356 matches
-
Nevoia studierii existenței unui limbaj filmic reprezintă o necesitate a unui demers practic. într-o perioadă în care teoria textului comportă o adevarată expansiune, ecranizarea care este una dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
care este una dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles. Dacă prin text înțelegem o informație într-un mod determinat o teorie a ecranizării devine indispensabilă în cercetarea limbajului filmic că sistem semiotic. Predarea unui curs opțional la clasa a VIII-a ce are drept scop popularizarea creațiilor literare celebre, recurgând la o artă ajutătoare literaturii, cea cinematografică ne-a determinat să ne punem întrebarea de ce îi atrage mai mult
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
în urma acestor activități ne-am pus o serie de întrebări: Avem nevoie de interdisciplinaritate? În ce mod se manifestă interdisciplinaritatea și dacă elevii conștientizează acest lucru? A reprezentat o activitate interesantă? De ce? Prin ce a captivat filmul? Există un limbaj filmic? Care sunt elementele lui specifice și ce legătură are el cu literatura? 1. în ce mod se manifestă interdisciplinaritatea? Julie Klein afirmă că interdisciplinaritatea a fost definită în diverse feluri pe parcursul acestui secol: că o metodologie, ca un concept, un
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Principii teoretice Prin ecranizare sunt puse în legătură două texte de naturi semiotice și estetice diferite, dotate cu valoare artistică . Sintetizând, prin ecranizare se înțelege prelucrarea cinematografică a operei literare. Remodelarea viziunii artistice despre lume descrie potențialul expresiv al operei filmice și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Deși lucrarea de față își propune studiul unui singur model de
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
la dispoziție “instrumentele necesare nu numai pentru înțelegerea unui obiect determinat sau chiar a unei serii de obiecte, a cărei existența a fost constatată practic până acum, ci și pentru înțelegerea tuturor obiectelor posibile de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
chiar a unei serii de obiecte, a cărei existența a fost constatată practic până acum, ci și pentru înțelegerea tuturor obiectelor posibile de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde un sistem echivalent de categorii, apt să descrie întregul teritoriu al fenomenului luat în discuție. Opera filmica rezultată din ecranizarea literaturii prezintă deopotrivă deosebiri și similarități. filmul prezintă urmele codului semiotic al operei literare după care a fost ecranizat în sensul păstrării unor parametri semantici similari, după care decodorul poate recunoaște opera ce a fost transmutata în
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de ecranizare reprezintă un șir de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
drept trăsătură specifică utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora îi se adaugă o latură sonoră nonverbală. Transmutarea (traducerea intersemiotică) înseamnă procesul de decodificarerecodificare a unui text formulat cu ajutorul unor semne verbale într-un text alcătuit în baza unor semne non-verbale (picturale, filmice, muzicale). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și superfrazale într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne iconice fotodinamice. 3. Aspecte practice. opera lui camil petrescu Pentru a examina ierarhia de
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
traducerea sirului de formațiuni lingvistice și superfrazale într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne iconice fotodinamice. 3. Aspecte practice. opera lui camil petrescu Pentru a examina ierarhia de straturi ce se instaurează în structura generală a operei filmice vom porni de la două fragmente corespondențe din românul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, respectiv din filmul ecranizat cu acela titlu și anume de la episodul comun extrem de important Excursia de la Odobești. îndreptarea atenției asupra capodoperei
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
dar în același timp și un indiciu că ea, simțindu-se preferată și stăpâna putea că o aristrocrată a iubirii, să facă orice gest, fără să se umilească, așa cum regele Spaniei spală în Joia Mare doisprezece cerșetori pe picioare” Opera filmica: Secvență I Plan general: Imagine de ansamblu, mai multe persoane la o m așa. Pe ușa din spatele mesei intra două persoane. Un traveling spre stânga însoțește pe cei doi până ce găsesc loc Ia masa. Montaj metric: Fond muzical lent Plan
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Domnule G., treceți-mi un pahar cu vin, vă rog. Traveling stânga: G. privește cu o atitudine dezinteresata. Traveling brusc: Chipul indignat al Elei. Bandă sunet: Ela: —Te rog să torni un pahar de vin, doamnei! 4. Elemente specifice limbajului filmic Diferențele imposibil de ignorat, puse în evidență de lectură celor două texte se accentuează radical dacă gândim fragmentul din filmul lui Sergiu Nicolaescu că film efectiv, ca suită de cadre cinematografice articulate și ne relevă transmutarea cinesemiotică, drept o captare
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
ignorat, puse în evidență de lectură celor două texte se accentuează radical dacă gândim fragmentul din filmul lui Sergiu Nicolaescu că film efectiv, ca suită de cadre cinematografice articulate și ne relevă transmutarea cinesemiotică, drept o captare și o revalorificare filmica ale unor elemente aparținând conținutului și expresiei literare, ca o operațiune de decodarerecodare de trecere a unor informații dintr-un limbaj artistic într-altul. în vederea descrierii fenomenului de transmutare cinesemiotică și a formulării unei ipoteze cu privire la structura semnului cinematografic, este
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
într-altul. în vederea descrierii fenomenului de transmutare cinesemiotică și a formulării unei ipoteze cu privire la structura semnului cinematografic, este necesar ca pornind de la fragmentele citate să inventariem clase de forme utilizate de discursul literar, apte de a fi valorificate în discursul filmic. a. Obiectele iconice ca elemente ale formei conținutului semnului limbajului literar. Semnificanții din fragmentul operei literare citate (secvențe sonore lexicale, articulate într-un anumit mod), ce aparțin formei expresiei semnului literar desemnează o primă clasa de semnificații (elemente ale formei
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii teoretice pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
italian care ne-au șocat prin duritate, prin impresia de neprelucrare, de adevăr uman dezgolit, înfățișând viața în ipostaze dintre cele mai detestabile, de cruzime, de sordid. Le percepeam și tezismul social, dar nu ne supăra prea mult pentru că limbajul filmic era, într-adevăr, de o puternică expresivitate, în contrast izbitor cu imaginile idilic convenționale propagate de realismul socialist. Voiam neapărat altceva decât ceea ce ni se băgase pe gât până atunci, și astfel se explică adeziunea pe care ne-o câștigaseră
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
momente), pur și simplu un furt un rapt de realitate ! Vies volees.. Alexandru Budac : Nu iese California Dreamin din tiparele minimaliste ? Aș spune că filmul lui Cristian Nemescu este pur și simplu spumos. în plus, aduce în prim-plan citatul filmic jucăuș într-o manieră inedită pentru cinematografia românească. Bomba californiană hurducându-se pe trepte, scena de amor care culminează cu supraîncărcarea rețelei de electricitate și explozia conductelor de apă, clasica replică Ill be back ! spusă de un demnitar, ca să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
exemplar este că lucrul acesta nu se vede în film : 4, 3, 2 este și din acest punct de vedere de o rectitudine estetică fără cusur, absolut alb ca tonalitate, fără vibratouri partizane... Or, tocmai acest grad zero al scriiturii filmice ceva între Flaubert și Camus, ca să găsesc un echivalent literar cred că a contrariat multă lume, fiecare găsind în film argumente pro sau contra (avortului), în funcție de convingerile apriorice. Alexandru Budac : N-am să-ți ascund că sunt puțin surprins de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ambiție de a ridica și restul vieții mele la intensitatea acelei părți din ea pe care am alocat-o cinemaului, de a-mi face viața vrednică de filme ; de faptul că adesea am lăsat această ambiție, această căutare a intensității filmice să-mi guverneze viața sentimentală am lăsat filmele să-mi întîrzie maturizarea afectivă. și știu că, la urma urmei, filmul e doar o artă. Nici mai mult, nici mai puțin. Vedeți ? Pot să fiu rezonabil. Numai că nu vreau. Ce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
are la fel de puțină realitate ca aceea a polițistului și a soției sale. Ca și ei, e doar o emblemă glossy a acelui mood for love wong-kar-wai-an care a ajuns să sune ca un slogan publicitar. Dilema Veche, mai 2008 Minte filmică Indiana Jones și regatul craniului de cristal/ Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull (SUA, 2008), de Steven Spielberg Inteligența cinematografică a lui Steven Spielberg e un fenomen în fața căruia merită să te minunezi. Nu mă refer numai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
propriii termeni de cinema și nimic altceva. Presupun că i poți găsi rădăcini în alte forme de spectacol (circul, vodevilul) și că poți vorbi despre simțul muzical al lui Spielberg, dar ce are el se cheamă, pur și simplu, simț filmic, iar marile lui scene de acțiune sînt buchete de vechi specialități cinematico-cinetice duelurile lui Douglas Fairbanks, tarzanismele lui Tarzan, cascadoriile comice ale lui Buster Keaton (acestea își au rădăcinile în circ și în vodevil) reînflorite luxuriant, îmbătător. Dar această prodigioasă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
marile lui scene de acțiune sînt buchete de vechi specialități cinematico-cinetice duelurile lui Douglas Fairbanks, tarzanismele lui Tarzan, cascadoriile comice ale lui Buster Keaton (acestea își au rădăcinile în circ și în vodevil) reînflorite luxuriant, îmbătător. Dar această prodigioasă minte filmică lucra cu mult mai multă agilitate (și cu un buget mult mai mic) la vremea primului film din seria Indiana Jones, Căutătorii arcei pierdute (1981). între timp a pus pe ea ceva osînză. Noul film e stagnant între scenele de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
după o optică particulară. Din Grand Hôtel „Vic‑ toria Română” ne parvine un decupaj care nu a întârziat să devină o lentilă prin care opera este privită : „simț enorm și văz monstruos”. Lucian Pintilie în De ce trag clopotele, Mitică ?, sinteză filmică a operei caragialiene, ni-l propune ca motto și totodată ciclopic ochi al camerei prin care o percepție hipertrofiată sesizează abnormul și caricatura lumescului autohton. Contextul care o validează generează un anumit orizont interpretativ de care ne vom ocupa. Putem
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca imaginea să nu aibă sonor sau sonorul să fie bruiat, ceea ce creează un efect de film mut, amplificând gesticulația personajelor. În mod cert, privilegiat dintre toate aceste simțuri este văzul. Naratorul vizionează scene de viață urbană, decupajele sunt aproape filmice și unite la montaj dau o impresie puternică prin eliminarea premeditărilor estetice. Transfe- rând în limbajul filmului, înregistrarea nemediată a eveni- mentului brut se încadrează în acuratețea a ceea ce André Bazin numea camera‑stilou. Până și localizarea atentă în cadru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]