KorAP: Find »[drukola/base=fibrilație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...36 >

896 matches

Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235

aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

1) Tratamentul cu antibiotic se alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6 săptămâni. (2) Tratamentul patogenic are în vedere combaterea aritmiilor și a decompensării hemodinamice. Anticoagulantele, deși controversate, sunt indicate în: accidentele embolice ale membrelor, fibrilația atrială asociată stenozei mitrale, insuficiența coronariană severă, embolia pulmonară, coagularea intravasculară diseminată. Antiagregantele de tipul aspirinei scad riscul emboliilor, dar trebuie să fie administrate selectiv, cu grijă. (3) Tratamentul chirurgical este indicat de urgență în cazul endocarditei fungice, bacteriemiei persistente

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471

al simptomelor adrenergice ca subiecții mai tineri. Unele simptome se întâlnesc mai rar la vârstnici: oboseala, astenia musculară, nervozitatea, transpirația, intoleranța la căldură, diareea, creșterea apetitului, tahicardia, tremurăturile, reflexele osteotendinoase hiperactive. în schimb, prezintă mai des stări confuzive, scăderea apetitului, fibrilație atrială. Adesea, acești pacienți sunt greșit diagnosticați ca având cancer, boli gastrointestinale, demență, depresie, boli cardiace, în realitate ei fiind hipertiroidieni. Uneori hipertiroidismul este total asimptomatic, fiind descoperit doar prin explorări paraclinice (TSH foarte scăzut). Este vorba de hipertiroidism (tireotoxicoză

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
paraclinice (TSH foarte scăzut). Este vorba de hipertiroidism (tireotoxicoză) subclinic. Frecvența sa ar fi cam de 2% dintre bătrâni, întâlnindu-se mai frecvent la sexul feminin. Netratat, acesta poate progresa spre tireotoxicoză patentă sau poate determina complicații cardiace (extrasistole atriale, fibrilație atrială) sau osoase (scăderea semnificativă a densității minerale osoase). Tratamentul tireotoxicozei vârstnicilor se face după principiile generale deja menționate. Chiar și în cazul hipertiroidismului subclinic, se poate avea în vedere terapia cu ATS sau chiar cu I131. Bifosfonații pot fi

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

ischemică a tulburării de ritm (16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace cu beneficii evidente pe termen lung (17, 18, 19). By-pass-ul aortocoronarian este mai eficient în combaterea episoadelor de fibrilație ventriculară decât a tahicardiei ventriculare deoarece în mecanismul de producere al celei din urmă circuitele de reintrare din zona cicatricei endocardice joacă un rol mai important decât ischemia. Este motivul pentru care uneori revascularizarea miocardică trebuie însoțită de implantarea unui

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
severe de ventricul stâng ele au un efect dezastruos asupra debitului cardiac și consumului miocardic de oxigen. Tahiaritmiile supraventriculare se întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației atriale postoperatorii au fost incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației atriale postoperatorii au fost incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian la persoanele vârstnice (77, 78, 79). Vârsta înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian la persoanele vârstnice (77, 78, 79). Vârsta înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian la persoanele vârstnice (77, 78, 79). Vârsta înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30 minute sau se asociază cu o simptomatologie severă (hipotensiune, edem

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30 minute sau se asociază cu o simptomatologie severă (hipotensiune, edem pulmonar, angină severă). Terapia de urgență constă în defibrilare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]