24,488 matches
-
până la oprirea activității simțurilor trupului. Într-o asemenea stare numai mintea este trează, pe când trupul se află ca într-un somn. „Căci într adevăr, spune Sfântul Grigorie, în cel ce nu viețuiește decât mintea în ea însăși, netulburată de simțuri, firea trupului devine inertă ca într-o stare de somn și de letargie și se poate spune cu adevărat că văzul doarme, din pricina nelucrării, disprețuindu-se vederile acelea care obișnuiesc să uimească privirile copilărești ... Toate acestea sunt disprețuite, din pricina contemplării bunătăților
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Ion Simuț Metamorfozele personalității lui Benjamin Fundoianu nu mai reprezintă de multă vreme un secret, deși continuă să fie curiozitatea provocatoare a unei firi excepționale de artist. Fundoianu, devenit Fondane după 1923, odată cu emigrarea în Franța, are ,conștiința unei metamorfoze a imaginii despre sine", după cum o demonstrează Leon Volovici într-un eseu din 1998, apărut în volumul Strigăt întru eternitate, alcătuit, la centenarul nașterii
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
iubește. Irina se ,consolează" (în aparență) cu o mediocritate aurită oarecare, dar îi cere fostului iubit să rămână prieteni în continuare. Și face asta din orgoliu rănit și dintr-o reală afinitate electivă; apoi, după un timp, relativ scurt, eroina, fire plină de vitalitate, face o pasiune pentru un actor mult mai tânăr decât ea, foarte talentat; ceea ce îl eliberează pe deplin pe protagonist de (fosta) lui iubită, de care fusese atras pentru că ea reprezenta exact contrariul său. (Contrariile se atrag
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
făcută din experiențe foarte diferite, de la moliciunea de om bun și trist a unchiului Ion, chinuit la școală, ca profesor navetist, sîcîit, ca ei toți, de vecinii scandalagii, la grijile icnite ale mamei, la bravada unchiului Biță, care-și ține firea cu cîte-o sticlă de vin de soi și, în fine, la zbînțuiala cvasi-absolventelor din cămin, cuprinse, în fapt, de-o greu controlată panică. Zestre feliată în trei de întrebarea, repetată, ,cine este Letiția Branea?". Cu ea, strigată, într-o noapte
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
strecurate, ca de pildă ,semnificația profundă" a ,faptului că bourul de odinioară a rămas un bou-bouț". Pentru Mihai Cimpoi, Povestea cu cocoșul roșu e un mare roman parabolic, în care este angajat un cuplu caracterologic: Serafim Ponoară, ,ingenuul aservit frumosului, firea angelică inadaptată la destin", și Anghel Farfurel, ,îngerul căzut, ușor demonizat, adaptat caraghios la noile realități, fiind aservit în toate utilitarismului". Acest cuplu ar ilustra nici mai mult, nici mai puțin decât ,dihotomia platoniciană daimonion-omul-marionetă" (speculație cu totul aberantă). Pe
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
Daniel Cristea-Enache Se poate vorbi despre un paradox Cristian Popescu: scriitorul clasic în viață și tânăr în moarte, cu fire boemă, dar conștiință artistică puternică, bolnav paradigmatic și nu numai, trupește și sufletește, ca altădată Eminescu, un escu, tot așa, de o frapantă originalitate ce desființează granițele dintre poezie și proză, ficțiune și document, literatură și viață, amestecând totul și
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
sale. Omul a fost creat liber și responsabil. Oricine împlinește Legea și poruncile ei se poate mântui și obține nemurirea. Prin neascultarea sa, Adam și-a atras durerea, suferința și chiar moartea. Păcatul lui Adam s-a răsfrânt asupra întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
care luptă cu poliția pentru a proteja Orașul Vechi al prostituatelor. După care se revine la prima poveste, acțiunea petrecându-se cu opt ani mai târziu. Din punct de vedere cronologic sau din cel al motivației diegetice, au rămas câteva fire care nu se leagă. De exemplu, canibalul de femei din a doua poveste apare în continuarea primeia, dar, deși are la dispoziție ,hrana" lui preferată, nu se atinge de ea. Singurii intruși în lumea acestui oraș, denumit de fapt Basin
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
atribut pe care și-l arogă: "E exercițiul de libertate al unui om care a citit mult, împrăștiat, și a rămas incult. Nimic nu mă poate apăra de propria mea prostie și de propriile ei îndrăzneli." Poate că stă în firea lucrurilor ca scrisul "oricît de grav ar fi subiectul", să presupună o doză de gratuitate, dar există și (benignă) vanitate într-un discurs ce dispune atît de ușor de carențele onto-biologice ale enunțătorului. Echivocul subiectului convine și diaristul nu ratează
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
degetele unei mâini, nu uitau nicicând distanța față de un ales al zeilor, un împărat al poeziei. Junele, care căpătase privilegiul de a-l frecventa, era însă exceptat de la ritualul descris, el nu era considerat un vasal, nu și-a cenzurat firea neastâmpărată, nu s-a umilit, nu s-a prefăcut că se lasă condus. Totul a început anodin. Goethe l-a văzut întâia oară pe Schiller după ce au audiat amândoi o prelegere la Yena (7.06.1788). Tânărul ardea de nerăbdare
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
și temerară care respira în ele. Chemarea produce minuni. Goethe răspunde laconic: ,Mă întorc la Faust". Peste câțiva ani, la 22.05.1797, își implora colegul să sacrifice o noapte fără somn ca să poată desluși, scrutând din afară, rețeaua de fire care alcătuiesc pactul cu Mefisto și să-i propună urgent soluții de ieșire din impas. Referindu-se sincer la îndoială sau la eșec în destinul lor profesional cei doi nu se socoteau degradați, între ei nu mai funcționau demoni ai
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
de film. Acum-octogenarul nu se număra nici printre contribuitorii stabili ai rampei de lansare a curentului, Cahiers du cinéma. Însă, ca și Louis Malle, din comoditatea criticilor, a ajuns să obțină un loc sub termenul-umbrelă La Nouvelle Vague. Conștiincios din fire, Resnais a început cu scurtmetraje, dintre care unul i-a aruncat în poală un Oscar, la infima vârstă de 26 de ani. Din cauza peliculei Noapte și ceață din 1955 a avut probleme cu autoritățile. El intercalase imagini filmate în lagărele
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
a muzicii călduțe, de ascultat la bărbierit sau în jurul unui grătar rumenind trei mici. Și, apropo de asta, nu aș recomanda albumul la o ascultare cu bere. Un vin gros - fie el și mai puțin spaniol - și o întoarcere spre firea profundă, care se căznește să mai palpite în noi, ca jarul sub cenușă, s-ar potrivi mai bine cu seriozitatea demersului celor doi interpreți. Pentru că tot a venit vara și tânjim după nisipul din buza mării, recomand, de asemenea, o
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
relaxată, permițând soarelui să ne pătrundă și în suflet, nu numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu un aranjament situat undeva la mijloc de drum între granițele marelui Imperiu latin, de un genuin elaborat, capabil să reînvie duhul adevărat al
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
devine președinte de onoare în diverse asociații chinologice, un cuplu de tineri muzicieni pe care el (Zorel) încearcă să-i ajute - și altele. Dând buna linearitate epică pe o inutilă, în context, arborescență, autorul se complică trăgând tot felul de fire între Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
sale. Omul a fost creat liber și responsabil. Oricine împlinește Legea și poruncile ei se poate mântui și obține nemurirea. Prin neascultarea sa, Adam și-a atras durerea, suferința și chiar moartea. Păcatul lui Adam s-a răsfrânt asupra întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
să fi ascultat, în cap cu ăi de la televiziune, vocea cardinalului Medina... Estevez, când a apărut în balcon și a strigat răspicat vestea cea mare în latină: Habemus papam... Cu m, domnule! Acuzativul! zbiera la mine domnul Sache, scos din fire. Nu se putea să nu se fi auzit că înaltul prelat pusese, clar, un m în coada cuvântului Papa, fir-ar să fie!, - acuzativul, domnule, cum cere verbul habeo, nu?... A ține, a avea ceva, cum ar fi habere honorem
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
autorul jurnalului desprinde trei condiții ale reușitei: adoptarea unei specializări mai rare, încrederea în sine și călirea caracterului în biruințe și înfrângeri. Dezvăluie însemnări ale sale, rezumă scrisori din 1929, toate aceste investigații fiind făcute pentru a arăta "slăbiciunea inerentă firii" lui Alexandru Iftodie. E din ce în ce mai clar că e o figură de contrast pentru tânărul N. Steinhardt. Developarea unui întreg trecut are ca singur scop de a găsi cauzele eșecului acestui coleg. Dar de ce atâta obstinație în analiza întreprinsă de diarist
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
care noi, telespectatorii, considerați în continuare naivi, iar pe alocuri chiar idioți, trebuie să pricepem că acolo, sus, nimeni nu a mâncat usturoi, deoarece straturile pentru leguma în cauză trebuiau făcute tocmai pe coama digurilor, iar acestea neexistând... Emoționat și fire de poet, prietenul recită imediat un poem creat pe loc, amintindu-mi de prolificitatea lui Adrian Păunescu: Diguri n-au existat! Au existat numai niște contracte fără licitație către Aquaproiect, și niște acuzații... Fiindcă banii pentru diguri au fost furați
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
unui limbaj "absolut", fără prea multe nuanțe, dar sarcastic, eliberat de istorie, deznădăjduit uneori, alteori revoltat politic, așa cum se întrezărește în poemul Pacea, dar, mai ales, cum apare deja în poeziile scrise în exilul imediat al anilor '66-'68. Prin firea lucrurilor, Era azi, volumul semnat deja Andrei Codrescu, este nu mai puțin unitar dar mai bun. Poemele sunt mai degajate, mai prozaice, mai directe în comunicarea lor cu un cititor care are un cu totul alt profil cultural. Tema românească
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține deloc de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului protopărinților.4 La înțelegerea mai exactă a acestei patimi și a modului în care ea robește trupul și sufletul celui pe care îl stăpânește, ne poate fi de folos și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar patimi trupești - spune el - sunt: iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăția, amestecarea sângelui (incestul), stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele (zoofilia sau bestialitatea), poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de nebunie. Bolnavă și rănită de săgeata poftei desfrânate este inima care vede
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
legate de sexualitate ca desfrâu, adulter, concubinaj, etc. Desfrânarea sau curvia are o lucrare pătimașă variată: ca relație trupească între sexele opuse în afara căsătoriei religioase; relații exagerate fără respectarea perioadelor de post și fără finalitatea nașterii de prunci; relații contra firii între același sex; onania; privitul imaginilor necuviincioase, consimțirea cu gândul la acest păcat, crearea diferitelor scenarii mentale cu referire la desfășurarea patimii, vorbele, glumele și cuvintele ușuratice, triviale și cu dublu înțeles, care constituie aluzii la desfrânare etc. În concluzie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
i s-a dat mai întâi numele de om23, înseamnă că se bucură de o cinstire specială, prin și din el luând naștere noi ființe omenești, purtătoare de caracteristici fiziologice speciale. Sfinții Părinți afirmă că sexualitatea nu ține de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului strămoșesc. Sexul, în sine, nu este nici rău, nici divin, fiind un dar natural dat de Creator oamenilor și cunoscut de aceștia după căderea în păcat. Astfel, Părinții învață că
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
continuă ce se augmentează pe măsură ce acesta repetă plăcerea, socotind astfel că va găsi alinarea durerii. Aceasta o arată Sfântul Maxim Mărturisitorul când zice: ... vrând să scăpăm de simțirea chinuitoare a durerii ne luăm refugiul la plăcere, încercând să ne mângâiem firea torturată de chinurile durerii. Dar grăbindu-ne să tocim împunsăturile durerii prin plăcere, întărim și mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o plăcere eliberată de durere și de osteneli 26. Din scrierile patristice aflăm că imboldul trupesc
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]