297,994 matches
-
dantelării lirice (pe măsura obiectului contemplației), a enciclopedismului cu care poetul croșetează interfața lingvistică a pixelilor, emoția acestor mici ode deghizate în versificări complicate rezidă tocmai în ineditul revelării delicateței unui spațiu/domeniu perceput drept inabordabil, altfel decât la modul fizic riguros: "Scrutând-o și mai de aproape, / ca-n străveziu adânc de ape, / prin fanta strânselor pleoape / și printr-o lupă cam de două / sute cincizeci de ori mai nouă / și clară ca un glob de rouă, / cu franjuri, panglici
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
oportuniștilor filogermani. încrederea dispare, iar teama crește: "Simțeam parcă întinsă deasupra capetelor noastre o gheară nevăzută, ce ne amenința cu sugrumarea" (p. 39) - așa își transcria Remus Lunceanu starea, făcându-ne pe noi să ne gândim la proliferarea acestei senzații fizice de sugrumare în conștiința încărcată a lui Apostol Bologa dintr-un roman care era încă nescris, dar ale cărui meandre psihologice se prefigurau. Poliția secretă și zvonurile răspândesc listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
presă, că s-a inspirat, pentru acest personaj care se exprimă mai mult prin corp decît prin cuvinte, din tăcerile lui Clint Eastwood în filmele lui Sergio Leone; a înțeles că trebuia să aibă ceea ce se înțelege printr-o prezență fizică puternică, și că "trebuia să joc ca un bărbat, păstrîndu-mi calitățile unei femei". Actrița vede în "Kill Bill" un film feminist și, poate ca o mică răzbunare pentru cum a maltratat-o "Quentin" în timpul filmărilor, cu solicitări fizice inimaginabile (drept care
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
o prezență fizică puternică, și că "trebuia să joc ca un bărbat, păstrîndu-mi calitățile unei femei". Actrița vede în "Kill Bill" un film feminist și, poate ca o mică răzbunare pentru cum a maltratat-o "Quentin" în timpul filmărilor, cu solicitări fizice inimaginabile (drept care echipa a rebotezat filmul "Kill Uma"), se lansează într-o mică încercare de psihanaliză la botul calului: drept care am aflat că, dacă filmul e feminist, asta se întîmplă pentru că regizorul a fost crescut de o mamă celibatară, cu
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
Nu s-a făcut reglementarea. Păi atunci, spune nevastă-mea, trimit dolari. În contul... și începe să spună despre ce cont e vorba. Femeia cu care vorbea, voce amabilă, o întrerupe. La instituții nu trimitem mandate internaționale. Numai la persoane fizice, și trebuie să aduceți dovada că expediați banii ca ajutor de întreținere. Nu se poate prin poștă, să încercăm la bancă. În blocul nostru, la parter, e filiala unei bănci. Ne cunoaștem cu funcționarii de acolo din ziua în care
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
în contul din Budapesta până duminică. Se înregistrează operațiunea de transfer, în sfârșit. Iar seara, acasă, nevastă-mea mă întreabă ce-ar fi fost dacă ar fi trimis prin mandat poștal internațional suma de 50 de euro pe adresa persoanei fizice Bin Laden.
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
palpitațiile vijelioase, atotcuprinzătoare. Trece peste om, îl calcă în picioare, i se încuibează în inimă, îl stăpânește și, în cele din urmă, îl aruncă în ocna morții". Lectura morală a ficțiunii Povestirea sau romanul nu vor depune mărturie despre măcelul fizic, despre "zdrobirea trupurilor", ci despre "strivirea sufletelor", mai exact despre "suferințele sufletești șcareț rod îndelung temelia vieții". Explicitarea orientează foarte bine lectura, în sensul unei suferințe morale, deci al unei drame psihologice profund semnificative pentru un timp tragic. Calvarul lui
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
versurile lor. Poate ar trebui să iei în considerație, Andaluzo, necesitatea ca în viitoarea Uniune Muncitoare să fie interziși nu numai banii, dar și poeții, așa cum ceruse Platon în Republica lui. Culmea era că din primele zile în Marsilia suferințele fizice reapărură. Mai ales colita. Îndată ce băga ceva în gură, stomacul i se umfla și crampele o făceau să se încovoaie de durere. Hotărîtă să nu se lase învinsă, își continuă vizitele și reuniunile, alegînd să nu mai pună în gură
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
menționată pe larg în Apocalipsă. Cap. 13. Fiara, care se ridică din mare, defăimează pe Dumnezeu și dă război sfinților. O altă fiară - proorocul mincinos - se ridică din pământ: Numele celui dintâi: 666. Nici o ambiguitate. Decât să cauți... După descrierea fizică a Fiarei, a cărei înfățișare - oricât i-am pune noi la lucru împreună și zi de zi pe Dali și pe Picasso, împreună, - lucru depășind contorsionarea cea mai mare a formelor, până și ce a fost în stare întreaga Facere
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
fapt cu vederea și se despart, fără consecințe tragice. Epifania la care mă refeream anterior e resimțită de J.R. într-o biserică și e remarcabil dramatizată; camera se concentrează într-un ritm frenetic pe detalii (din sculpturi) care arată suferința fizică. Protagonistul se rănește sărutând un crucifix, iar sângele de pe buzele lui sugerează o temporară transformare în martir. Probabil, în sinea sa, se vede ca un martir minor al crezului romano-catolic, care, pentru el, susține această aspirație la puritatea trupească, aspirație
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
Fără moloz", îmi răspunde, promt, omul meu. Muncesc ca nebuna cîteva zile. Nu-mi simt carnea, oasele, mințile. Spăl geamuri, aspir canapele, perdele, cărți, draperii... Nu este perfect, deși sînt perfecționistă, dar nu m-a costat nimic. Decît delabrarea mea fizică. Nu-i mare lucru. Admir, înainte de poveștile de noapte bună și în timp ce-mi înghit hapurile, policioarele din bucătărie cu obiecte din colecția mea de ceramică pictată manual. Strălucesc! Doamne, zic, dacă vine un cutremur, zob se fac! Probabil
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
și controlate prin practică. Cele opt segmente al practicii yoga sunt: yama și nyama (comandamente interne și externe), asana (poziții hieratice), pranayama (controlul respirației), pratyahara (introversiunea simțurilor), dharana (concentrarea), dhyana (meditația) și samdhy (starea de grație). Yoga include o parte fizică (ha-tha), o parte activă (raja) și o parte intelectuală (jnana). Adusă În vest pe la Începutul secolului XX, yoga a fost privită cu reticență. Acum Însă o Întâlnim peste tot, În colegii, universități, practici private, subsoluri de biserici, etc. O adaptare
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
de biserici, etc. O adaptare la spiritul occidental a fost necesară și practicile au fost fie simplificate, fie li s-a dat o tentă sportivă. Omul modern stresat și cocoșat de munca la birou găsește beneficii foarte mari În practica fizică a yoga. În cazul În care și practica spirituală este adoptată, beneficiile se multiplică exponențial. Contrar zvonurilor, yoga nu include niciun ritual contrar sănătății și fiziologiei naturale a omului. Ba chiar la ultima vizită la doctor, am văzut și Îndemnul
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
distinsa roadă / din arborele cunoștinții", cum scriam cândva într-o foarte veche poezie... Cât despre ființa mea trecătoare (sper că cealaltă e ceva mai "durabilă"...), multe mi-au fost interzise (îndeobște cele la care nici n-am râvnit): bogăție, frumusețe (fizică), înțelepciune, forță (fizică), onoruri, învățarea mai multor limbi străine (rusa, spaniola), tinerețe fără bătrânețe etc. C.P. : Ați moștenit umorul de la tatăl dumneavoastră (nu l-ați pierdut nici astăzi!). În Rampa ați semnat prin 1947 chiar o cronică umoristică (pe lângă altele
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
arborele cunoștinții", cum scriam cândva într-o foarte veche poezie... Cât despre ființa mea trecătoare (sper că cealaltă e ceva mai "durabilă"...), multe mi-au fost interzise (îndeobște cele la care nici n-am râvnit): bogăție, frumusețe (fizică), înțelepciune, forță (fizică), onoruri, învățarea mai multor limbi străine (rusa, spaniola), tinerețe fără bătrânețe etc. C.P. : Ați moștenit umorul de la tatăl dumneavoastră (nu l-ați pierdut nici astăzi!). În Rampa ați semnat prin 1947 chiar o cronică umoristică (pe lângă altele, dramatică și coregrafică
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Care e rana încă nevindecată a memoriei dumneavoastră? N. C.: Recunosc că nu mă pot dezinteresa de soarta lumii, chiar dacă nu mă implic direct, chiar dacă nu pot avea nici o contribuție în ameliorarea ei, necum în aflarea soluțiilor privind gravele conflicte, fizice și morale, care o cutreieră. (Firește, marii scriitori și artiști pot influența, în timp, mentalități sau psihologii... În timp, și cu bătaie lungă...). Simt durere, indignare, frică și neputință când iau cunoștință de masacre, de devastatoare fanatisme religioase, de ipocrizia
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
spre o astfel de Europă, nu doar spre una a mâncării cvasi-gratuite și a minunatelor autostrăzi. Ce-o fi fost în mintea lui Năstase când s-a avântat prin gropile deșuchelii, mustind de vulgaritate și de-o abia reprimată violență fizică? O fi cunoscând el poporul român mai bine decât ceilalți contracandidați? O fi mizând pe intimidare - că pe șantaj mizează din plin? Nu sufăr de excesivă pudibonderie, dar am văzut ce consecințe nefaste au astfel de semnale trimise de la centru
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
vădește indispensabilă lecturii, care e dovada operei, care, la rîndul său, e dovada identității eului auctorial, a "personajului de hîrtie" cu rol înnobilator. Căci originalitatea creatorului nu se poate absolutiza, unicitatea sa nu poate fi totală, ruptă complet de contextul fizic și metafizic în care se înscrie și care e Cosmosul, purtător al unor indeterminări ce răspund în mister. Partea și întregul, cultura și natura, subiectivitatea și obiectivitatea se întrepătrund, cooperează în angrenajul unor respingeri și atracții compensatorii, conturînd imaginea ființei
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate ale spațiului picturii, în realitate Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și în aceea a capacității omenești de a cunoaște atît lumea exterioară, cît și propria sa
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
devine unica realitate. Așadar, la prima vedere, acest moment este unul exclusiv al portretelor. Și, pînă la un punct, chiar așa este. Numai că nici aceste portrete nu sunt ceea ce par la o privire fugară. Multiplicîndu-se, umplînd aproape întregul spațiu fizic al pînzei sau al panoului, și portretul devine o compoziție modulară, un fel de arhitectură serialistă realizată din chipuri. Dar nici nu este vorba de mai multe portrete, adică de mai multe personaje sugerate prin fizionomie, ci de același portret
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
sa în contextul epocal, adică în perioada de după prima conflagrație mondială care a modelat într-un chip specific psihologia continentului. Occidentul care era depozitarul valorilor celor mai reprezentative ale creației europene se găsea "cu nervii la pămînt", într-un "colaps fizic și psihic", după expresia lui Thomas Mann. Pe un atare background a apărut, în 1918, volumul Declinul Occidentului al lui Oswald Spengler, care își propunea a soluționa raportul dintre cultură și civilizație, raport antinomic în concepția autorului, cu dramatice consecințe
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
părerea mea, s-ar fi pierdut ceva esențial tocmai din fragilitatea întregii povești, din vulnerabilitatea replicilor, din sentimentul uman răvășitor. Ca și la Oblomov. (Apropo. Peggy Gugenheim este cea care i-a dat lui Beckett romanul lui Goncearov.) E nevoie fizică și psihică de timp ca să simți și să vezi degradarea, oboseala, să fii martorul ritualurilor verbale și comportamentale dintre cei doi. Totul pe scenă depinde de cei doi. De forma lor sau chiar de indispozițiile firești. Face parte din viață
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor sale fizice și psihice din ultimii ani chinuiți - știu ce spun! - ai vieții lui. într-unul din rapoartele sale redactate în calitate de "coordonator" al colaboratorilor care se străduiau să elaboreze "Tratatul de istorie a literaturii române" - lucrare colectivă plănuită de fosta Academie, care
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
altceva. A. R.: Deci singur în satul global? A.O.: Dacă vrei. Eu nu sunt un om excentric. Nu simt nevoia să mă îmbrac într-un anumit fel pentru a arăta lumii că sînt un artist. îmi place mult munca fizică. în kibuț am efectuat cu mare plăcere și mult timp munca de chelner într-un restaurant. A. R.: Totuși nu aveați nevoie de un anumit climat spiritual pentru scrierile Dvs.? A.O.: întrebarea asta provine dintr-o romantică prejudecată că
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
insulă a multilingvismului, un paradis al confesiunilor și o metaforă absolută a concordiei continentale pe care Europa de astăzi o visează încă. Pentru a repune în discuție unicitatea acestui spațiu și pentru a recupera din ruina morală și din surparea fizică o realitate manifestă pe care noi încă ne străduim să o imaginăm, Inspectoratul pentru Cultură Tulcea și Primăria orașului Sulina, avîndu-l ca invitat special chiar pe inițiatorul ordonanței de salvare a orașului, adică pe Ion Caramitru, a organizat un simpozion-dezbatere
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]