1,301 matches
-
dar se impune printr-o calitate deosebită. Fetească Regală vine din Transilvania, bine adaptat la solul din Moldova. La Bucium se face în varianta sec, deși poate fi obținut și dulce. Fetească Albă - deși specialiștii spun că cea mai bună Fetească Albă se obține la Cotnari, și la Bucium găsesc condiții excelente pentru supramaturare așa cum cere acest vin. Muscat Ottonel cel mai bun vin din țară se face la Bucium. Face parte din categoria vinurilor aromate și e denumit poetic opereta
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
din punct de vedere taxonomic. În acest context pe un număr de cinci sușe selectate, s-a întreprins studiul morfologic, fiziologic și biochimic concretizat prin încadrarea lor taxonomică. Sușele de levuri studiate au fost izolate din câteva sortimente de vinuri (Fetească Albă, Riesling, Muscat Ottonel și Alligote) din podgoria Bucium. Vinurile au fost neîmbuteliate, prezentând un conținut diferit în alcool, unele fiind depreciate din punct de vedere microbiologic. S-au obținut culturi pure prin tehnica utilizată de Domercq (1970). Principalele caracteristici
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
glucoză. În ceea ce privește sensibilitatea la antibiotice, trei sușe sunt rezistente la actidionă ( 1S , 3S și 4S ) și două sunt sensibile ( 2S și 5S ). În urma studiilor morfologice, fiziologice și biochimice efectuate la 5 sușe de levuri izolate din diferite sortimente de vinuri (Fetească Albă; Alligote; Riesling Italian și Muscat Ottonel) din podgoria Bucium se desprind următoarele concluzii: Sușele 1S , 3S și 4S se încadrează în grupul levurilor sporogene, clasa Ascomycotina, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, (sușa 981S aparține speciei Saccharomyces italicus, sușele 983S și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soarelui și duminica după masa de prânz, în apropierea așa-zisului five o clock. Cine dorea să participe la petrecere, trebuia să contribuie cu bani pentru vin și pentru gustările preparate în propria bucătărie. Prefera vinurile mai ieftine, însă îmbuteliate: Fetească, Cotești, Odobești, Panciu. Multe din vinurile preferate de el proveneau tocmai din aceste podgorii, pe lângă care trecea trenul în momentul de față. Atât Bidaru, cât și ceilalți chiriași știau perfect că Nea Laie mai avea și alte proprietăți. Una din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
țăran, ideea transformării lumii rustice întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sub amenințare de deportați, În regiunile București, Constanța și Galați 16, includeau la Început adjectivul nou sau noi pentru a marca diferența față de satul vechi din Bărăgan, situat În apropiere: Roseții Noi, Dragalina Nouă, Georgienii Noi, Jăgălia Nouă, Petroiu Nou, Feteștii Noi. Ulterior numele acestea sunt Înlocuite cu altele, ce nu mai evocă nici o legătură cu vechile localități din preajmă, pentru a sugera În schimb peisajul locului: vasta câmpie situată În sudul și sud-estul țării, devenită o vastă „Închisoare sub cerul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colectivizare, din alt colț al țării. Este vorba de un sat de lângă comuna Lătești, comună nou înființată în Bărăgan de deportații din 1950. Omul din Cegani, care-l ia în căruța pe autor, fost deținut politic, ca să-l ducă de la Fetești la Lătești îi povestește despre colectiv, despre fuga oamenilor prin păduri și pe câmp, schingiuirea lor metodică atunci când erau prinși, presiunea exercitată asupra femeilor să semneze ele intrarea în colectiv, în lipsa soților. Dilema sa existențială era “Intru sau nu intru
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
țăran, ideea transformării lumii rustice întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și Bolotești Vrancea 17. Cotești Cotești, Tâmboiești Vrancea, Cârligele Vrancea, VârteșcoiuVrancea Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Chardonay, Pinot gris, Riesling italian, Merlot. Tot aici se obțin cantități mari de struguri de masă, din toate epocile de maturare. VII. Regiunea viticolă a teraselor Dunării 33. Ostrov Ostrov Constanța, Băneasa Constanța, Oltina Constanța, Aliman Constanța 1 centru distinct: Fetești Ialomița 34. Greaca Greaca Giurgiu, Giurgiu 1 centru distinct: Zimnicea Teleorman Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri pentru masă. Dintre soiurile pentru vin sunt dominante cele pentru vinuri albe. VIII. Regiunea viticolă a nisipurilor și a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară, Fetească regală, Băbească neagră, Aligote, iar pentru masă: Perlă de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Muscat de Adda, Italia. În vederea dezvoltării unei viticulturi performante și durabile în România, a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.1432/2005 care, prin conținutul primului articol
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Buzău, Galați, Tulcea. Vinuri de calitate în Iași (Șorogari), Argeș, Tulcea. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 11,8 5,7 22 g/L Fetească regală (hibrid natural dintre Grasă de Cotnari x Fetească albă). Soi pentru vinuri albe de masă ± calitate - Cotnari, (Alba, Argeș și Sibiu), utilizat și pentru spumante. Struguri mijlocii, cilindrici sau cilindroconici, uneori aripați. Boabe adesea neomogene, sferice, punct pistilar evident, pielița subțire. Vinuri cu „gust discret și specific aromat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau cilindroconici, uneori aripați. Boabe adesea neomogene, sferice, punct pistilar evident, pielița subțire. Vinuri cu „gust discret și specific aromat”. Producție mare 11 t/ha Cimbrud, 12 t/ha Odobești, 13 t/ha Ștefănești Argeș. Acumulează zaharuri mai puțin decât Feteasca albă (180-190 g/L) și se supramaturează mai greu (210-220 g/L). Vinuri suple cu fructuozitate pronunțată “aroma specifică de soi”, la Miniș fiind cea mai extractivă. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Miniș
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
varietate românească care dă vinuri de calitate, de desert. Din acest punct de vedere ea a făcut reputația podgoriei Cotnarilor, în țară și în străinătate, unde vinul de Cotnari era cunoscut sub numele de „vinul verde” (datorită colorației galben - verzui). Feteasca albă - soi autohton; este una dintre varietățile cele mai de recomandat pentru a obține vinuri de calitate. Struguri cilindro-conici uneori uniaripați. Boabe dese, mici, sferice, verzi gălbui, cu punct pistilar evident. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
culoare. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Miniș 10,6 4,1 25,7 Brezeanu 1912 - „Vinul este slab, abia dozează 6-8% alcool și nu are buchet. Dă rezultate și prin vinificare în alb”. Fetească neagră (soi dacic) Moldova Se obțin vinuri roșii de calitate. Struguri mijlocii-mari, cilindro-conici, biaripați. Boabe mijlocii sferice, dens așezate, violet închis, intens pruinate. Acumulează 200 -220 g/L, la supramaturare 220 - 240 g/L (240 - 260) și păstrează o aciditate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mijlocii-mari, cilindro-conici, biaripați. Boabe mijlocii sferice, dens așezate, violet închis, intens pruinate. Acumulează 200 -220 g/L, la supramaturare 220 - 240 g/L (240 - 260) și păstrează o aciditate ridicată (4 - 4,7 g/L ac. sulfuric) mai mare ca Feteasca albă. Produce puțin - 6-8 t/ha, până la 8-10 t/ha în Moldova. Se cultivă în Moldova (Iași, Vaslui, Galați, Vrancea), Muntenia (Buzău, Prahova, Dolj). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 12 5 26
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Extract nereducător g/L Blaj 12,7 4,4 25,1 Valea Călugărească 12,0 3,6 24,5 Drăgășani 12,2 3,5 25,7 Tg. Jiu 11,7 4,0 21,3 Soiuri pentru sucuri de struguri: Aligote, Fetească regală (recomandate) Riesling italian, Fetească albă (autorizate) Must de 160-180 g/L, aciditate totală ridicată (5-6 g/L H2 SO4), cantitate redusă de pectine (sub 0,5 g/L) și fructuozitate în grad ridicat. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
12,7 4,4 25,1 Valea Călugărească 12,0 3,6 24,5 Drăgășani 12,2 3,5 25,7 Tg. Jiu 11,7 4,0 21,3 Soiuri pentru sucuri de struguri: Aligote, Fetească regală (recomandate) Riesling italian, Fetească albă (autorizate) Must de 160-180 g/L, aciditate totală ridicată (5-6 g/L H2 SO4), cantitate redusă de pectine (sub 0,5 g/L) și fructuozitate în grad ridicat. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră, Pinot
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și n-ai putut s-o refuzi? Bine, am glumit, dă-l în mă-sa, nu era decât un breloc de doi bani. Da, da, ai dreptate, gestul contează. Bine, apropo, Niki, te fac duminică dimineață o tablă? Am o fetească regală de la Odobești, să te lingi pe unde iese! Da. Bine, rămâne pe duminică. Noroc! Un prieten Aveam odată un prieten, profesor de română, care ținea așa de mult la gradul său didactic încât pe ușa de la intrarea apartamentului și-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
erau înarmate cu patente dovedind efectuarea în bună regulă a carantinei la Constantinopol. Curând, alte cazuri s-au ivit la Sulina și apoi la Galați, dar infecția avîndu-și, eventual, originea la Brăila, de unde a provenit neândoios marele focar de la Cernavodă - Fetești, cu afectarea mai ales a lucrătorilor de la podul de peste Dunăre. Molima s-a extins la Călărași și în câteva sate din Ialomița, apoi la Giurgiu, ca, în august, să invadeze Herța și comunele din jur, însă de data aceasta prin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chelner: Ce vrea să fie zeama asta? Vin, domnule! Fir-ar să fie, am navigat 25 de ani prin vin fără să am habar!” „Tovarășe dragă, eu ți-am cerut o Grasă de Cotnari, iar dumneata mi-ai adus o Fetească de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la masa vecină. -Sânteți și dumneavoastră din corpul de control al centralei?” „Un ins iese din cramă cam
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi și-ți potriveau grasa, feteasca și țârțăra, după vechi și strașnice rânduieli. Era atunci și o fetească roșă, care acum nu se mai află că s-a istovit - și iscusit vin plodea. Ieșea, după pritoc, vinul alb străveziu curat cum îi lacrima de fecioară și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi și-ți potriveau grasa, feteasca și țârțăra, după vechi și strașnice rânduieli. Era atunci și o fetească roșă, care acum nu se mai află că s-a istovit - și iscusit vin plodea. Ieșea, după pritoc, vinul alb străveziu curat cum îi lacrima de fecioară și cel roșu cum îi sângele de hulub. E la mintea cintezoiului că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lei vechi; până acum, C.J.A.S. Timiș a decontat Serviciului de Ambulanță 103,3 miliarde de lei. ( O. N.) Vinuri premiate Cramele Recaș au obținut 4 medalii de aur (din totalul de 21, dintre care 3 au fost câștigate de Feteasca Regală și una de Mustoasa de Măderat), la concursul „Vinuri Românești în Podgorii Strămoșești”, desfășurat în cursul acestei luni la București, la care au participat 19 producători din țară. ( C. B.) Ședința C.L.T. Marți, 29 noiembrie, ora 15, în sala
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]