1,134 matches
-
din ce în ce mai numeroși, creează senzația de mobilitate. Oricum, faptul că, într-un cor de entuziaști (din care nu lipsesc Al. Cistelecan și Dan C. Mihăilescu), Mircea Martin e singurul care se dezice categoric de opinia colectivă, e un îmbucurător semn al firescului. Totuși, cred că iluzia autenticistă pe care Mircea Martin le-o impută comentatorilor nu-i foarte la locul ei. E drept că poeții și prozatorii așa-numitei generații două mii au defilat o vreme sub acest steag de împrumut, dar nu
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
Neerinckx, de care era îndrăgostită, deși el nu-i împărtășea iubirea - lucru ce mi-a devenit clar în aceeași seară, dar mult mai târziu, când asemenea intimități n-au mai părut intimități, fiind mărturisite în mod cât se poate de firesc.) - Niko cumpărase niște suvenire, ne-a povestit Ellen, și voia înapoi la hotel ca să-și treacă pe curat însemnările și să scrie niște vederi. M-am hotărât să mă duc la mănăstirea San Francisco, o clădire colonială imensă din centrul
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
la povestea lui, la felul în care scrie Cehov sau Caragiale sau Margulies, la ce îi șoptește ei personajul, la cum este citit de regizorul cu care lucrează. Fiecare expresie, fiecare gest, repetarea lui ca o temă, tipul de concentrare, firescul o pot însoți, la fel de fidel, și pe drumul unei comedii, precum și pe acela al dramei sau al tragediei. Nu am să uit niciodată apariția ei complet stranie în „Noaptea de la spartul tîrgului” a lui Purcărete de la Craiova, un spectacol care
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
o cavalcadă într-o noapte de iarnă putând părea, prin comparație, de-a dreptul cuminte.) Să reluăm: toate aceste amănunte îi sunt mai mult decât familiare profesorului Mihai Zamfir. În imaginarul colectiv, Hrisoverghi ar fi avut, într-o logică a firescului, un ascendent semnificativ asupra lui Cârlova. În plus, mărturiile contemporanilor îl descriu drept un bărbat de o frumusețe răpitoare. Într-o împrejurare mondenă, i s-ar fi spus chiar că e „frumos ca un Adonis”. Și atunci, cum de ascendentul
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
Nici nu știa, poate, ce „nucleu problematic” arunca Mircea Iorgulescu, atunci, în 1985, în lumea literaturii, cu aceste observații la o carte despre stricta (i)realitate literară. Critic al actualității literare - în Rondul de noapte (1974), Al doilea rond (1976), Firescul ca excepție (1979), Critică și angajare (1981), Ceara și sigiliul (1982) -, prezent mulți ani (de prin 1966) în paginile revistelor culturale românești la rubrici rezervate analizei fenomenului literar curent, semnând, deseori, articole „programatice” pe pagina a treia a României literare
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
sunt sub control, chiar dacă ne-au copleșit de mult. Un portret al artistului la tinerețe În OBSERVATOR CULTURAL (nr.342, din 10-16 noiembrie), un cristian publică un interviu cu poetul Gabriel Daliș. Dialogul celor doi ne-a atras atenția prin firescul și sinceritatea confesiunii. Iată ce spune Daliș despre mutarea sa din provincie la București: „Venirea mea la București a însemnat însă o schimbare de paradigmă. Munceam foarte mult într-o țară străină numită București, de care mă apropia doar aceeași
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
cel Mare constă în mutilarea sufletului. Odată cu Vladimir Tismăneanu, în spațiul românesc intra și cultură politică. E vorba de o cultură ruptă de sacerdoțiile laice ale deviațiilor extremiste, un mod de a gândi și simți antiideologic, antiutopic, nonchiliastic, nonviolent, nonmesianic. Firescul de a fi își găsește în Vladimir Tismăneanu tonul potrivit. Rupt de radicalismele mentale și sentimentale, luând distanță sigură față de procesele de intenție, evitând interpretările sterile, suficiente lor înșiși, dezavuând retorica vicleana, Vladimir Tismăneanu face parte din acea specie de
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
chip pe care camera scrutează o concentrare împietrită. Această trecere neașteptată de la veselie la moarte, fără nimic anticipativ, fără niciun fel de violență, provoacă tensiunea și reflecția. Ceea ce mi se pare remarcabil la acest moment cinematografic uitat este respirația normală, firescul pe care-l vom regăsi ulterior la regizorii Noului Val. Nu cred că Laurențiu Damian, cu această concatenare subtilă a scurtmetrajelor vechilor și noilor regizori, sugera o cotinuitate, cât o virtualitate a filmului românesc din anii ’70, ’80, care s-
Filmul românesc la Coimbra și Porto by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5231_a_6556]
-
Caunwenberg, pe muzică de Jack Brell, îți puteai da seama că undeva, la baza instrucției sale, se întrevedea acuratețea școlii clasice ruse, peste care însă ieșea la iveală propria sa personalitate. Calm și senin se juca cu mișcările, cu un firesc al gestului oarecare, încântător, tot la fel de firesc trecând și peste orice dificultate tehnică și revenind la simplitatea gestului dintâi. Când un artist ne face astfel de daruri, ne simțim întot-deauna mult mai bogați. Cealaltă seară de dans ne-a fost
Viața e frumoasă la Operetă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6652_a_7977]
-
Simona Vasilache Naturalețea, firescul unor gesturi dintr-o bucată, pe care nu le înmoaie ezitări de tot felul, sînt ceea ce poezia, așa cum a înțeles-o, o vreme, Geo Bogza, are de redobăndit. Dincolo de flama scandalului căutat, se văd și mai bine aceste zări pe
Întoarcerea la viață by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6578_a_7903]
-
schimbările pe care le dorea nu e, de bună seamă, vina Europei lui. Pe care cronicarul de film de odinioară al României literare o convoacă la o șuetă fără șocuri ale diferenței, fără dispreț și fără complexe. Pătrunsă de un firesc al amiciției pe care bine-ar fi, după trei pătrimi de veac, să-l putem regăsi.
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
exemplar din Cântarea lui Beowulf). De vreme ce univocitatea lipsește, nici timpul nu este o entitate simplă, ci una concavă și ciclică: „S-a-ntors scobita noapte știută de Anaxagora" (Noaptea ciclică). Borges afirmă capacitatea creatoare și vizionară a verbului poetic, precum și necesitatea și firescul plurivocității: „poemul este inepuizabil/ și se confundă cu suma făpturilor Domnului/ și nu va ajunge niciodată la ultimul vers/ și este mereu altul, potrivit oamenilor" (Alt poem al darurilor). Lectura, inefabil act de existențiere și de creație, este comună oamenilor
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
și experimentat al regizorului Alexandru Dabija a supervizat și el spectacolul ca întreg. Deși destinat strângerii unor fonduri pentru persoane greu încercate și sufletește și material, spectacolul REQUIEM: Nu știi nimic despre mine nu are nimic patetic, ci excelează prin firesc și libertate de expresie, peste toate plutind discret o boare de căldură și prietenie, care anulează distanțele și deschide noi orizonturi.
Requiem pentru suferințele poporului japonez by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5023_a_6348]
-
din Craiova, am dat nas în nas cu el. Purcărete îl aștepta emoționat pe Ștefan Iordache. Fuma neliniștit și se plimba în sus și-n jos. Mi-am reglat pașii în cadența lui. S-a alăturat Ștefan Ioradche. Cu tot firescul din lume. M-au invitat a doua zi la teatru. Începeau repetițiile pentru Titus Andronicus. Am stat ore bune. Am ascultat povestea lui Purcărete despre povestea lui Shakespeare, despre fiecare personaj, despre cum relațiile lor trebuie sau nu dezvăluite pînă
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
actriței se contorsionează cu o forță de expresie ce n-ar putea fi întrecută de cea mai bună dansatoare”. Cuvântul, dansul și, într-un sens și mai larg, mișcarea cu încărcătură expresivă au transmis ideile, într-o manieră încărcată de firesc și simplitate - atunci și acum. Personalitatea artistică a actriței are ceva din ardoarea dansatoarei. Am regretat însă că, spre deosebire de momentul întruchipat în Dama cu camelii, de astă dată regizorul nu i-a încredințat mai multe momente de exprimare prin mișcare
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet de semnificații indică o dublă repulsie față de conceptul de latinitate și, cu aceeași intensitate, de universalism. Două concepte și două realități care legitimează ca națiune o populație mereu jenată de a se legitima cu firesc și relaxare politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu complexul marginalității și cu deliciul ușilor dosnice, sau cu siguranța precară a imitațiilor cuminți, după tendințele zilei. Câteva inventive comentarii și montaje imagistice din facebook indică direct nervozitatea iscată
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
este finalmente promovată în rândul oamenilor de încredere ai regimului. Secvențele în care o „vedem la lucru” sunt decupate, ai zice, din filmele făcute după 1990 (între acestea, pelicula germană Viețile altora), care ilustrează teribila indecență a regimului totalitar comunist. Firescul nefirescului, trădarea criminală, intrarea în simbria celor care nu făceau niciun secret din intenția de a-ți distruge familia sunt aspecte care dau măsura terorii bolșevice. Aceste pagini, ca și acelea în care, rând pe rând, Monciu-Sudinski e trădat de
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
particular, cuceritor: dificila arie a cavalerului Des Grieux din opera Manon Lescaut de Giacomo Puccini și aria lui Lenski din opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski. Ar fi de subliniat agilitatea vocii sale și în registrul mediu, mișcarea scenică, firescul interpretării, dotarea excepțională a acestui tînăr tenor despre care va trebui să auzim mai des. În general, recitalul a cuprins lucrări revelatoare pentru tehnica vocală, care exprimă aspectele principale ale unui spectacol de acest fel, cele muzicale, cele ale jocului
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
obiectelor sale sufletești” (cum spune Mircea Ivănescu) pe „cerul” tragicului miracol al lumii. Este de altfel o necontenită mirare de copil în poezia lui Ioan Es. Pop, care privește realitatea ca și cum ar vedea-o pentru prima dată și, cu un firesc care este numai al vârstei inocenței, o întoarce pe dos și-i cotrobăie, cum spunea Jean-Pierre Richard, „pivnițele”: „dar ce ochi mai limpede ca al meu vede lumina în sine,/ cu venele ei negre gata să plesnească,/ mai tulbure ca
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
greu / Mănăstirile,/ Ca pe un capital convertibil / La change-office-ul vieții de apoi; / Călugări tineri/ Cu doctorate la Cambridge / Și odăjdii sărutate/ De țărăncile bătrâne / Târându-se în genunchi...“ Poeta constată, deplângând-o, robotizarea generației „pe role”, lipsită de acces la firesc și la sensurile mai înalte ale umanului: „Ei trec pe role / Cu căștile bubuind la urechi,/ Cu ochii fixați pe monitoare, / Fără să observe frunzele care cad,/ Ei trec pe role / Și peste ei trec rulând anotimpurile...“ Captivă a lumii
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
simplitatea lor, ei sunt eroi! Îmi aduc aminte cu plăcere la ce se găsea scris pe Pantheonul din Paris ”Aux grands hommes, la patrie reconnaissante-”pentru marii oameni, patria recunoscătoare”. Eu cred că oamenii aștia sunt mari prin simplitatea și firescul lor. De aia nici nu contează cine sunt și ce fac acum. Mă întreb câți oameni de lângă noi au pus umărul la ceea ce suntem! Eroi anonimi cărora patria ar trebui să le fie recunoscătoare...", a scris Șerban Huidu.
Huidu, cuvinte dureroase. "Nu contează cine sunt și ce fac acum" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55310_a_56635]
-
fi accrochable, cuviincios adică, de expus, de publicat, și ceva este inaccrochable, adică scandalos, de nefolosit în public, asemeni limbajului întrebuințat cu impertinență de tânărul prozator american ale cărui prime scrieri începeau să cucerească publicul european, mai cu seamă, datorită firescului, realismului lor pe înțelesul tuturor... Cearta se întețește. Hemingway se apără: Și dacă astea sunt singurele cuvinte care pot exprima adevărul și de care toată lumea se folosește în viața curentă?... Și dacă sunt neapărat necesare, de ce să nu le utilizezi
Madame Stein by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5655_a_6980]
-
elementele unor îndeletniciri plastice, dintre cele mai diferite, de la desen, la gravură și mai apoi la structurarea în materia sticlei. Filmul este contrapunctat permanent cu secvențe dintr-o operație pe ochi, a cărei veridicitate este lăsată să ne convingă de firescul comparației cu lucrarea lui Rembrandt! Ideea că o schiță elaborată după principiile gravurii poate fi transferată în câmpul incandescent al sticlei, ce se transformă în obiect de artă, este fascinantă. De altfel, cuptorul și bulgării de materie incandescentă intră în
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
cu o prefață a lui Ion Negoițescu). Ce-l va fi tentat la vremurile a căror fascinație o împarte, de bună seamă, cu romanticii? Cred că fragilitatea vieții, care se pierdea foarte ușor, într-o istorie cu mult zvâcnet, și firescul acestei pierderi, care ne apare, peste ani, ca demnitate. Toți eroii medievali (și asemeni lor, fără îndoială, oamenii de rând) sunt pregătiți să moară, lumea lor cade, la cea mai mică trădare, la cel mai banal malentendu, ca un castel
Evul Mediu întristat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5828_a_7153]
-
vreme,/ cu sânge tânăr încă-n vine,/ cu patimi mari în sânge,/ cu soare viu în patimi,/ vin,/ vin să-și trăiască mai departe/ în noi/ viața netrăită” e, la Blaga, mărturisirea unei legături firești, de bănuit. La generația următoare, firescul este zgândărit și reprezentat. Fiindcă intrigă, și fiindcă întristează. Secolele care ne despart de credința simplă a unor căutători de comori, în toate sensurile posibile, dispuși să dea totul pentru asta, sunt un lung exercițiu de-a muri. Care nu
Evul Mediu întristat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5828_a_7153]