6,294 matches
-
un asemenea moment de eternitate în unele clipe ale vieții în mijlocul timpului. O bășică de eternitate s-a spart, ea ne-a cuprins pe neașteptate. Atunci, nu ne mai simțim captivitatea, sîntem liberi pentru o clipă." La capătul acestui excurs filozofic, eroina se oprește, tăcută și tulburată de descoperirea pe care a făcu- t-o: "Despre ce vorbea, oare numai despre picturile lui Rembrandt?" Evident, întrebarea ei e retorică. Eternitatea ca plan secund al temporalității, zonă secretă de semnificație, este sursa
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
mai precis reprezintă strălucit o nouă școală de gîndire aflată la momentul de față în plină glorie peste ocean: cea a studiilor cognitive. Ambițiile intelectuale, și pe măsură energiile mobilizate, sînt impresionante: o re-cartografiere a făpturii umane, cu toate problemele filozofice și psihologice pe care le-a ridicat unor generații la rîndul de gînditori, din perspectiva neurologiei, în principal, și al altor cîteva discipline aliniate drept rezervoare conceptuale și metodologice (între acestea filozofia, lingvistica și psihologia). Împreună cu soția sa Hanna, Damasio
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
universal pentru toate dilemele umanității. Acuza cea mai la îndemînă pentru asemenea ambiții e evidentă: aroganță naivă. Departe de a rezolva însă problema, ea ne distrage atenția de la faptul că postmodernismul e, în parte, o chestiune de morgă, o atitudine filozofică și apoi o filozofie. Hacking califică, indirect, această atitudine drept belicozitate gratuită. Citind cartea lui Sokal și Bricmont ai fi tentat să crezi că o serie din temele postmoderniste cele mai la modă au fost lansate pur și simplu ca
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 2001, 100 de pag. f.p. Timpul și experiența cotidiană Cartea lui Ciprian Mihali, apărută de curînd la Editura Paralela 45 (Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului ), la origine teză de doctorat, propune o definiție filozofică a cotidianului, cum nu se poate mai interesantă. Autorul deconstruiește teoriile mai vechi referitoare la acest aspect (inclusiv teza heideggeriană care descalifică, sau, altfel spus, suprasemnifică în mod negativ cotidianul ), dar nu se grăbește nici să îl valorizeze compensatoriu, să
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
am descoperit adesea noi posibilități, noi filoane pe care m-am străduit să le explorez. Literatura dumneavoastră vrea să ridice omul din durere, din rău, din păcatul zilnic, din criza existenței? Propune acest tip de literatură un "katharsis", un parcurs filozofic, "întâmplări pozitive ale sufletului"? Tare aș dori ca literatura mea să elibereze cititorul din durere. Da, cam asta aș propune în ultimă instanță... Răul - de care vorbiți - poate avea o mie de forme: foamete, mizerie, ignoranță, confuzie etc. Și nu
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
fi de partea teroriștilor. Nu mă grăbesc să anatemizez. Singurele cuvinte ce-ar merita rostite sunt cele biblice: "Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac (spun)!" Oameni incapabili să distingă între mâna stângă și mâna dreaptă (posed exemple concrete!) își dau filozofic cu părerea despre ce e bine și ce e rău pentru planetă. Precupețe late-n șale și înguste-n frunte pledează avocațial pentru "echitate mondială", dar uită, cu lunile, să-și plătească întreținerea la bloc (posed și aici exemple!) O
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are farmec și textele surprind prin prospețime. Eseurile despre Heidegger și prietenia ratată dintre filozoful nihilist și Karl Jaspers, prietenie născută pe fundalul unui ciudat dezinteres reciproc pentru operele filozofice, despre memoriile lui George Manolescu, un escroc internațional de la sfârșitul secolului XIX care, cum se știe, i-a slujit drept model lui Thomas Mann pentru romanul Confesiunile escrocului Felix Krull sau cel despre Bucureștiul anului 1935 descris de Paul Morand
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui Epicur. Când avatarurile vieții politice l-au îndepărtat pe Cicero de treburile cetății, el s-a dedicat filozofiei pentru a-i deprinde pe concetățenii săi cu această
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
practic că limba latină este capabilă să exprime gândirea speculativă. "Filozofia își face abia acum apariția în literatura latină", afirma oratorul, și, dată fiind importanța acestui domeniu, el socotește că "trebuie tratat în limba latină". Plutarh va diagnostica corect scrierile filozofice ale lui Cicero, spunând că ele sunt "traducerea în latină a tuturor termenilor aparținând dialecticii și fizicii". Dar cât efort l-a costat această traducere. Cât a mai trudit bietul Cicero, el care nu "ducea lipsă de cuvinte" pentru a
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
essentia, anticipatio etc.; câteodată inovațiile sale lingvistice sunt mai puțin reușite și n-au făcut carieră (veriloquium pentru etymologia). În orice caz, în ciuda unor inerente nereușite, meritul său este enorm: și datorită lui limba latină a devenit una din limbile filozofice prin excelență. Dar, el n-a înțeles că un vocabular filozofic apare numai atunci când există și gândire filozofică originală. El recunoscuse că "pentru idei noi trebuie utilizate cuvinte noi", dar n-a formulat nici un gând propriu. Filozofia rămâne încă într-
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
și n-au făcut carieră (veriloquium pentru etymologia). În orice caz, în ciuda unor inerente nereușite, meritul său este enorm: și datorită lui limba latină a devenit una din limbile filozofice prin excelență. Dar, el n-a înțeles că un vocabular filozofic apare numai atunci când există și gândire filozofică originală. El recunoscuse că "pentru idei noi trebuie utilizate cuvinte noi", dar n-a formulat nici un gând propriu. Filozofia rămâne încă într-un stadiu foarte incipient la Roma. Cât a mai trudit bietul
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
etymologia). În orice caz, în ciuda unor inerente nereușite, meritul său este enorm: și datorită lui limba latină a devenit una din limbile filozofice prin excelență. Dar, el n-a înțeles că un vocabular filozofic apare numai atunci când există și gândire filozofică originală. El recunoscuse că "pentru idei noi trebuie utilizate cuvinte noi", dar n-a formulat nici un gând propriu. Filozofia rămâne încă într-un stadiu foarte incipient la Roma. Cât a mai trudit bietul Cicero pentru a-i înfrânge sau măcar
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
a experiențelor erotice ale seducătorului din Sevilla, nu înainte de a preciza încă o dată că romanul lui Torrente Ballester este departe de a se rezuma numai la atît. Căci un loc aparte ocupă în această nouă interpretare a venerabilului motiv, problematica filozofică, resuscitarea conflictului baroc dintre predestinare și liberul arbitru, dintre determinare și libertate, chestiunea autonomiei individului în raport cu Dumnezeu, cu diavolul, cu propriul destin... Din acest punct de vedere o cheie de lectură cît se poate de utilă ne oferă autorul însuși
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
mască zâmbitoare pur și simplu. E drept, condițiile politice interne sunt altele. Jalnica evaporare a opoziției, dispariția motivelor majore de conflict politic imediat, transferul discuțiilor și polemicilor mai ales în domeniul economiei îi lasă d-lui Iliescu suficient timp pentru filozofică, tihnită contemplare a destinului său. Spaima de moarte a omului de la Cotroceni este să nu rămână pentru vecie cu stigmatul de "președinte bolșevic". Puține lucruri îl enervează mai mult decât această formulă (și aceea de "stalinist"!), pe care-a ajuns
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
oponenți serioși ai unei asemenea strategii politice precum cea întruchipată de Europa Liberă: senatorul William Fulbright, șeful comisiei pentru relații externe, unul dintre primii critici severi ai dominației și intervenției americane în politica altor țări. Dar dacă Fulbright avea motive filozofice să pună sub semnul întrebării faptul că ar exista o diferență clară între nivelul de viață în Occident și în spatele Cortinei de Fier (căci la urma urmelor cine poate garanta, teoretic, acest lucru?), pentru cei care trăiau comunismul pe propria
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
de a estompa consecințele unui mod de gîndire instituit în Epoca Luminilor, pentru că atunci Occidentul construiește, prin opoziție cu propria imagine, ideea Europei de Est. Succesiunea capitolelor cărții descrie etapele construcției: intrare, posedare, imaginare, cartografiere, sfătuire, populare. Autorii acestei "geografii filozofice" sînt călătorii cu imaginație ce străbat un teritoriu încă alb pe hărți și călătorii imaginați, ca cei din scrierile lui Voltaire, principalul "vinovat" de această invenție, deși el nu a ajuns niciodată în ținuturile despre care a scris. în fond
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
de care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care, în România literară a scris Andreea Deciu, apariție editorială ce poate fi considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are acum ocazia să se inițieze
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
practic, toate domeniile culturii, critica literară, ca și biologia sau fizica, morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor și aduce perspective noi. Dintre cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape nici o îndoială; ne-o mărturisește autorul însuși, în Introducere; după ce proclamă întrebarea "ce fel
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
ca exemplu paradigmatic pentru a ilustra sugestia lui Kundera că romanul e genul caracteristic democrației. Așadar, nu uitați, literatura este unul din modurile cele mai la îndemînă de a umple singurătatea noastră zilnică. Richard Rorty - Obiectivitate, relativism și adevăr (Eseuri filozofice I) , traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, 390 pag., f.p. Richard Rorty - Pragmatism și filozofie post-nietzscheană (Eseuri filozofice II), traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, 317 pag., f.p. Spațiul libertății Literatura și răul (La littérature et
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
unul din modurile cele mai la îndemînă de a umple singurătatea noastră zilnică. Richard Rorty - Obiectivitate, relativism și adevăr (Eseuri filozofice I) , traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, 390 pag., f.p. Richard Rorty - Pragmatism și filozofie post-nietzscheană (Eseuri filozofice II), traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, 317 pag., f.p. Spațiul libertății Literatura și răul (La littérature et le mal), lucrarea lui Georges Bataille publicată pentru prima oară în 1957, tradusă anul ascesta la Editura Univers, nu este
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
imediat un succes enorm, apărând în nu mai puțin de zece ediții până în 1919, an în care expedițiile astronomice engleze confirmă una din predicțiile lui. Scopul cărții era de a facilita înțelegerea teoriei relativității celor interesați de aspectele general-științifice și filozofice ale problemei, dar care nu stăpâneau aparatul matematic necesar. Pe scurt, era o carte de popularizare într-o perioadă în care teoria nu fusese confirmată și avea oponenți serioși. Astăzi, cartea se citește de pe alte coordonate. Nu numai că teoria
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
bizară tentă atemporală, combinată cu ludicul unei ironii constructive. E ceva din spațiile larg deschise și fără loc pe harta istoriei din prozele scurte ale lui Màrquez și în același timp sunt fragmente de narațiune care amintesc prin natura profund filozofică a simbolurilor de Grădina potecilor ce se bifurcă sau de Aleph ale lui Borges. Ca de pildă în pasajul: " - Ai deprins semnul Fe? mă întreba el, în zorii zilei, când orașul își regăsea larma cotidiană, l-ai desenat de șaptezeci
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
ca noblețea gîndirii sale. În eseul despre vicisitudinile unei Europe unite, autorul pornește de la premisa că o umanitate netulburată de conflicte e necesarmente o umanitate altruistă, preocupată de binele celuilalt, nu doar de al individului izolat. Urmărind succesiunea de curente filozofice care au plămădit o identitate culturală europeană, Berlin constată evoluția constantă spre individualism și egoism, tendințe pe care le socotește responsabile pentru o profundă alterare a spiritului universalist al unei Europe unite. Cîtă vreme nu sîntem preocupați decît de binele
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
conferă argumentației, excelent conduse, acel charm aparte ce ține de catifelarea vocii, de opțiunea pentru sensul real, viu al lucrurilor, dezmorțind articulațiile rigide ale conceptelor mumificate din istoria esteticii. Era și firesc, pentru că Ortega încearcă aici să traducă în termeni filozofici postulatele unei estetici noi, ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]