1,068 matches
-
din nou două vorbe de binețe cu acea coană Vulpe, cu dumnealui Vulturul, cu cumătru’ Cerbul și cu fiecare zimbru. Dar cum drumurile, oricât de mari sau mici ar fi ele, tot duc undeva, așa ajunse și grupul la palat. Fierarul se înfățișă Împăratului. Ședea Împăratul pe tronul său de aur, un jilț adăpostindu-i posteriorul, un jilț croit din fire de foc, de era cald și bine pe jilț. Când intră Marcel, barosul nimeri tocmai în dreptul ferestrei, pe care o
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
țipă cu spaimă un sfetnic de taină, mic pitic, cum erau pe atunci. Se urni Marcel din loc și soarele se repezi din nou în încăpere. - Închină-te slăvitului Împărat! ordonă sfetnicul, mai cu curaj acum cu lumina pe cap. Fierarul se aplecă, lăsându-și barosul pe umăr. Și cum se aplecă el, capul barosului atinse nițel tavanul. Cum îl atinse, cum crăpă și se desprinseră pietre și cărămizi. O rocă căzu în capul sfetnicului, o cărămidă pe generalul oștirilor și
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
o mie de biciuituri! născociră alți dregători de pe-acolo. Atunci se auzi glasul subțire al zgârcitului de Împărat, țipând: -Ho, no gata! Și se făcu liniște în sală. Marcel stătea liniștit, de parcă nu el începu tărăboiul. - Îl pedepsesc pe fierar sa-mi facă o mie de lacăte, așa cum știe el cel mai bine să le facă! Și să nu-l aud că pierde vremea cu chei pentru lacăte, că-l chem pe gâdea! ordonă viclean Împăratul. Și se duse Marcel
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
lacătele ordonate de zgârcitul Împărat pe o nicovala exact la fel ca făurită din munca lor. Și se rușinară meșterii și plecară plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei ceasuri, veni Împăratul să-l verifice pe fierar și când văzu ce lacăte frumoase făcu el...Luă un lacăt de îndată și făcu un alai de oameni, cu sfetnici, toboșari și trompetiști, ce să mai, o întreagă fanfară! Și lângă fanfară era jilțul pe care stătea lacătul, jilț
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
țări pe spate, c-o tonă de lucruri în sac! Nici dacă te vei bate cu zmeul zmeilor nu mă vei face fericit, ci doar dacă-mi vei aduce un fir de iarbă a fierii! urlă Împăratul. Și mai repede! Fierarul scoase din buzunar un fir de iarbă, și-l aruncă în cer, de pluti încet, încet, până-n palmele hoțului. Și începu alaiul să râdă de discursul Împăratului ce nu ajuta la nimic și Împăratul se rușină. Între timp, hoțul puse
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
erau încuiați. Își dădu seama Împăratul de aceasta și-l chemă de îndată pe Marcel. - Cum mi-ai încuiat boierii, păgânule?! Să mi-i descui acum! ordonă Împăratul cu spume la gură, furios. - N-am cum să-i descui. Răspunse fierarul calm. - Cum nu poți?! De ce?! - Mi-ai zis să nu fac chei pentru lacăte, ca să nu pierd vremea. - Ce-ai spus, pârlitule?! Gâdea, treci încoa’! ordonă Împăratul din toată puterea sa. - Așa mă răsplătești pentru lacăte, zgârcitule?! urlă Marcel furios
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
zvâcni barosul în pieptul Împăratului, de-l aruncă în ceruri și căzu peste vreo două săptămâni în magazia cu praf, de-o făcu bucăți. Și așa, fraților, se făcu vorba: “praf și pulbere”! Tot satul veni de-l luă pe fierar în brațe și-l îmbrățișară strigând: - Marcel Împărat! Marcel Împărat! - Ce spuneți, nesuferiților? Da’ asta-i muncă pentru mine?! Da’ luați pe altu’ să vă fie Împărat, că eu fac lacăte! răspunse râzând Marcel și plecă la casa sa, unde
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
vă alarmați! E doar Marcel, care doarme până-n ziua de azi. Da’ și când s-o trezi... (MENTIUNE la Concursul international de poezie si proza scurta MEMORIA SLOVELOR, editia I / 2015/ Ramnicu Valcea - sub egida Ligii Scriitorilor Romani) Referință Bibliografică: FIERARUL NAZDRAVAN -DE EMANUEL ENACHE - MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1706, Anul V, 02 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
datoriei împlinite, m-am îndreptat pe ulițele satului, să văd casele rămase și pe cei ce supraviețuiesc acolo. Am început plimbarea de la pădurea satului, cum i se spunea oarecând. Prima casă, lîngă pădure era casa fierarullui Lații, apoi Șandor tot fierar care avea trei fete tare frumoase. Ei! acea casă nu mai există, cum nu mai există multe, multe altele. Mi-am continuat plimbarea pe drumul de la pădure spre sat, drum ce a fost reabilitat (pietruit, reparat pe lungime de aproape
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
de reducere a fierului, ci numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari creștini), la Focșani, 11 fierari creștini etc. Firește că numărul lor era cu mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari creștini), la Focșani, 11 fierari creștini etc. Firește că numărul lor era cu mult mai mare decât cel indicat de statistici, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari creștini), la Focșani, 11 fierari creștini etc. Firește că numărul lor era cu mult mai mare decât cel indicat de statistici, în care, după cum am mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari creștini), la Focșani, 11 fierari creștini etc. Firește că numărul lor era cu mult mai mare decât cel indicat de statistici, în care, după cum am mai spus, nu găsim menționată calificarea meșterilor străini sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari creștini), la Focșani, 11 fierari creștini etc. Firește că numărul lor era cu mult mai mare decât cel indicat de statistici, în care, după cum am mai spus, nu găsim menționată calificarea meșterilor străini sau specialitatea celor neincluși în bresle. Forma
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari creștini), la Focșani, 11 fierari creștini etc. Firește că numărul lor era cu mult mai mare decât cel indicat de statistici, în care, după cum am mai spus, nu găsim menționată calificarea meșterilor străini sau specialitatea celor neincluși în bresle. Forma de producție dominantă, în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reducere a fierului sau la tehnica prelucrării fierului. Obiectele de fier confecționate în Moldova sunt un rezultat al prelucrării tradiționale a fierului prin batere (căldările, de pildă) sau prin turnare (clopotele etc.). În 1849 existau în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fier confecționate în Moldova sunt un rezultat al prelucrării tradiționale a fierului prin batere (căldările, de pildă) sau prin turnare (clopotele etc.). În 1849 existau în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
batere (căldările, de pildă) sau prin turnare (clopotele etc.). În 1849 existau în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat mai sus. Unii dintre ei, adunând o oarecare sumă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat mai sus. Unii dintre ei, adunând o oarecare sumă de bani, deschideau un atelier sau luau în arendă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1840, zece corăbii. După războiul Crimeii, la Galați se construiau corăbii ce atingeau o mărime de 350 tone. Forța de muncă era salariată: 20-25 franci de lucrător pe săptămână și mâncarea. Firește că, cooperarea lucrătorilor de diverse specialități (lemnari, fierari etc.) presupune existența diviziunii tehnice a muncii, iar volumul lucrărilor executate ne dă certitudinea că numărul muncitorilor trebuie să fi fost de cel puțin câteva zeci, cu alte cuvinte atelierele navale de la Galați funcționau după principii specifice manufacturii. Informațiile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]