354 matches
-
mult mai puternic decât orice elimină trauma, actul atroce. Nu știu dacă există un film românesc care să arunce mai multă disperare decât acest film, fără nicio retorică, fără nicio morală. Poate tocmai de aceea, prin prisma acestui film, grupajul filmic al Epocii de Aur pare cumva frivol, inconsistent, făcut să amuze. Riscul cu noul film este tocmai acest amuzament, sesizarea situației absurde se face fără dificultate, comicul de situație, mai mult decât cel de limbaj satisface ușor un public care
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
se desfășoară în fața ochilor minții, în cîteva clipe, filmul întregii sale existențe - tristă și veselă deopotrivă. P.S. Filmul lui Ludwig Metzger Aici cerul i-a adus autorului premiul Literavision, decernat în primăvara acestui an la München. Din păcate, această creație filmică este încă prea puțin cunoscută publicului larg din România deși autorul ei a poposit la unele institute Goethe și centre culturale germane din țară. Tot Aglajiei, anul trecut, Centrul Cultural German din Timișoara împreună cu fundația Triade i-a consacrat un
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
literatura de calitate: cele două coincid rareori. Aici, ca mai pretutindeni în Vest, cartea e un bun de consum, nu un act de cultură. - Dan C. Mihăilescu sesiza, în prima ta carte, Încă un minut cu Monica Vitti (1998), "imaginarul filmic al autoarei". Crezi că era o reminiscență, o prelungire a activității tale cinematografice inițiale? - Posibil. Mai degrabă imaginar vizual decât filmic. Cinema-ul nu m-a influențat cu nimic mai mult decât lecturile, experiențele, visele - ba, dimpotrivă. Dacă vii dintr-
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
act de cultură. - Dan C. Mihăilescu sesiza, în prima ta carte, Încă un minut cu Monica Vitti (1998), "imaginarul filmic al autoarei". Crezi că era o reminiscență, o prelungire a activității tale cinematografice inițiale? - Posibil. Mai degrabă imaginar vizual decât filmic. Cinema-ul nu m-a influențat cu nimic mai mult decât lecturile, experiențele, visele - ba, dimpotrivă. Dacă vii dintr-o anumită profesie, e de așteptat să se tragă concluzia că respectiva meserie și-a lăsat o indiscutabilă amprentă asupra felului
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
politice, culturale, religioase), mecanisme ale spiritualității, utilaj mental. Ceea ce oferă Eugen Cizek, scriind istoria Romei ca un exercițiu de percepție globală mai mult decât unul de admirație (ultima, intrinsecă, implicită: a se vedea capitolul final, al cărui epilog se intitulează, filmic am zice, Roma, Roma), se vădește valabil pentru investigarea oricărei istorii. Indiferent de arcul temporal, de secvența delimitată formal, prin repere evenimențiale, a scrie istorie înseamnă, azi, a percepe - scuzați repetarea cuvântului - global fenomenul uman. Înseamnă, azi, a scrie o
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
zombie infestați cu un virus asemănător rabiei în După 28 de zile (2002) al lui Danny Boyle și După 28 de săptămâni (2007) al lui Juan Carlos Fresnadillo, care și ele au suferit mutații generând o nouă serie de viruși filmici din ciclul Carantina (2008), lui John Erick Dowdle și Rec (2007) al Manuelei Velasco, cu continuările lor. Filmul lui Soderbergh reamintește pentru colecția de staruri și nu numai de Alerta (1995) lui Wolfgang Peterson, unde-i puteam vedea în același
Tușește și dă mai departe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5219_a_6544]
-
pentru identitate și autoexprimare", Rawi Hage poartă cu sine marca identității arabe, pe care a primit-o prin educația sa în limba arabă: o limbă literară aleasă, recurgerea la citate și teme ale marilor opere clasice. Descrierile sale dramatice, tăieturile filmice dintr-o lume care și-a pierdut mințile, "cu mai multe puști decât apă", cu zece mii de bombe căzând, zece mii de sicrie intrând sub pământ, zece mii de valuri zbătându-se sub vapoarele refugiaților, zece mii de săruturi în iubirile amenințate, meditațiile
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Valerian Sava ...am zice, asumîndu-ne momentan rolul de avocat al amestecului literarului în treburile interne ale filmului. Pentru o săptămînă, merită să arborăm această deviză, inspirați de cea mai interesantă premieră a modestului început de an, deceniu etc. în repertoriul filmic local - după britanicul Billy Elliot al debutantului Stephen Daldry: franco-canadianul La veuve de Saint-Pierre (lansat la noi cu titlul Condamnați la dragoste) al unui regizor din generația medie și mediu ca vocație, Patrice Leconte. În film e pomenit la un
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
pot înțelege dacă el e "gros ou gras". Cu crima gratuită comisă în stare de semiconștiență, se intră însă pe făgașul transformării unui fapt divers într-o elaborare narativă și imagistică prin care realizatorii se răscumpără ei înșiși de oroarea (filmică) din primele cadre, precum unul dintre ucigași, condamnatul la moarte prin decapitare luat drept personaj-erou. Unul dintre complexele cinematografului francez fiind dintotdeauna că nu se descurcă prea bine între "vocația istoriei" și cea a "geografiei" (filmele de gen din Hexagon
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
din care mi-au rămas scanate pe retină floarea-soarelui și WC-ul, doliul spectral al Adei Milea și debusolarea de copil mare, uitat pe lume, a lui Nicu Mihoc. Tot aici am văzut debutul Anei Mărgineanu, Deșeuri, o montare decupată filmic, în care sprint-ul personajelor și suprapunerea lumilor lor erau excelent relaționate. Aici am inițiat, împreună cu Voicu Rădescu și Piersic jr., un program - Teatrul de Consum - care, chiar dacă incomplet, a făcut posibilă țâșnirea unor spectacole de bar substanțial diferite, fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ce au ele mai organic contestatar: violența statement-ului, destructurarea convenției consumiste globalizate, virulența intervenției în sistemul manipulărilor care folosesc spălarea pe creier. Recentul spectacol L-V:8-16, creat de Ioana Păun la Teatrul LUNI de la Green Hours, e un decupaj filmic pe trei niveluri de vârstă: 6 ani și 8 luni, 7 ani și patru luni și 24 de ani. L-V:8-16 alternează performance-ul, de-teatralizarea specifică unui joc frust și frontal, interactiv, cu staționarea în convenție. Practica spectacolului intermediar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
în cruce și Bogdan ne atrage atenția că una dintre filmări e făcută la echinocțiu, când soarele care apune umple portalul vestic și poate fi văzut în axă de pe treptele care duc spre portalul tăiat către răsărit. Superb este "umplută" filmic uvertura; două echipaje, cel al lui Don Giovanni și cel al Donnei Anna, pornesc în gondole somptuoase de la Veneția la Murano, pentru a asista, într-un imens atelier, la arderea sticlei. Cei doi stau pe pasarele opuse, înălțate în marginea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unilateral, mereu dinspre literatură spre celelalte arte. Interesul se manifestă nu pentru interacțiunea artelor, ci pentru interferență, sincretism (colaj, caligrame, pictopoezie). 2. De cele mai multe ori nu se mai trece de la particular la general, adică de la specificul unei opere literare / teatrale / filmice la specificul operei literare / teatrale / filmice. Din acest punct de vedere, secțiunea Literatura / Literatură și alte / celelalte arte este tratată lacunar. Unele manuale se mențin la nivelul interpretării de text literar și / sau film, teatru, altele rămân în sfera generalizării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
arte. Interesul se manifestă nu pentru interacțiunea artelor, ci pentru interferență, sincretism (colaj, caligrame, pictopoezie). 2. De cele mai multe ori nu se mai trece de la particular la general, adică de la specificul unei opere literare / teatrale / filmice la specificul operei literare / teatrale / filmice. Din acest punct de vedere, secțiunea Literatura / Literatură și alte / celelalte arte este tratată lacunar. Unele manuale se mențin la nivelul interpretării de text literar și / sau film, teatru, altele rămân în sfera generalizării și a abstractizării. 3. Interesul este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
Nevoia studierii existenței unui limbaj filmic reprezintă o necesitate a unui demers practic. într-o perioadă în care teoria textului comportă o adevarată expansiune, ecranizarea care este una dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
care este una dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles. Dacă prin text înțelegem o informație într-un mod determinat o teorie a ecranizării devine indispensabilă în cercetarea limbajului filmic că sistem semiotic. Predarea unui curs opțional la clasa a VIII-a ce are drept scop popularizarea creațiilor literare celebre, recurgând la o artă ajutătoare literaturii, cea cinematografică ne-a determinat să ne punem întrebarea de ce îi atrage mai mult
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
în urma acestor activități ne-am pus o serie de întrebări: Avem nevoie de interdisciplinaritate? În ce mod se manifestă interdisciplinaritatea și dacă elevii conștientizează acest lucru? A reprezentat o activitate interesantă? De ce? Prin ce a captivat filmul? Există un limbaj filmic? Care sunt elementele lui specifice și ce legătură are el cu literatura? 1. în ce mod se manifestă interdisciplinaritatea? Julie Klein afirmă că interdisciplinaritatea a fost definită în diverse feluri pe parcursul acestui secol: că o metodologie, ca un concept, un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Principii teoretice Prin ecranizare sunt puse în legătură două texte de naturi semiotice și estetice diferite, dotate cu valoare artistică . Sintetizând, prin ecranizare se înțelege prelucrarea cinematografică a operei literare. Remodelarea viziunii artistice despre lume descrie potențialul expresiv al operei filmice și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Deși lucrarea de față își propune studiul unui singur model de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
la dispoziție “instrumentele necesare nu numai pentru înțelegerea unui obiect determinat sau chiar a unei serii de obiecte, a cărei existența a fost constatată practic până acum, ci și pentru înțelegerea tuturor obiectelor posibile de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
chiar a unei serii de obiecte, a cărei existența a fost constatată practic până acum, ci și pentru înțelegerea tuturor obiectelor posibile de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde un sistem echivalent de categorii, apt să descrie întregul teritoriu al fenomenului luat în discuție. Opera filmica rezultată din ecranizarea literaturii prezintă deopotrivă deosebiri și similarități. filmul prezintă urmele codului semiotic al operei literare după care a fost ecranizat în sensul păstrării unor parametri semantici similari, după care decodorul poate recunoaște opera ce a fost transmutata în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de ecranizare reprezintă un șir de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
drept trăsătură specifică utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora îi se adaugă o latură sonoră nonverbală. Transmutarea (traducerea intersemiotică) înseamnă procesul de decodificarerecodificare a unui text formulat cu ajutorul unor semne verbale într-un text alcătuit în baza unor semne non-verbale (picturale, filmice, muzicale). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și superfrazale într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne iconice fotodinamice. 3. Aspecte practice. opera lui camil petrescu Pentru a examina ierarhia de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
traducerea sirului de formațiuni lingvistice și superfrazale într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne iconice fotodinamice. 3. Aspecte practice. opera lui camil petrescu Pentru a examina ierarhia de straturi ce se instaurează în structura generală a operei filmice vom porni de la două fragmente corespondențe din românul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, respectiv din filmul ecranizat cu acela titlu și anume de la episodul comun extrem de important Excursia de la Odobești. îndreptarea atenției asupra capodoperei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]