KorAP: Find »[drukola/base=finlandeză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...16 >

382 matches

Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

este și în zilele noastre poarta spre Suedia a Finlandei și locul unde trăiesc un procent important de vorbitori de suedeză. La Turku, Agricola (nume ales de el însuși pe baza ocupației de bază a familiei - numele adevărat fiind în finlandeză Mikael Olavinpoika, iar in suedeză Mikkel Olafsson) îl cunoaște și îi va continua misiunea lui Petrus Särkilahti, primul student finlandez a lui Martin Luther. Studiază în Germania, la Wittenberg, se specializează în limba greacă și în 1537 începe traducerea Noului

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
diversă. În această lucrare Agricola combină traduceri din Olaus Petri, Luther și Caspar Hubernius. A doua lucrare, Messu eli Herran echtolinen e dedicată serviciului liturgic. Deși își bazează traducerea tot pe lucrările lui Olaus Petri, Agricola folosește și manuscrise în finlandeză. Ultima lucrare Se meiden Herran Christusen Pina, zlesnousemus ia tauiaisen Astumus, niste Neliest Euangelisterist coghottuon vorbește despre patimile lui Hristos. Este o compilație din toate cele patru Evanghelii, influențată masiv de Johannes Bugenhagen, un erudit din Wittenberg. Agricola o traduce

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Jyväskylä, Finlanda, are o perspectivă diferită în abordarea literaturii finlandeze, întreprinzând un studiu comparativ mai degrabă între literaturile europeană și finlandeză 11. Demersul diacronic al lucrării are întotdeauna în vedere alăturarea celor două componente, făcând astfel accesibilă înțelegerea fenomenelor literare finlandeze printr-o prismă lărgită, edificatoare. Lucrarea lui Kirstinä este, nu în ultimă măsură, un studiu asupra imaginarului colectiv, și nu numai, european, având drept țintă reliefarea diferitelor aspecte legate de trecerea individiului și a maselor prin istorie și felul în

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
limba finlandeză - cam același număr apar anual la sfârșitul anilor 1950. Majoritatea acestora erau religioase și majoritatea dintre cele literare erau poezie. Niciun roman original nu a fost tipărit în Finlanda sub ocupația suedeză și nicio piesă de teatru în finlandeză" (trad. n.)"23. Leena Kirstinä24 aduce în discuție, pentru ilustrarea zorilor întunecați ai Iluminismului finlandez, prima antologie de versuri în limba finlandeză aparținând lui Gabriel Calamnius, publicată după moartea acestuia, în 1755. Mai târziu, sunt demni de subliniat doi poeți

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
este profesor și cercetător la Universitatea din Târgoviște. Are o bogată activitate publicistică și este specialist în problemele de istorie a regiunii baltice. A scris mult și despre Finlanda unde a și predat și cercetat în repetate rânduri. Vorbitor de finlandeză, a avut acces la surse valoroase de documentare și s-a impus, în prezent, prin volumele publicate, ca un important punct de reper pentru orice cercetare focalizată pe finlandistică. 2.3.1. Silviu Miloiu și Istoria Finlandei Istoria Finlandei 52

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
special clerului. Renașterea și Reforma au urmat același traseu ca în Suedia. Interesant este că în spațiul nordic, Renașterea a fost mult întârziată și a survenit abia după adoptarea Reformei, în formula luteranismului. Totodată, Reforma a determinat și folosirea limbii finlandeze ca limbă de cult și, implicit, a marcat începutul afirmării ei ca limbă de cultură. Expansiunea Imperiului Țarist a dus la cucerirea teritoriului finlandez în 1808. Aceasta a însemnat însă ridicarea la rangul de "națiune" a populației finlandeze. Sub Suedia

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
în limba engleză de asemenea, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography 59, în aceeași Revistă Română de Studii Baltice și Nordice. Așa cum sugerează și titlul, este vorba despre o trecere în revistă a contactelor dintre cultura română și cea finlandeză. Sunt redate informații de factură istorică asupra primelor contacte culturale din secolul al XIX-lea, procesul prin care Kalevala a ajuns cunoscută la noi, precum și alte scrieri care au înlesnit cunoașterea mutuală. În paralel, sunt expuse, cronologic, fapte care creionează

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
mai multor cercetători, lucrarea aduce în prim-plan dimensiunea istorică și culturală a relațiilor dintre cele două țări. Primul capitol, Schiță istorică, urmărește prezentarea primelor contacte din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea și este tradus atât în finlandeză cât și în engleză, deci avem în față un valoros instrument de lucru trilingv. Structura este similară, dar de mai lungă întindere, cu articolul publicat de Alexandru Popescu în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice"61. Restul capitolelor apar

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
politici menit să reliefeze contactele existente intitulat Oglinzi paralele. Românii despre finlandezi, finlandezii despre români. O parte dintre aceste surse le-am prezentat mai pe larg în prezenta lucrare. Volumul publică și o listă de traduceri din limba română în finlandeză și viceversa care poate fi regăsită în bibliografie, dar mai mult de jumătate din aceasta este dedicată anexelor fotografice, prezentând documente istorice valoroase. 2.4.3. Relații culturale româno-finlandeze reflectate în revista "Columna" Despre Relațiile diplomatice dintre România și Finlanda

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
câteva triburi de laponi, iar în capitală, în Helsinki 78, locuiesc și evrei. Despre finlandez se spune că "e mai mult înalt, decât scund, cu părul bălan, cu ochii albaștri și cu trăsături grosolane"79. Din punct de vedere lingvistic, finlandeza seamănă cu maghiara, de unde și originea comună a celor două popoare. Totuși finlandezul se diferențiază la spirit de maghiar prin faptul că "este răbdător, stăruitor, dar și închis în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
lirismul avea note triste. Cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea marchează apariția primelor cărți tipărite, literatura care apare în această perioadă fiind una religioasă. A treia perioadă este caracterizată de lupta între limba suedeză și cea finlandeză pentru câștigarea supremației. Datorită contextului politic, limba suedeză a fost mai des întâlnită în operele literare, lucru care avea să se schimbe din momentul venirii rușilor la putere. În secolul al XIX-lea, Kalevala, epopeea națională finlandeză, marchează începutul literaturii

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
care au locuit în Finlanda. Dorința de a-și câștiga independența nu s-a manifestat doar pe plan politic, ci și în plan ideologic, artistic. Aceștia și-au dorit să scoată la iveală prin arta lor spiritul finlandez. Pionierii artei finlandeze au fost pictorii Gustaf Wilhelm Finnberg și Alexander Lareus. Aceștia sunt elevi ai școlii suedeze, însă au fost primii care au evocat natura finlandeză în operele lor, ducând-o și peste granițe, în expoziții din Suedia și alte țări. Părintele

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Grimm, care propune încă o incursiune în literatura finlandeză. În concepția acestuia, Kalevala este o "o bogăție de mituri, imagini și expresii neauzite"193. Grimm face o comparație între epopeea homeriană, care prezintă disputa dintre greci și troieni, și cea finlandeză (disputa dintre laponi și finni). Sursa conflictului este și în această situație o femeie. Cosmogonia prezentată în Kalevala o apropie și de cea indiană, a lui Brahma și Vischnu (sic!). Jacob Grimm a fost mereu preocupat de studierea acestei epopei

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
sărac și inexpresiv, până la a-l face atotcuprinzător"276. Construcția limbajului s-a făcut pe o perioadă de aproximativ 150 de ani, nu s-a apelat la împrumuturi, iar pentru lexicul tehnic s-a recurs la limba greacă sau latină. Finlandeza a ajuns în felul acesta "o limbă bogată, onomatopeică adesea, melodioasă, capabilă să exprime orice stări sufletești, fiind deci un bogat tărîm pentru literatură"277. În Finlanda arta se află la loc de cinste, mărturie fiind interesul crescut de-a

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
diversificat, mai punctat. Intelectualii români vor deveni mai interesați de domenii de nișă finlandeze, arta contemporană, filmul, muzica rock fiind cel mai avid receptate în anii 2000. Cu alte cuvinte, devenim, ca nație, mai atenți la alte aspecte ale civilizației finlandeze decât cele etern bătătorite în comunism. Cu toate acestea, Finlanda nu este, neapărat, populară; liberul acces la informație din ultimele două decenii și jumătate trezind curiozitatea românilor pentru multe alte culturi; cea finlandeză rămâne, ca întotdeauna, neclară pentru noi, neconturată

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
mai atenți la alte aspecte ale civilizației finlandeze decât cele etern bătătorite în comunism. Cu toate acestea, Finlanda nu este, neapărat, populară; liberul acces la informație din ultimele două decenii și jumătate trezind curiozitatea românilor pentru multe alte culturi; cea finlandeză rămâne, ca întotdeauna, neclară pentru noi, neconturată. 3.3. Receptarea după 1989 3.3.1. Observator cultural - un adevărat observator al culturii finlandeze Publicația "Observator cultural" constituie unul dintre cele mai bogate izvoare de receptare a literaturii și culturii finlandeze

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
și nordice în general sunt consemnate de acesta, permițând o mai bună ancorare în fenomenul literar și artistic finlandez contemporan. Ne-am concentrat în rândurile care urmează mai ales pe aparițiile din ultima decadă, încercând să surprindem varietatea manifestărilor culturale finlandeze reflectate de această publicație, grupându-le în câteva teme semnificative. 3.3.1.1. Teatru finlandez Victor Scoradeț scrie Despre "Vara teatrală" finlandeză, un festival al publicului. Teatrul din Sfântul Gheorghe a fost invitat cu spectacolul Trei surori. Tampereen Teatterikesä

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
teatru este semnată de David Kozma. Este vorba despre o piesă audio-vizuală care scoate în evidență fonetica limbii finlandeze, posibilitățile lingvistice ale acesteia, dar și multidimensionalitatea sa. În acest spectacol se împletesc muzica și poezia finlandeză, spectacolul ținându-se în finlandeză și engleză, dar subtitrat în limba română 291. 3.3.1.3. Istorie, limbă, societate William Totok scrie despre Sacrificarea lui Antonescu pe altarul diplomației (IV). Autorul articolului consideră că intrarea României în război a fost o necesitate, de aceea

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
scrie despre seminarul internațional Identitatea culturală a romano-catolicilor (ceangai) din Moldova, care a avut loc pe data de 29 aprilie în București. Evenimentul reprezintă o consecință a inițiativei Consiliului Europei de a demara o investigație asupra ceangailor din România. Liberala finlandeză Tytti Isohookana-Asunmaa a întocmit raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În opinia autorului, Academia Română și Ministerul Informațiilor Publice patronează asimilarea. Doamna Tytti Isohookana-Asunmaa este "un om de toată stima, care a știut să dea cercetării o largă publicitate"296. În

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
stima, care a știut să dea cercetării o largă publicitate"296. În Lumea exilului (I), Constantin Eretescu vorbește despre mai multe personalități, printre care se numără și profesorul Robert Austerlitz. Despre acesta se scrie că a fost căsătorit cu o finlandeză, pe care a cunoscut-o în timpul studiilor la Helsinki. Ajuns un savant foarte bine cunoscut în lumea lingviștilor, el a editat mai multe lucrări de gramatică și de vocabular ale limbii finlandeze în timpul în care a fost șef de catedră

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
promoveze!"300 Marian Popescu propune un interviu cu Tompa Gabor în articolul "După 1989, noi nu ne mai putem exclude din poveste" (II). Dialog cu Tompa Gabor. În cadrul acestui interviu, artistul se oprește asupra diferențelor dintre limba maghiară și cea finlandeză. El neagă înrudirea dintre aceste două limbi, spunând că "în afară de acea regulă simplă că accentul cade pe prima silabă, nu există practic nicio asemănare între aceste limbi"301. Un spectacol de neuitat, articol cu iz politic, aparținând Ralucăi Alexandrescu, aduce

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
și oarecum monoton 335. Pe scurt despre artă Pe scurt amintește expoziția finlandeză de fotografie de la Galeria Space a Centrului Internațional pentru Artă Contemporană din București. Expoziția poartă numele Alvar Aalto - o structură mai plăcută de viață și aparține artistei finlandeze Maija Holma. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Ministerului de Externe al Finlandei și s-a bucurat și de prezența Ambasadorului Finlandei în România, E.S. Pekka Harttila 336. Băile Șugaș au găzduit Simpozionul de Artă cu tema Conexiuni. Simpozionul a

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
și expresionismul plin de lirism al coregrafilor din Finlanda 347. Ecourile festivalului BucurESTi.VEST răsună și în articolul Dianei Soare " Ne-am propus să dăm viață peisajului cultural bucureștean". Interviu cu Cosmin Manolescu, prezența în România a companiilor de dans finlandeze reprezentând o premieră 348. Mândru să fiu aici/Proud To Be Here este un spectacol a cărui reprezentație s-a ținut în cadrul aceluiași festival. Coregrafia spectacolului a fost realizată de Katharina Vogel, compozițiile sale fiind prezentate la teatre și festivaluri

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Arto Lehkamo) este programat pentru data de 6, iar în 7 octombrie rulează Lunga vară fierbinte (1999), în regia lui Perttu Leppä. Festivalul se încheie cu Frumoasa lume nebună (1997), în regia lui Jarmo Lampela. Filmele vor fi difuzate în finlandeză, dar cu subtitrare în limba engleză 352. Rămânând în această sferă a festivalurilor, la București, în data de 3-7 octombrie 2003 a avut loc Săptămâna Filmului Finlandez, ediția a VII-a. Evenimentul a fost organizat la Muzeul Național de Artă

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
în scaun cu rotile din cauza unei combine defecte. În ideea de a cere despăgubiri firmei producătoare, pleacă în Finlanda, călătoria acestora generând o serie de situații amuzante 370. Jocul de-a masacrul (experimental), un articol de Mihai Fulger, menționează filmul finlandezei Elina Talvensaari, care a obținut premiul oferit de Kodak pentru cea mai bună imagine, în cadrul Festivalului de Film de la Tampere. How to Pick Berries este un scurtmetraj care s-a remarcat prin "abordarea curajoasă și plină de imaginație a unui

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]