-am făcut în prefața la Troica amintirilor, nu mai revin asupra lui. A doua persoană, gata ieșită, ca din capul lui Zeus, înarmată, este Delia Damirescu, cunoscuta redactoare de cărți, o doamnă fermecătoare, deșteaptă și care pare totdeauna parfumată cu tutun de extraquality. A treia persoană este chiar fiul ei, un tânăr cu aspect de efeb bărbos, extrem de amabil. El te ajută cu plăcere și este deosebit de simpatic. Printre altele, îmi face legătura
Viaţa improvizată by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9879_a_11204]
-
Dumitru Avakian Faptul că Dan Grigore dispune de o carismă personală pe care o regăsești inclusiv în cântul său pianistic este de ordinul evidenței. L-am audiat de curând la Washington, în a doua parte a lunii ianuarie, pe parcursul unui fermecător recital susținut la reședința ambasadorului Germaniei, E.S. domnul Klaus Scharioth. Ne-a oferit o salbă de miniaturi pianistice, pagini clasice și romantice, de asemenea un moment enescian mai puțin întâlnit în programele obișnuite de recital, anume Adagio din Suita în
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
valsuri de Frédéric Chopin, Studiul în re diez minor de Alexandr Scriabin, "Reflexe în apă" de Claude Debussy, au întregit imaginea unui artist la care forța comunicării este susținută de o imaginație pe cât de luxuriantă pe atât de spontană, de fermecătoare. Ovații prelungite, "standing ovations" au răsplătit evoluția artistului român. Seara de muzică a inclus de asemenea contribuția unor tineri muzicieni performeri bulgari care studiază actualmente în Statele Unite. Trebuie remarcat, inițiativa șefului diplomației germane la Washington s-a bazat pe faptul
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
Simona Vasilache Oameni angajați, și serioși, criticii pot fi fermecători cînd iau o pauză. Cînd își permit, plecînd de la te miri ce, de la lucruri mărunte care strigă după condei și hîrtie, să însăileze tablete. O gazetărie beletristică, făcută din elitre colorate, ca flecuștețele atît de semnificative din lada cine știe cărui colecționar
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
este prelungirea unei viziuni religioase ce nu are prea multe puncte de legătură cu viziunea evoluționistă. Cel mult poți spune că italianul prelucrează evoluționismul atît cît are nevoie pentru a salva valabilitatea teoretică a propriei sale viziuni. De aici aerul fermecător, de eretic modern, cu care Evola, angajat definitiv în cruciada sa spirituală, se îndîrjește să-și apere propria teorie.
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
și vagi promisiuni de a acorda mai multă libertate presei și de a se proceda la o oarecare îndulcire a cenzurii militare. în pofida acestui îndoielnic rezultat, regele a consimțit să înceteze greva. Din toamna lui 1945 - Theodor Pallady, un pictor fermecător; locuiește în Franța, dar războiul l-a adus în România. Are o barbă albă, foarte frumoasă și niște ochi scânteietori. A fost elevul lui Gustave Moreau, în același timp cu Morrice și Matisse (care îi e prieten). Venea des la
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
calea deturnată a romanului, Cenzura veghează e o carte care - practic - nu se poate citi. Se poate, bineînțeles, parcurge pe sărite, se poate conspecta minuțios, se poate lăsa în voia chirurgicală a fișelor, dar nu poate beneficia de întregul și fermecătorul inventar de stereotipuri care fac din actul de a ține o carte deschisă o lectură autentică. Între un roman ca Luminare și acest op documentat serios stă - la urma urmelor - sensibilitatea adeseori capricioasă a cititorului. De ce asta? Care să fie
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
supranumit "Le Grand". Alături de sonatele sale de biserică, alături de una dintre secțiunile celebrului său ciclu "Leçons de Ténčbres" - soprana Isabelle Desrochers pătrunde sensul spiritual al muzicii fără a acorda importanța cuvenită dicției, au putut fi audiate dansuri de epocă - o fermecătoare chaconne, apoi lucrări de orgă în genul fanteziei instrumentale foarte gustate în epocă, de asemenea lucrări ale celebrilor Marc Antoine Charpentier, Louis Marchand sau lucrări de cult datorate unor meșteri a căror faimă locală, mai mult sau mai puțin trecătoare
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
pentru provincialismul lui de om cu idei, dar fără operă, iar Ralea de-a dreptul pentru "orgia de idei". Goga e poetul și ziaristul unui moment, din al cărui suflu vremurile mai așezate vor face istorie. Arghezi, în schimb, e "fermecătorul posesor al unui mare temperament poetic". Romantic, spune cronicarul. Părerile lui Pompiliu Constantinescu despre Arghezi s-au clasicizat îndeajuns, însă nu strică amintirea lor de la sursă. La firul ierbii - să ne gîndim cît de proaspăt era, la vremea acestei cărți
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
nu suntem de felul nostru neam de tubari și salahori", declară cu mândrie fiul cu certificat de cefalo-schizo, care, altfel, nu ezită să vândă nămol și floricele pe litoral, când, tot așa, a început sezonul specific. Istoria acestor chestionabili, dar fermecători eroi picarești, mai ales în contextul slinos și sufocant al socialismului târziu, curge dinspre București către granița de Vest; și dintr-o dimensiune personală, restrânsă, comprimată la micul grup, într-una colectivă, larg-socială. Romanul celor trei "crai" dâmbovițeni căutându-și
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
limba lui, fără să dea atenție celorlalți. Eleni, intrigată de hărmălaie, își făcu apariția pe terasă: - Dacă o țineți tot așa, eu mă retrag. Mă duc pe munte, îi amenință. - Gata, Lenocika, o liniști Kazantzakis. - Voi, grecii, sunteți cel mai fermecător popor din lume, spuse americanca. Ea se distra cel mai bine. Prezența lui Zorbas cu buzuki răsturnase orice eventual program al serii și risipise orice așteptare că întrunirea aceea ar mai putea fi o obișnuită joie literară. Spiritele se încinseseră
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
În pădurea de salcâmi, nu știu cum se întâmpla, dar dădea o lumină mai slabă. Parfumul era însă amețitor. Și, în partea cealaltă, era curtea cu cățeii care păzeau bucătăria, magazia ș.a.m.d. Aveam o treabă cu cățeii. Erau niște căței fermecători: Oscarache, Parizache, călăream pe câte unul. Pentru mine era marea bucurie a libertății. Mă duceam și mă băgam cu capul în fântână. Bineînțeles că erau scandaluri nemaipomenite când eram găsită iar cu capul la fântână. Dar era o lume altfel
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
publicului românesc, în luna septembrie, în zilele Festivalului enescian al muzicii. A rămas unicul membru fondator, în activitate, al formației. Căci anul trecut Trio-ul a împlinit o jumătate de secol de la înființare. Cuceritor grație temperamentului ardent, de o comunicare fermecătoare ce ridică publicul de pe scaune, se dovedește a fi - în continuare - Yo-Yo Ma pe parcursul acestui colosal opus violoncelistic care este Concertul de Antonin Dvorak. în spațiul cel mare al atenției publice se pare că tinde a ocupa locul deținut până
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
închipuind scene tandre și obscene, ascunse în spatele geamurilor căscate, negre, mistuitoare... Mă fascinau cișmelele, picurul în van pe cimentul fierbinte, crăpat de smocuri de iarbă, al curților părăginite... sau într-un lighean smălțuit fantastic, stîrnind ecouri... Întrezăream, halucinant, femei dubioase, fermecătoare, cu șoldurile evazate, cu sînii căzuți, moi, pînă la buric, făcîndu-mi semne magice de după perdele... Visam că le posed în biserici umile, umbrite de sfințenie, în fața altarului... despuiate, îngenuncheate... proferînd blasfemii suave și îngrozitoare... Mi se uscau buzele de căldură
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
și, de aceea, nu se încurcă în pudori teoretice sau în piruete discursive. El spune mai întotdeauna lucrurilor pe nume, iar impetuozitatea incomodă ce-i caracterizează scrisul îi împrumută aerul unui rebel indisciplinat, a cărui lectură este cu atît mai fermecătoare. Cartea de față, Eseuri despre lumea de azi, nu face excepție. E în ea destulă pastă polemică ca să alimenteze tot atîtea luări de poziție cîte capitole are volumul. Dar întrucît tematica eseurilor adunate aici este prea felurită pentru a putea
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
nemaipomenit de bine... Eu am plecat așa de-acasă, am fost până în deal, mi-a mai spus ea referindu-se la hainele lejere și saboții de grădină pe care-i purta, însă totul la ea era atât de natural și fermecător, încât ar fi fost același lucru să fi purtat un sac de pânză, mie tot mi s-ar fi părut întocmai minunat... o și vedeam umblând liberă prin livadă, sau pe câmp, ocupându-se de plante și de vietățile naturii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
mai, un adevărat cuib de nebunii hetero și homoerotice. Sub o multitudine de măști ne este înfățișată și frumoasa Marioritza, pandantul feminin al prințului, aventurieră internațională în solda lui Napoleon. îndrăgostită de tânărul prinț Emanuel Mirzaian, alias Manuc, controversata și fermecătoarea văduvă nu-și poate duce la bun sfârșit misiunea cu care fusese învestită de împăratul însuși: zădărnicirea faimei și a planurilor, inclusiv eliminarea fizică a zarafului armean. Puterea de seducție a bărbatului iubit se dovedește a fi mai tare decât
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
de dezasamblare în părțile componente poate lua aspectul desfacerii progresive a unei păpuși rusești, în care se ascunde o figură interioară din ce în ce mai mică și mai ciudată, derizorie, care pare să fie secretul întregii alcătuiri. Leontina Guran este femeia fatală, femeia fermecătoare, femeia detestabilă, care devine personajul central al romanului, urmărită din copilăria ei rurală, trecând prin adolescență și nașterea sentimentului erotic, stârnirea curiozității față de propriul trup și ajungând până la femeia atractivă, seducătoare, căreia nu-i rezistă nici un bărbat: Corpul ei ascundea
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]