697 matches
-
ani și (după cum observă mai târziu, pentru că la început fusese prea împietrit de emoție), Rozanov se schimbase mult. Se îngrășase, mișcările îi deveniseră mai lente și înțepenite de artrită. Neglijența și delăsarea țineau acum, evident, de bătrânețe. În timp ce vorbea, un firicel de salivă i se aduna în colțurile buzelor proeminente. Fruntea, pe vremuri netedă, era brăzdată de șanțuri adânci, orizontale, între care se strângeau bulbuci de carne moale. Peri țepoși îi ieșeau din nări și din urechi. Niște bretele cenușii, vizibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
l’herbe“, și se afișase în chiloți de baie, hotărât cu înverșunare să-i dezvăluie Antheei fizicul lui, care nu era de lepădat; în fond, la Cambridge fusese rugbist și avea un bust bine dezvoltat, îmblănit într-o puzderie de firicele de păr roșu, creț. (Din păcate, însă, Anthea nu se ivise încă.) Se scăldase în „oalele cu aburi“ și arăta ca un rac fiert, dar se ferea să se observe că era un înotător foarte mediocru. Acum, în timp ce privea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Durerea fu acută și intensă - dar surprinzător de scurtă. Nici nu-i veni să plângă. Axel Rose Îi spuse să nu se miște, pentru că nu terminase Încă. Pentru Început trebuia să mai facă o gaură - altfel clama nu ținea. Un firicel de sânge se scurse pe cearșaful de hârtie, pătându-l. Valentina Îl privi pe David Beckham de pe posterul din față. Nu-i plăcea David Beckham - ei nu-i plăcea de nimeni. Nu era normală. Nici o durere, nici o emoție - sentimente zero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lame, făcut pentru a tăia oase și pentru a jupui prada, și i-l puse la gât, acolo unde jugulara pulsa ca o inimă. Lama intră În carne, dar el rămase hipnotizat de imaginea gâtului ei alb străbătut de un firicel roșu - gâtul unei femei care nu mai era tânără, pse care se iveau deja două linii orizontale, ușoare, dar care peste câțiva ani aveau să fie două riduri rușinoase și profunde. Rămase privind gâtul alb și imperceptibilele linii orizontale, linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe vreun șarpe sau pe vreo șopârlă. Pentru că muncise cel mai puțin, puse mâna pe oul cel mai mic, pe roșia cea mai storcită și, din găinușă, pe o bucată de coșcovelniță din care nu izbuti să aleagă decât câteva firicele de carne și puțină piele care mirosea a fulgi arși. Ceilalți, mărinimoși, Îl poftiră să ia și bucățele bune, mai ales că fricosul avusese o idee care le Îmbunătățise ospățul: Înfipsese felii groase de mămăligă În țepușă și le fripsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căzută la pământ. „Și la femei ce le face, mă?” se băgase unul În vorbă. „La femei nu se dă”, răspunsese atotștiutorul din ceata de copii, „de-aia le și zice nevăstuici, că se au bine cu femeile!” Ajunseră la firicelul de apă ce abia clipocea În albia sa de lut cenușiu. „Mergi ușor, nu face zgomot, nu fâșâi prin frunze, nu pleoscăi prin apă, nu fleșcăi prin nămol. Trage numai dacă ochești bine și numai când Îți spun eu. Na
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și-și ștergea cu mâneca sângele care Îi scălda toată fața, Îi intrase În ochi, usturându-l, În gură, În nas și urechi, i se scurgea de pe bărbie În jos, de-a lungul gâtului și ajunsese să simtă cum un firicel fierbinte cobora pe piept, răscolindu-l. Lui Ectoraș, gol de gânduri și de simțiri, purtând pe chip sângele Încă viu al animalului pe care avea să-l Înghită curând prefăcut În tot soiul de bucate grele, dar alese, atât Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
repezise spre odaia În care sălășluia monstrul, odaie botezată birou de lucru, trudă, chin. Primul obiect de care dăduse cu ochii după ce Împinsese cu umărul ușa fusese vârful de pin proptit Într-un colț. În ramurile lui atârnau, legate cu firicele de sfoară de cânepă, covrigi rotunzi și uscați, mere, gutui, nuci Învelite În poleială păstrată de la ambalajele de ciocolată și un fel de mici icoane pictate În acuarelă și Înfățișând nu neapărat sfinți, ci ființe și lucruri blânde și naive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scurteze, atunci Îl face pe primul să se lungească și trage spre sine partea de care ei sunt prinși. În sfârșit, este cunoscut că toate aceste mișcări ale mușchilor, ca și toate simțurile, depind de nervi, care sunt ca niște firicele sau ca niște tubulețe ce provin toate de la creier și care, la fel ca acesta, conțin un fel de aer sau vânt foarte subtil numit spirit animal. ART. 8. Care este principiul tuturor acestor funcții În general, Însă, nu cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pentru ca cititorii acestei scrieri să nu fie nevoiți a le citi În altele, voi repeta aici care anume trei lucruri avem a le lua În considerare la nervi, și anume: măduva sau substanța interioară, care se Întinde În formă de firicele Începând de la creier, unde Își are originea, până la extremitățile celorlalte membre, de care sunt legate aceste firicele; apoi pielițele care le Înconjoară și care, fiind continuarea celor care Învelesc creierul, compun tunele În care aceste firicele sunt Închise; apoi, În
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
anume trei lucruri avem a le lua În considerare la nervi, și anume: măduva sau substanța interioară, care se Întinde În formă de firicele Începând de la creier, unde Își are originea, până la extremitățile celorlalte membre, de care sunt legate aceste firicele; apoi pielițele care le Înconjoară și care, fiind continuarea celor care Învelesc creierul, compun tunele În care aceste firicele sunt Închise; apoi, În sfârșit, spiritele animale care, fiind purtate prin aceleași tunele de la creier până la mușchi, sunt cauza pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Întinde În formă de firicele Începând de la creier, unde Își are originea, până la extremitățile celorlalte membre, de care sunt legate aceste firicele; apoi pielițele care le Înconjoară și care, fiind continuarea celor care Învelesc creierul, compun tunele În care aceste firicele sunt Închise; apoi, În sfârșit, spiritele animale care, fiind purtate prin aceleași tunele de la creier până la mușchi, sunt cauza pentru care firicelele rămân acolo complet libere și destinse, În așa fel Încât cel mai mărunt lucru care mișcă partea corpului
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
apoi pielițele care le Înconjoară și care, fiind continuarea celor care Învelesc creierul, compun tunele În care aceste firicele sunt Închise; apoi, În sfârșit, spiritele animale care, fiind purtate prin aceleași tunele de la creier până la mușchi, sunt cauza pentru care firicelele rămân acolo complet libere și destinse, În așa fel Încât cel mai mărunt lucru care mișcă partea corpului de care extremitatea unuia dintre ele este legată, prin același mijloc face să se miște partea creierului de unde provine, tot așa cum, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
obiectelor exterioare poate conduce În mod diferit spiritele În mușchi Am explicat În Dioptrica modul În care oricare dintre obiectele văzului ni se arată doar prin faptul că pun În mișcare locul, prin intermediul corpurilor transparente situate Între ele și noi, firicelelor nervilor optici care se găsesc În fundul ochilor noștri, mișcând apoi zonele din creier de unde provin acești nervi; ele se mișcă, spun eu, În așa de multe moduri diferite, Încât ne fac să vedem diversitățile În lucruri, Însă ele nu țin
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
radiază În tot restul corpului prin intermediul spiritelor, nervilor și chiar al sângelui care, participând la impresiile determinate de spirite, le poate purta pe acestea, prin ardere, În ambele membre; să amintim cele spuse mai sus despre mașina corpului, anume că firicelele nervilor noștri sunt În așa fel distribuite În toate părțile sale Încât, În cazul diverselor mișcări provocate acolo de obiectele simțite, ele deschid În mod diferit perii creierului, ceea ce face ca spiritele animale conținute În aceste cavități să intre În
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În ajutor. Strâmbu Anca - cls. a IV-a F X. COMPUNERI PRIN ANALOGIE De vorba cu un ghiocel Soarele Își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre Întinderile albe. Haina albă a pământului Începe să se destrame În firicele argintii care aleargă la vale. - Clinc - clinc! se aude deoadată un sunet cristalin. - Cine poate fi? Este un ghiocel mic și plăpând. Și-a scos căpușorul de sub zăpadă și caută soarele. M-am apropiat de el și l-am mângâiat
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
tot parcursul cărții construiesc un veritabil discurs contrapunctic, în care pilonii de liniște sunt la fel de expresivi ca și învolburările provocate de personajele a căror combustie interioară amenință în fiecare clipă cu incendiul: Priveam cum se ridica aburul din ceașcă și firicelul de fum pe care-l zămislea țigara. Afară, în tufișuri, o pasăre tot zburda, vorbea sigură cu ciripeli firave și din când în când îi auzeam fâlfâitul aripilor. Apoi cafeaua n-a mai făcut aburi, iar țigara a încetat să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nevinovăția lui Terry Lennox, Marlowe se chinuiește, de fapt, să se agațe de singurul lucru cu adevărat nobil într-o viață: prietenia. Mergând împotriva curentului - adică a evidențelor -, el înoată, disperat, în apele tulburi ale unei existențe irosite: Eram un firicel de nisip în deșertul uitării. Sau un cowboy cu două pistoale, dar rămas fără gloanțe. Trei împușcături și toate în vânt. Nu pot să sufăr când văd lucrurile în serii de trei. Te duci la domnul A. Nimic. Te duci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
limitele pînă la care se ajunge în trecut variază în funcție de grupuri, ceea ce explică faptul că gîn-direa individuală atinge, în funcție de momente, adică de gradul de participare la o gîndire colectivă, amintiri mai recente sau mai îndepărtate. [Gîndirea noastră nu este un firicel continuu limitat de maluri între care curg impresiile noastre.] Dincolo de această margine mișcătoare a timpului sau, mai exact, a timpurilor colective, nu mai este nimic, căci timpul filozofilor nu e decît o formă vidă. Timpul nu este real decît în măsura în care
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe pe cursul cărora clipește permanent câte un firicel de apă care adesea se umflă peste maluriapele furioase ale torentelor de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căderea comunismului. Minereul aurifer adus de aluviuni sau cel conținut În bucățile de rocă desprinse din maluri, sunt spălate, la fața locului, În ”saitroc”. După câteva repetări ale operației de spălare, pe fundul ”saitrocului”, În bucățile de minereu, strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica ”fabrică” a meșterului. Aici, bucățile de rocă sunt supuse unei măcinări preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmează apoi, măcinarea minereului Într-o moară cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
culese de multe ori direct de la informatori, dar F., el însuși un bun povestitor, amplifică schemele inițiale, făcând loc pastișelor stilistice după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția culegătorului fiind mai marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi, 1918. Culegeri: Izvodiri din bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
să-ți vorbesc pe un ton aspru, tot mai aspru, pe măsură ce tu deveneai tot mai înduioșătoare și mai dezarmată în gesturile obișnuite ale serii: te-ai dezbrăcat, te-ai dus în baie, mi-ai cerut să te ajut. Turnam un firicel de apă, luând din când în când din rezervă, din recipientele aliniate de-a lungul peretelui, și vorbeam necontenit, aproape că strigam, silindu-mă să fiu indignat, vrând parcă să mă conving singur că acea cădere luminoasă nu era decât
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
atmosferă în timp ce cele roșii ajung pe pământ unde sunt absorbite? ... Cosmonauții aflați la înălțimi mari, unde aerul are densitatea mică și nu împrăștie lumina, văd cerul de culoare neagră? Vara, într-o periodă fără ploi, când în aer sunt multe firicele de praf, cerul este mai degrabă alb-lăptos, decât albastru, iar dacă plouă praful dispare și cerul devine adânc albastru? ... Culoarea Soarelui este determinată de același fenomen de împrăștiere Rayleigh, astfel în miezul zilei Soarele are culoarea galben-aurie, căci lumina care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]