6,757 matches
-
Mircea Mihăieș Din noianul de inepții, ca să nu zic mârlanii, ce ne trec zilnic pe la urechi, puține depășesc în cinism vorbele unui celebru funcționar de pe la visterie. Întrebat de ce se repede cu atâta violență pe bugetul Ministerului Culturii, filozoful de la Finanțe (nu-i dau numele, pentru că nu merită tipărit într-o revistă culturală!) n-a găsit altceva mai bun decât să invoce un trist adagiu latin: "Inter armă silent musae". În traducerea să, din gravă meditație a lui Cicero
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
Merge. Nils: „Un whisky e un whisky pe toată lungimea lui...” Paul: Ce-i asta? Nils: Nimic. Am citat dintr-un prieten... Un literat... Paul: Puah! Literații! Arne: Nu-i prea iubești... Paul: Nu. Arne: (aducându-i paharul) Nici pe filozofi... Paul: Nici. Nils: La urma urmei, ce importanță are?... Fiecare e liber să iubească ce vrea. Paul: Bineînțeles... Arne: Atunci e O.K.! Nils: (ridicând paharul) În sănătatea dumitale! Paul: Mulțumesc. Chiar am nevoie de asta. (Închină și el. Bea
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Andreea Deciu A-l rezumă pe Emmanuel Levinas, sub forma unei cronici literare restrînsă inevitabil la dimensiuni modeste, e o grea misie, la care, ca filolog și nu filozof, nu ma încumet. Pe de altă parte, părerea mea, care mă și încurajează să purced la acest articol, e ca gîndirea lui Lévinas ar putea impregna, odată ce ar fi bine înțeleasă, într-un mod foarte aparte, felul nostru de a
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
unei lumi fundamentate pe grijă și altruism. Sună aproape aberant, pentru că indiferență și egoismul sînt, orice s-ar spune, moneda de schimb a vremurilor noastre. Tocmai de aceea nu e simplă retorica introductiva mărturisirea cu care imi deschid discuția cărților filozofului francez, ci mai curînd un deghizat avertisment adresat acelor cititori pentru care Lévinas e un nume încă doar sonor, nu și cu adevarat familiar. Un avertisment că, oricît ar părea de notoriu sistemul filozofic pe care îl propune autorul Totalității
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
și este, fără îndoială, măcar printr-o receptare la mîna a doua, via Alain Finkielkraut, tradus deja cu multe cărți în românește, acesta vine totuși împotriva matricii epocii. Lévinas aduce o gîndire radical altfel, nu numai prin opoziție cu alte filozofii contemporane, cît prin simpla comparare cu reflexele noastre de a fi în cotidian, cu felul nostru de a trăi în virtutea unor principii vagi, generice, dar adînc interiorizate, și tocmai de aceea atît de puternice. A-l înțelege pe Lévinas, mai
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
lévinasiană e una în chip fundamental mai bună. Din fericire, două cărți excepționale din toate punctele de vedere, semnate Emmanuel Lévinas, se lansează în cultura românească aproape simultan. Prima e apărută la Editură Polirom, Totalitate și infinit, operă principala a filozofului, într-o traducere riguroasă apartinîndu-i lui Marius Lazurca, de asemenea autorul unui glosar și al importanței bibliografii, precum și cu o postfața de Virgil Ciomos, un studiu dens și revelator în privința familiei spirituale din care descinde filozoful. A doua, o colecție
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
infinit, operă principala a filozofului, într-o traducere riguroasă apartinîndu-i lui Marius Lazurca, de asemenea autorul unui glosar și al importanței bibliografii, precum și cu o postfața de Virgil Ciomos, un studiu dens și revelator în privința familiei spirituale din care descinde filozoful. A doua, o colecție de eseuri despre iudaism reunite sub titlul Dificilă libertate publicate de Lévinas cu diverse prilejuri în diverse reviste, sau rostite că discursuri în anumite împrejurări, în marea lor majoritate înainte de eliberarea Franței de sub ocupație nazistă, dar
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
mai întîi eseurile despre iudaism, și abia apoi Totalitate și infinit. În postfața să, Virgil Ciomos se întreabă care vor fi fiind acele repere intelectuale sau umane care au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o multimilenara tradiție rabinica. Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care îi confirmă convingerea, merge însă mai departe, sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas, reprezintă marca esențială a gîndirii sale, izvorul care dă claritate și
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se înclină acum spre etică. Biografia filozofului e interesantă, ca traseu spiritual, pentru că ea arată cum destinul personal și cel intelectual nu trebuie să fie neapărat diferite, ori coincidențe întîmplător, ci se pot suprapune cu un rost anume. Lévinas, născut Levin într-o familie evreiască tradițională din
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
astfel contribuția autorului Totalității și infinitului: o explorare a semnificațiilor eticii din perspectiva unor premise fenomenologice. Formulă e, fără îndoială, corectă, dar sună exasperant de sărăcitoare, în comparație cu sublimele pagini dedicate de Lévinas conceptului de chip. Celălalt există pentru mine, susține filozoful, ca figură, chip, sfîșiind orizontul subiectivității mele prin simpla sa apariție. Chipul Celuilalt e vizibil și totuși evanescent, accesibil, dar intangibil. Prezența sa are menirea de a pune însăși existența mea sub semnul întrebării, de a mă obligă să înțeleg
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
în urmă, de Jean Baudrillard, în Celălalt prin sine însuși, campionul teoretic al predicțiilor sumbre despre un viitor al simulacrelor absolute, fără conținut și fără miză ontologica. Epuizata de o acută "encefalita electronică", spre a folosi o expresie elocventa a filozofului, lumea aceasta pe care o cunoaștem cu toții se dizolvă și se comprima deopotrivă, cauterizata de arderile noastre interioare, ca ființe profund alienate de tehnologia pe care am creat-o, precum și de artificiile pe care le-am pus tot noi în
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
ale lui Baudrillard trec prea puțin observate la noi, poate și pentru că sîntem atît de disperat agățați de o cultură modernista, refuzînd să îi înțelegem anacronismul. Celălalt prin sine însuși a apărut în traducere românească, grație lui Ciprian Mihali, tînăr filozof de la Cluj, căruia îi datorăm și Condiția postmodernă a lui Lyotard. Greu de tradus, fiind greu de înțeles, Celălalt... este, după părerea mea, excepțional tălmăcit de Ciprian Mihali, cu o acuratețe dublată de vivacitate stilistica pe care o puteam găsi
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
îi datorăm și Condiția postmodernă a lui Lyotard. Greu de tradus, fiind greu de înțeles, Celălalt... este, după părerea mea, excepțional tălmăcit de Ciprian Mihali, cu o acuratețe dublată de vivacitate stilistica pe care o puteam găsi numai la un filozof în largul lui, în paradigmă reprezentată de teoreticieni precum Baudrillard. Nu cu mult mai mult luate în seamă mi se par alte teorii provenite din școala de gîndire franceză post-structuralistă, de tipul celor ale lui Georges Bataille, ori, Emmanuel Levinas
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
mă refeream mai sus. Am inceput cu Baudrillard pentru că mi se pare ca rezonează cel mai explicit cu paradigmă noastră, chiar cu o metafizica a cotidianului în care sîntem imersați, conștient ori ba, fiecare dintre noi. Premisa de la care pornește filozoful în acest volum este că astăzi nu mai există un sistem al obiectelor, în sensul pe care il confeream odinioară cuvîntului. Lumea noastră, cea în care trăim acum, este virtuală, fantezie și coșmar deopotrivă, dar în tot cazul lipsită de
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
lunecoase. Nemaiexistînd profunzime, nu mai există nici transcendență. Titlul cărții lui Jean Baudrillard face trimitere explicită, după cum își va fi dat probabil seama cititorul, la o altă carte celebra, Soi-même comme une autre, apartinîndu-i lui Paul Ricoeur. Raționamentele celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite: în vreme ce Ricoeur definește sinele ca entitate dublă, animat de două tendințe, una spre stabilitate și auto-regăsire, alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
mai fatali decît ea. Dacă este indiferență, să fim mai indiferență decît ea. Trebuie să învingem lumea și să o seducem printr-o indiferență cel putin egală cu a ei." Cui se simte în stare, sînt convinsă că sfatul unui filozof, precum acesta, îi va prinde bine. Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, traducere de Ciprian Mihali, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998, 82 pagini, preț nemenționat. Georges Bataille, Erotismul, traducere de Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 1998, 263 pagini, preț
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
fluierat al adormitului și aparent înseninatul sau chip, ci mai curînd, dimpotrivă, pentru a ne cufunda în întristare, pentru a ne linge rănile? Întrebarea e parțial retorica, in ce mă privește. Este una importantă, însă, pentru că stă la temelia unor filozofii sofisticate ale melancoliei, concepute în timp de gînditori precum Robert Burton, Kierkegaard, ori Proust, ca să pomenesc doar două-trei nume. Între "demonul de amiază", cum îl numește avva Evagrie Ponticul, cel al plictiselii și trîndăviei, melancolie și deprimare, în termenii unui
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
schimbe”. Își dă seama că ” Nu e deloc un loc perfect. Dar e locul care-mi trebuie”. Realizează alteritatea: privind celelalte animale, își dă seama mai exact și cum este el însuși. Nu e numai un artist, ci și un filozof care își înțelege situația. ”Nu-i așa de rău. Dacă ai timp suficient, te înveți cu aproape orice”. Dacă n-ar fi trebuit să-i poarte de grijă lui Ruby, să ia măsuri, și-ar fi petrecut tot restul vieții
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
Nu există român să nu fi auzit de Emil Cioran. Mai mult, turiștii străini care vin în România vor să viziteze locurile în care acesta s-a născut. Comuna Rășinari, din județul Sibiu, adăpostește casa în care marele filozof a copilărit, însă nimeni nu o poate vizita pentru că este proprietate privată. Casa memorială "Emil Cioran" se află pe una dintre ulițele comunei sibiene Rășinari. O simplă placă de marmură, sub care se află un mic bust, amintesc turiștilor că
Casa memorială a lui Emil Cioran nu poate fi vizitată. Vezi aici de ce () [Corola-journal/Journalistic/24665_a_25990]
-
este proprietate privată. Casa memorială "Emil Cioran" se află pe una dintre ulițele comunei sibiene Rășinari. O simplă placă de marmură, sub care se află un mic bust, amintesc turiștilor că acolo s-a născut unul dintre cei mai mari filozofi români, informează . Reprezentanții Primăriei din Rășinari susțin că încearcă de ani buni să cumpere casa memorială. Au pus pe hârtie și un proiect cultural în acest sens, însă nu au susținerea Ministerului Culturii. Suma cu care actualii proprietari vor să
Casa memorială a lui Emil Cioran nu poate fi vizitată. Vezi aici de ce () [Corola-journal/Journalistic/24665_a_25990]
-
Miercuri, Andrei Pleșu a semnat ultimul editorial din Adevărul. Pe altă dată este titlul de rămas bun al filozoful, unde scrie despre motivele pentru care nu mai vrea să publice în ziarul lui Patriciu. Îmi trebuie o pauză. Și vreau să ofer o pauză și altora, își începe Andrei Pleșu editorialul din Adevărul. Pleșu explică și motivele pentru care
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
în scop retoric, un rezervor interior de afecțiune și înțelegere. Aceasta este înțelegerea iertării, în chip esențial, la Jankelevitch: cel ce iartă se deschide pe șine spre celălalt, nu acela care se mărturisește și cere iertare. Adevărată iertare reprezintă pentru filozof un eveniment, un dar gratuit și un raport personal cu celălalt. Eveniment, pentru că se consumă în timp, în acea falie care intervine între ofensa și decizia de a ierta (deci iertarea nu este automată fără a pierde din veridicitate), dar
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați", în Statele Unite, cel putin, dar este ignorat de filozofii serioși. Dar să revin la discursul lui Havel. Conștient că Toma Necredinciosul post-modern stă și-l pîndește, Havel nu a omis să precizeze: Nu cred că atîția oameni de știință modernă, care în lucrările lor au dezbătut probleme greu de
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
scop progresul creativității științifice. Ea poartă numele a doi oameni de știință italieni, Galileo Galilei (1564-1642) și Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înțelegere a Lumii și au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul și filozoful Galilei este cunoscut de toată lumea, pentru că figurează în manualele școlare, contemporanul său Bernardino Telesio (filozof independent aparținând Renașterii târzii) este mai puțin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-și putea dezvolta în cărțile sale ideile filozofice
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
1564-1642) și Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înțelegere a Lumii și au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul și filozoful Galilei este cunoscut de toată lumea, pentru că figurează în manualele școlare, contemporanul său Bernardino Telesio (filozof independent aparținând Renașterii târzii) este mai puțin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-și putea dezvolta în cărțile sale ideile filozofice și științifice în afara restricțiilor tradiției aristoteliene-scolastice, dominantă în universități. El a fost un critic înflăcărat
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]