13,026 matches
-
Tratatele Internaționale privind minoritățile naționale, Editura „Dosoftei”, Iași, 2000, 332 p. 52. Personalități ale școlii medicale ieșene, Editura „Samia”, Iași, 2008, în colab. cu Dr. Elena Marinescu. 53. Interferențe: Filozofie și Medicină, Editura „Samia”, Iași, 2007, 222 p. 54. Eseuri: Filozofie și Medicină, Editura „Samia”, Iași, 2007, 220 p. 55. Dialoguri nonconformiste, Editura „Samia”, Iași, 2009, 475 p. 56. Medicină și umanism. Comunicarea medic-bolnav (în colab. cu Prof. univ. Dr. Vasile Burlui și Dr. Elena Marinescu), Editura „Apollonia”, Iași, 2010, 275
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
într-una din lucrările postate anterior, motivat și de surprinzătoarea decizie de ieri a domnului Dragnea, am re-ascultat pe IuTub piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. O minunată caracterizare a diferenței de concepții între orășeni și țărani. O întreagă filozofie asupra caracterului românilor. Așa-i românul! Aș întreba: care? De la oraș sau sat, din Ardeal sau Vechiul Regat? Televiziunea insistă pe Ardeal și Moldova de Nord (vechea Bucovină). Întâmplător? Interesantă coincidență că aceste regiuni sunt relativ recent alipite regatului format
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
pedagogului este de a forma cu mare măiestrie și înțelepciune pe tânăr spre „asemănarea cu Dumnezeu”. Asemănarea nu se produce fără cunoaștere și nici cunoașterea fără educație. Ea are drept scop să-l înalțe pe cel tânăr „la viața după filozofie”, ce conduce la înțelepciunea cea prea înaltă a lui Dumnezeu. Opiniile Sfântului în jurul educației sunt vrednice de atenție, nu doar pentru că mărturisesc judecata sa ortodoxă, ci și pentru că majoritatea dintre acestea constituie principii pedagogice fundamentale ce au o autoritate diacronică
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
se asemene cu Dumnezeu, pe cât posibil după firea sa. Asemănarea nu se produce fără cunoaștere și nici cunoașterea fără educație”[8]. Iar în altă parte susține că educația are drept scop să-l înalțe pe cel tânăr „la viața după filozofie”, care conduce la înțelepciunea cea prea înaltă a lui Dumnezeu. „Înțelept” - susține Sfântul Vasile cel Mare - „este numai acela care s-a desăvârșit în învățătura lui Iisus Hristos, pe când acela care posedă multă cunoștințe nu are nici o valoare dacă nu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
pentru evoluția profesională a copiilor lor și i-au trimis la dascăli păgâni cunoscuți ori la școli filozofice păgâne[70]. Clement Alexandrinul menționează în textele lui că numai cei neînvățați și cărora le este frică de „sperietori” se tem de filozofia Elinilor, deoarece ei sunt inferiori în credință și cunoaștere[71]. Această filozofie clasică are și rătăcire și mituri, dar de la acestea elevii vor aprecia, conform legilor antitezei, înălțimea și măreția adevărurilor creștine. Cu toate acestea însă, de la poeți, retori, filozofi
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
păgâni cunoscuți ori la școli filozofice păgâne[70]. Clement Alexandrinul menționează în textele lui că numai cei neînvățați și cărora le este frică de „sperietori” se tem de filozofia Elinilor, deoarece ei sunt inferiori în credință și cunoaștere[71]. Această filozofie clasică are și rătăcire și mituri, dar de la acestea elevii vor aprecia, conform legilor antitezei, înălțimea și măreția adevărurilor creștine. Cu toate acestea însă, de la poeți, retori, filozofi și alți scriitori ar fi bine să studieze tinerii acele opere care
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
elenă[134]. Această temă a fost pentru mult timp un factor de contradicție între creștini, chiar dacă ei foloseau limba greacă ca instrument de propovăduire a credinței lor. Însă, pentru trecerea de la folosirea limbii grecești, la încreștinarea duhului grecesc și a filozofiei elene, au fost nevoie de intercalarea a trei secole de confruntări și influențe. Pe acest eveniment se întemeiază ipostasul spiritual și moral, nu numai a lumii elino-creștine de atunci, dar și a întregii culturi creștine[135]. Sinteza ce s-a
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Bisericii, și îndeosebi Sfântul Vasile cel Mare, au putut răspunde și au concurat de la egal la egal cu reprezentanții educației elene, cum de fapt au excelat și în sublinierea punctelor teologice, cosmologice, antropologice și altor puncte comune teologice creștine și filozofiei și culturii elene[147]. Creștinismul era noua putere care avea posibilitatea să transfigureze spiritual, cultural și încă politic lumea, în timp ce elenismul era în manifestare modul de viață și gândire[148]. Unul dintre factorii esențiali pentru prezența diacronică a înțelepciunii și
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
prin Botoșani, la Iași. La 1 septembrie citește la ședința Junimii poezia Egipetul și nuvelă Sârmanul Dionis. Impresionați, membrii societății decid să-i acorde o importanță suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu îl voia “doctor în filozofie” și urmaș al său la catedră din Iași. Se înscrie la Universitatea Humboldt din Berlin și frecventează iarăși cursuri diverse. Maiorescu îi trimite 100 de galbeni, ca să-și ia doctoratul, insă Eminescu părăsește brusc Berlinul, renunțând la examene. Călătorește cu
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
-și ia doctoratul, insă Eminescu părăsește brusc Berlinul, renunțând la examene. Călătorește cu trenul tocmai la Marea Baltica, la Königsberg, orașul marelui filozof Kant, căutând documente din istoria românilor. În plină vară 1874, descinde la Iași, fără titlul de doctor în filozofie. Supărarea lui Maiorescu va trece repede. Îi oferă postul de director al Bibliotecii Centrale, depunând jurământul în fața rectorului Ștefan Micle, soțul Veronicăi. Este poftit în salonașul literar al V. Micle, din casă rectorului. Preda germană la Institutul Academic. 1875 Numit
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pentru a lămuri nelămuriții: De când am învățat să citesc am devorat cărți cu basme, române din literatura universală clasică, române polițiste, de aventuri, SF, istorice, etc. Cărți de psihologie, filozofie, Istoria iezuiților, a masoneriei sau a qatarilor din sudul Franței ș.a.m.d. Nu scriu toate astea pentru a mă laudă, sunt mulți intelectuali în România mai cultivați ca mine... Vreau aici să încerc a introduce în orizontul meu pe
COGITO ERGO SUM (2): DE LA VORBĂ LA FAPTĂ de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mihai_1479366415.html [Corola-blog/BlogPost/369540_a_370869]
-
mult în complexitatea creației, cu cât urcăm mai sus în ierarhia ființelor, descoperim un dinamism tot mai bogat. La om, mișcarea cumulează pe aceea a întregii creații, depășind-o însă prin faptul că este o mișcare conștientă, dorită, liberă. Pentru filozofia antică necreștină mișcarea era o însușire a ființelor nedesăvârșite, ținea de cădere, de imperfecțiune. Ființa absolută era gândită ca ceva imobil, nemișcat, care, grație desăvârșirii sale, atrăgea la sine ființele din lumea schimbării și a devenirii. Dar ce înseamnă o
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
incursiune în istoria gândirii bisericești, legată de tema întâlnirii dintre harul dumnezeiesc și libertatea omului. Am putut vedea cum, în vreme ce Biserica răsăriteană a rămas fidelă mesajului Evangheliei prin afirmarea unei relații strânse între Dumnezeu și om, teologia apuseană, influențată de filozofia antică și de spiritul legalist roman, a ajuns să conceapă raportul dintre om și Dumnezeu în termeni exteriori. Fără a vorbi de harul necreat al lui Dumnezeu, cel care face posibilă împărtășirea directă, nemijlocită de Dumnezeu, s-a ajuns la
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
a înnebunit, nu mai are răbdare și vrea să știe cine a dat cu piatra în vrabie. Degeaba suntem șocați de ceea ce ni se întâmplă, dacă ne complacem în aceeași mizerie. NOI suntem cauza tuturor relelor care ni se întâmplă. Filozofia din spatele terorismului e complicată. Cum fericirea nu este o vină, dimpotrivă. Suferința inocenților este întotdeauna îngrozitoare. Trăim într-o lume în care de fapt supraviețuiesc cei puternici. Ceilalți negociază cu ei, atât cât pot, cu ce resurse pot. Deșteaptă-te
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
iubirii este o incantație a sentimentelor, care nu se îndură a se irosi. Lirica dumneavoastră poartă marca inconfundabilă a purității, a candorii, a sincerității, fără mască, fiind străină oricărei duplicități, conferindu-i femeii un statut miraculos, care ține de taina filozofiei. Ea ființează și aureolează sensul existenței. O iubire pământeană și o alta cosmică - locuire întru moralitate. Într-o poezie cantabilă și cu o mare inocență sentimentală, adorați, proslăviți și idolatrizați femeia. Grigore Vieru Femeia/ pasăre trebuia să fie,/ să zboare
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
nebunie și un munte de măsură, veți întâlni cândva filosofia”. Gândul mi-a fugit în aceste zile la filozoful francez Emmanuel Lévinas (1906-1995) născut într-o familie evreiască tradițională din Lituania, crescut într-un mediu evreiesc cultivat, cu studii de filozofie la Strasbourg și Freiburg unde a asistat la cursurile lui Husserl și ale lui Heidegger. A fost unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie în Franța - studiul experienței și a modului în care trăim - , un filozof strălucitor al secolului XX, ce
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
adică într-o lume a singurătății și alienării, a indiferenței și egoismului, a prezentului dând uitării trecutul, Lévinas a propus deci, redescoperirea Celuilalt, a unei lumi fundamentate pe grijă și altruism. Unii au spus că Lévinas a făcut literatură în filozofie. Temele cărților sale sunt cele ale libertății în general, adevărului, dreptății, libertății de expresie, afectivității; de asemeni - hrana omului consumator fizic și spiritual, bucuria zilei de mâine, dragostea de viață, casa, familia, munca. L-a înțeles și l-a admirat
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
găsim legate de noi, ceilalți. Revenind la definirea fenomenologiei, putem spune că termenul este derivat din grecescul „phainomenon”, însemnând aspect, este studiul aparițiilor spre deosebire de realitate, avându-și rădăcinile în trecut, în „Alegoria peșterii” a lui Platon și de asemenea în filozofia hindusă și budistă. Mulți filozofi au avut contribuții de-a lungul vremurilor asupra dezvoltării acestei teorii. Părăsirea oarecum discretă a filozofiei Greciei s-a simțit încă din „Teoria intuiției în fenomenologia lui Husserl”. Extinderea, dominația „Theoriei” îl neliniștea pe Lévinas
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
studiul aparițiilor spre deosebire de realitate, avându-și rădăcinile în trecut, în „Alegoria peșterii” a lui Platon și de asemenea în filozofia hindusă și budistă. Mulți filozofi au avut contribuții de-a lungul vremurilor asupra dezvoltării acestei teorii. Părăsirea oarecum discretă a filozofiei Greciei s-a simțit încă din „Teoria intuiției în fenomenologia lui Husserl”. Extinderea, dominația „Theoriei” îl neliniștea pe Lévinas. Mai mult decât oricare altă filosofie, fenomenologia, pe urmele lui Platon, trebuia să fie „lovită de lumină”. Acuzația, la început timidă
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
fiind aflată mai presus de Ființă - dar, înaintând în lucrare, se putea vedea că etica nu mai proiecta înspre neutralitatea binelui, ci spre aproapele, iar ceea ce era esențial nu mai era lumina, ci fecunditatea sau generozitatea. În „Cartea străină: O filozofie a tandreții”, Andeea Deciu, profesor universitar român, acum profesor de teoria literaturii în Statele Unite, analizând scrierile filozofului Lévinas, scrie: „Celălalt există pentru mine, susține filozoful, ca figură, chip, sfâșiind orizontul subiectivității mele prin simpla sa apariție. Chipul Celuilalt e vizibil
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
cum și cine este celălalt și reprezintă starea de a fi diferit de identitatea Sinelui. Problema este complexă, s-au ocupat mulți de ea, unii susținând că este o abatere de la platonism care l-a antrenat pe Levinas în „orbita filozofiei anarhice postmoderniste”. Poetul, eseistul Ștefan Augustin Doinaș (1992-2002) a făcut o analiză profundă, la sfârșitul căreia se întreabă: „Cum să interpretăm alteritatea? Ca un blestem de neocolit al condiției umane sau ca o șansă de afirmare a individului?”. Ea existând
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
îl prezintă : « Artă formulei lapidare. Cărțile sale sunt perfect structurate, « arhitecturate » ... Fiecare lucrare a acestui autor este o reușită în domeniul ales ». Iată o tentativă de definire, sau,mai există și texte declinate în câteva versuri, dar care suscita reflecție, filozofie, o anumită formă de dialectica și mai ales, un dram de umor și ironie.
Întâlnire literară. Arthis – Casa de Cultura Belgo-Româna by http://uzp.org.ro/intalnire-literara-arthis-casa-de-cultura-belgo-romana/ [Corola-blog/BlogPost/93732_a_95024]
-
Rujul în ton cu rochia deosebit de elegantă sublinia farmecul femeii de peste patruzeci de ani. Ai mei sunt anii aceștia, mă bucur că îi am, că respir că sufăr, că trec prin viață având parte de toate. Hm, am trecut la filozofie, asta ca să mă întăresc sufletește. O roșeață naturală îi acoperi obrajii. Gândul că îl va privi în ochi pe Anton după - o Doamne! - ce de ani! o emoționa profund. Avea undeva acolo în creier o părticică ce nu-i da
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1462562786.html [Corola-blog/BlogPost/383543_a_384872]
-
Bisericii în viata cetății nu trebuie percepută în sens absolut ci nuanțat în direcția autorității inițiale asupra membrilor ei care constituiau în același timp și societatea. În contemporaneitate însă, consecutiv modificărilor apărute în conștiința maselor odată cu revoluția franceză, cu dezvoltarea filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
cu existentă pur spirituală este Dumnezeu, El l-a creat pe om după chipul său și prin aceasta i-a dăruit din atributele sale printre care și acela de creator. Omul este creator de valori, el plăsmuiește valori cultivând artele, filozofia, științele folosindu-se de valorile dăruite de Dumnezeu: harul, darurile Sf. Duh, iubirea, credința, răbdarea, cumpătarea, bărbăția, înțelepciunea, etc. Urmându-și destinul creator omul înfrumusețează lumea, o înnobilează realizând astfel acte de cultură. Această concepție creștină a stat la baza
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]