1,934 matches
-
această distribuție. Formalizarea matematică este proprie structurilor tip Spearmam, care au particularitatea importantă că modificarea valorii unui element al sistemului implică imediat modificarea valorilor tuturor celorlalte elemente. Modelul este construit sub forma unui șir de așteptare, în care un număr finit de agenți economici pot efectua un număr finit de tranzacții pe unitatea de timp, unele fiind supuse regulii implicite de funcționare a sistemului, iar altele constituind excepții. Numărul total de tranzacții care pot fi efectuate este infinit, pentru că modelul nu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Spearmam, care au particularitatea importantă că modificarea valorii unui element al sistemului implică imediat modificarea valorilor tuturor celorlalte elemente. Modelul este construit sub forma unui șir de așteptare, în care un număr finit de agenți economici pot efectua un număr finit de tranzacții pe unitatea de timp, unele fiind supuse regulii implicite de funcționare a sistemului, iar altele constituind excepții. Numărul total de tranzacții care pot fi efectuate este infinit, pentru că modelul nu are o restricție temporară; caracterul finit al mulțimii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
își retrage prezența mișcătoare. Coerența armonică a rațiunilor lucrurilor nu mai este vizibilă atunci când lumea încetează să se raporteze la Creatorul ei. Comparate de Augustin cu niște raporturi numerice, rațiunile divine oferă imaginea unei creații care „nu este un produs finit în spațiu, ci generat continuu în timp, ex nihilo”. Acest lucru este posibil întrucât în Dumnezeu actul și potența coincid la infinit. Și numai datorită iubirii „creația este generată într-o ordine intrinsec armonioasă cu ființa lui Dumnezeu”1. Teologia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
identifice o combinație optimă între aceste două aspecte. Resursele utilizate/implicate în proiect reprezintă intrările procesului decizional și pot fi de mai multe tipuri: financiare, umane, de timp etc. Principala caracteristică a acestor intrări o reprezintă faptul că ele sunt finite, în cele mai multe cazuri această limitare afectând derularea proiectului, în vederea atingerii obiectivelor propuse. Obiectivele unui proiect de investiții, pe baza căruia vom ilustra problematica evaluării fezabilității acestuia, pot fi, de asemenea, de mai multe tipuri, în funcție de tipul entității care derulează proiectul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și respectiv celei mai puțin favorabile părți ale loteriei, analistul poate estima pentru probabilitatea relevată utilitatea sumei certe, care este egală cu utilitatea așteptată a loteriei, privită ca alternativă a variantei certe. Procesul iterativ și interactiv conduce într-un număr finit de pași la determinarea formei funcției de utilitate și de aici la caracterizarea comportamentului/atitudinii decidentului față de risc. Incertitudinea care guvernează activitățile, fenomenele și procesele sistemului analizat și a mediului său poate fi diminuată de analist prin încercările acestuia, în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
produse și servicii pe termen scurt și lung; un subsistem care să asigure, să mențină și să dezvolte toate resursele necesare astfel încât cererea să fie satisfăcută complet și la timp; subsistemul de producție, care asigură transformarea materiilor prime în produse finite; un subsistem care să asigure un control global al funcționării întregului sistem. Fiecare subsistem este caracterizat la rândul său de o definiție de bază, în concordanță cu definiția-rădăcină a sistemului însuși. Astfel, modelul conceptual pentru subsistemul de control global poate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
măsoară proporția în care capitalul social este asigurat de credite și din depunerile acționarilor; e) indicatori și indici privind imobilizările de capital: indicele mărimii stocurilor de produse finite (total stocuri produse finite : cifra de afaceri) - măsoară nivelul stocurilor de produse finite în raport cu cifra de afaceri. Se compară cu media industriei; perioada medie de recuperare a vânzărilor [(suma datorată de debitori : : cifra de afaceri : 365)] - măsoară durata medie în zile de recuperare a banilor din vânzări; valoarea facturilor emise și neîncasate (valoarea
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și teorema Sen, privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le îndeplinește este cea a majorității simple, atunci când numărul indivizilor este finit și mulțimea alternativelor are cardinalitatea doi. Aceste proprietăți sunt: o versiune a domeniului universal<footnote În (1970a) Sen enunța definiția: „O regulă de alegere colectivă este decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă cu sine. [d.1.x.6*]: Completitudine (C). O relație de preferință slabă este completă dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, oricare ar fi două alternative diferite, relația indică fie că prima este preferată celei de-a doua, fie că aceasta din urmă este preferată celei dintâi. [d.1.x.7*]: Tranzitivitate (T). O relație slabă de preferință este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relația indică fie că prima este preferată celei de-a doua, fie că aceasta din urmă este preferată celei dintâi. [d.1.x.7*]: Tranzitivitate (T). O relație slabă de preferință este tranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs. lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U, următoarele. Prin condiția libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x variantelor (voi discuta, pe larg, această problemă, în paginile care urmează). În plus, o soluție pentru paradoxul libertarian ar trebui să funcționeze pentru orice număr de strategii (voi defini în paginile ce urmează). Toate acestea, funcționarea pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și pentru un număr egal de decisivități cu numărul de x variante , sunt subsumate ideii de eficacitate pentru societăți reale. În ceea ce privește condiția de fidelitate ideologică, aceasta are la bază intuiția că, dacă vorbim despre libertarianism și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2.1. Proprietatea de eficacitate pentru societăți reale (esr) Pe scurt, aceasta pretinde unei soluții să: a) elimine inconsistența pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor ; b) elimine inconsistența pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru societăți reale (esr) Pe scurt, aceasta pretinde unei soluții să: a) elimine inconsistența pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor ; b) elimine inconsistența pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pretinde unei soluții să: a) elimine inconsistența pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor ; b) elimine inconsistența pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechi de x variante și ar trebui să acordăm decisivitate individului i pe ambele. Consecința este că toate soluțiile teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să funcționeze pentru această regulă. b) Eliminarea inconsistenței pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative și orice număr finit de strategii. Argumentul pentru reținerea acestei cerințe tari este unul cât se poate de intuitiv. Sen demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ar trebui să acordăm decisivitate individului i pe ambele. Consecința este că toate soluțiile teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să funcționeze pentru această regulă. b) Eliminarea inconsistenței pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative și orice număr finit de strategii. Argumentul pentru reținerea acestei cerințe tari este unul cât se poate de intuitiv. Sen demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să satisfacă condiția Pareto slabă și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i pe ambele. Consecința este că toate soluțiile teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să funcționeze pentru această regulă. b) Eliminarea inconsistenței pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative și orice număr finit de strategii. Argumentul pentru reținerea acestei cerințe tari este unul cât se poate de intuitiv. Sen demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să satisfacă condiția Pareto slabă și un principiu libertarian atunci când societatea este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie să reținem o condiție libertariană care să nu sufere de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru regula număr al decisivităților egal cu cel al x variantelor , aceea de a funcționa pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și aceea de a elimina preferințele condiționale, reprezintă condiția eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice număr finit de indivizi, strategii, alternative, însă nu este clar dacă este folosit un sistem consistent de drepturi. Altfel spus, nu este clar dacă Saari folosește o condiție libertariană care să nu genereze paradoxul lui Gibbard. Cum însă condiția libertariană folosită pare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori pentru a enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
realitatea ori pentru a enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante și nu sunt admise în cercetare. Mulțimea informațiilor relevante este obținută printr-un set de proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]