531 matches
-
cea care se ocupă de modalitățile senzoriale. Obiectivele acestor tendințe au avut meritul de a stimula cercetările în domeniul explicării reflectării senzoriale, în funcție de ce se întâmpla la nivelul diverselor modalități de recepție. Studiul modalităților senzoriale a intrat în centrul activității fiziologilor, deși ei recunosc că i-au avut ca predecesori pe fizicieni și pe matematicieni. Toți aceștia și-au unit forțele, interesați de același scop, cel de explicare a modului în care se produce reflectarea senzorială. Fiziologii și-au dat seama
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
intrat în centrul activității fiziologilor, deși ei recunosc că i-au avut ca predecesori pe fizicieni și pe matematicieni. Toți aceștia și-au unit forțele, interesați de același scop, cel de explicare a modului în care se produce reflectarea senzorială. Fiziologii și-au dat seama în scurt timp de dificultatea deosebită a problemei formulate. Reflectarea senzorială avea însemnătate vitală, se raporta la însemnătatea agentului stimulator, avea valoare orientativă, era influențată de proprietățile stimulative ale obiectelor, etc. Au fost nevoiți să admită
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fi rezultatul acțiunii unei inter-influențe, a agenților stimulatori din exterior asupra receptorilor organismului altele în cazul văzului, auzului, gustului, etc. pe de o parte, dar și a unor procese intrinseci din interiorul receptorilor, pe de altă parte. Numai că, fiziologii au trebuit să admită că reflectarea senzorială este deopotrivă un fapt de conștiință. Această situație i-a încurcat serios pe o bună parte din fiziologi care, în loc să caute izvoarele acesteia mai departe pe linie cauzală în lucrurile reflectate, în natura
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dar și a unor procese intrinseci din interiorul receptorilor, pe de altă parte. Numai că, fiziologii au trebuit să admită că reflectarea senzorială este deopotrivă un fapt de conștiință. Această situație i-a încurcat serios pe o bună parte din fiziologi care, în loc să caute izvoarele acesteia mai departe pe linie cauzală în lucrurile reflectate, în natura acestora, au admis că procesele respective se pot datora unor transformări deosebite în activitatea nervilor. Se făcea referire la acele situații experimentale empirice când asupra
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încadrează formularea "principiului anatomic", dominant în fiziologia vremii. În acord cu acest principiu, nimic nu se reflectă la nivelul receptorilor fără să aibă o bază anatomică, o bază fiziologică deopotrivă, în impulsurile nervoase generate. Consecvent aliniați pe această linie investigativă, fiziologii au ajuns să susțină puncte de vedere nativiste în materia reflectării senzoriale. Deși unii dintre ei au admis totuși, cu greu, cum se poate reflecta ceva care anterior n-a fost văzut niciodată. Cei care și-au însușit ca propriu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectare senzorială vizuală. O viziune în general antinativistă, care face pași importanți spre descoperirea rolului activității psihice și direcționarea adaptativă a comportamentului. 9. Localizarea cerebrală a reflectării contribuția lui Gall și Flourens În rândurile reprezentanților științelor naturii, al neuroanatomiștilor și fiziologilor a existat o tendință opusă celei centrate pe studiul modalităților senzoriale, care a considerat reflectarea senzorială dependentă de activitatea diferitelor structuri ale sistemului nervos central. Inițiatorul acestei tendințe a fost considerat Franz Joseph Gall (1758-1828), medic și anatomist german. El
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din care s-a detașat ulterior o tendință de gândire distinctă cunoscută sub numele de frenologie. Aceștia au fost cei care l-au atacat cel mai mult pe Gall. Un alt cercetător cu numele de Pierre Jean Marie Flourens (1794-1867), fiziolog francez, a atacat aceeași problemă dintr-o altă perspectivă, după care creierul ar fi organul gândirii, iar procesele care au loc în interiorul acestuia trebuie abordate cu metodele și tehnicile științelor naturii. Flourens a procedat la extirparea unor părți din sistemul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Mangedie. În conformitate cu noile progrese realizate, circuitul neuronal a fost extins spre nivelul instanțelor aflate la etajele superioare ale nevraxului, la cel al encefalului și în final al scoarței cerebrale. Reprezentant de referință în acest sens a fost Ernst Pflüger (1829-1910), fiziolog german. Această ipoteză a fost formulată și dezvoltată în cartea sa cu titlul Funcțiile senzoriale ale măduvei spinării, lucrare care a apărut în 1853. După teoria reflexului de până atunci, se puteau explica doar reacțiile nerv-mușchi. Acestea însă erau prea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sau altul) și procesualitatea nervoasă, mediatoare implicată. Pe de altă parte, dintr-un trecut îndepărtat, acționa tot mai apăsătoare necesitatea explicării dependenței imaginii senzoriale reflectate de conținutul subiectiv conștient a ceea ce era reflectat. Domeniul reflectării senzoriale era deja detașat și fiziologii secolului al XIX-lea găsiseră primele soluții (Bell, Weber, Purkinje). Se conturase încă de atunci concluzia că reflectarea senzorială se producea grație existenței unor mecanisme proprii corpului. Era un început de fundamentare cauzală; ca rezultat al acțiunii obiectelor asupra receptorilor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectare a ceea ce este înnăscut alături de ceea ce ține de domeniul experienței individuale, fapte care anterior erau puse simplist pe seama intervenției rațiunii reflectante prea generice, a celei apriorice. A fost necesar ca însemnătatea exercițiului să ajungă pe masa de lucru a fiziologilor, ca efectele acestuia să fie evidențiate distinct ca acționând independent de buna funcționare a receptorului. Pe de altă parte, s-a înmulțit simțitor numărul celor care susțineau însemnătatea intervenției unor factori înnăscuți în producerea reflectării senzoriale. Necesarul progres s-a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
parte, s-a înmulțit simțitor numărul celor care susțineau însemnătatea intervenției unor factori înnăscuți în producerea reflectării senzoriale. Necesarul progres s-a materializat la confluența dintre tendințele explicative nativiste și cele empiriste și îl are ca un reprezentat distinct pe fiziologul german Hermann Helmholtz (1821-1894). De numele lui Helmholtz se leagă reconstrucția din rădăcini a fiziologiei modalităților senzoriale. Am amintit anterior despre contribuția sa în fundamentarea matematică a legii conservării energiei. Prin lucrările sale el a devenit deopotrivă deschizător de drum
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
toate realizate din perspectiva științelor naturii. Deși Helmholtz s-a ocupat înainte de numeroase alte probleme de fiziologie și de optică, studiile sale s-au dovedit de răsunet și însemnătate pentru nașterea și dezvoltarea psihologiei. Helmholtz s-a declarat a fi fiziolog pe toată perioada vieții sale, deși contribuțiile sale au ajuns remarcabile în domeniul psihologiei. Din perspectiva sa fiziologică înaintată fenomenele senzoriale au fost studiate și detașate de abordările realizate în cabinetele filosofilor. Concepția sa despre lume și despre psihic este
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a impulsului nervos. Această linie de investigație a debutat timid la mijlocul secolului al XIX-lea, când se considera că respectiva viteză este comparabilă cu cea a luminii și măsurarea acesteia este imposibilă. În acest sens s-au pronunțat aproape toți fiziologii vremii, în frunte cu J. Müller. Discipolul său, Helmholtz, a fost însă de altă părere. Ca punct de plecare din fapte primare, cuantificate cu mijloace relativ simple, acesta și-a formulat o opinie diferită. Experiențele sale le-a efectuat în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe o "psihologie analitică". Această psihologie își organizează argumentația pe un model fiziologic fără să se echivaleze cu acesta de apariție și dezvoltare a proceselor psihice. Pentru acest motiv, Secenov recomanda chiar ca cercetările de psihologie să fie efectuate de fiziologi. 3. Psihicul abordat experimental Wilhelm Wundt Dintre multiplele încercări temerare, doctrinare și speculative, de a da naștere științei psihologiei, una a avut o reușită aparte, cea de a fi putut reproduce și studia fenomenul psihic în condițiile de laborator. Era
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Wundt din a doua parte a vieții sale, când, pentru el, viața psihică a devenit o funcție dependentă de condițiile sale sociale de manifestare. Activitatea lui Wundt a venit pe un tărâm pregătit îndelung de predecesorii filosofi și naturaliști, fiziologi, care au creat un leagăn avantajos pentru apariția și dezvoltarea psihologiei. De predecesorii filosofi am amintit în capitolul precedent. Rândurile lor au fost completate cu reprezentanții fiziologiei, cum a fost Johann Friedrich Herbart (1776-1841), autor al unei lucrări cu titlul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologie care s-au bucurat de o audiență numeroasă. Avea în spate o serie de date experimentale adunate de prin spitalele de neurologie din Franța. În cadrul acestor întâlniri cu studenții a constatat cu amărăciune că, din motive preconceptuale, foarte puțini fiziologi sunt interesați de psihologie și că majoritatea celor care se declară psihologi nu cunosc psihologie. În accepțiunea sa, pentru ca cineva să devină psiholog, acesta trebuie să aibă cunoștințe solide și multiple, de fiziologie, de matematică, fizică, patologie și în plus
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiziologie și au ajuns ca problemele să-și găsească soluția experimentală în laboratorul de psihologie. Pentru Hering senzația era un fenomen de conștiință, o concepție larg răspândită în acea vreme. Aceasta a fost adoptată și de Carl Stumph (1848-1936), un fiziolog convertit spre domeniul psihologiei. În lucrarea sa despre originea psihologică a percepției întinderii, apărută în 1873, Stumph a arătat că aceasta este de aceeași natură și este o problemă de percepție vizuală. În preocupările sale au intrat probleme similare interesante
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reacțiile sale întârziate preformate la înregistrarea mișcării corpurilor cerești. Ulterior, acestui parametru i s-a conferit o însemnătate tot mai mare, de a putea include factori de intervenție procesuală de complexitate crescută. Ca inițiator al acestei linii investigative este luat fiziologul olandez Farus Cornelius Donders (1818-1889). El a plecat de la constatarea că acel TR cumulat, care depășește timpul de transmitere înregistrat la nivelul nervilor de către Helmholtz, reprezintă un parametru care se raportează la procese psihice distincte. În consecință, Donders procedează la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
situație TR s-a scurtat în raport cu TR la alegere. Dacă din TR (c) se scade TR inițial (a) obținem TR de diferențiere. Pentru acea vreme rezultatele lui Donders au fost deosebit de importante. Cercetările lui vor fi continuate în Austria de către fiziologul Siegmund Exner. El și-a propus să demonstreze natura reflexă a TR, valoarea sa fiind dependentă de o serie de condiții funcționale fiziologice. Dar nici prin mintea lui Donders și nici prin cea a lui Exner n-a trecut nici un
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite pe această linie investigativă erau cu atât mai provocatoare cu cât opinia lui Wundt că procesele psihice superioare nu pot fi abordate pe cale experimentală continua să fie încă larg împărtășită de mulți alți cercetători fiziologi. Aceștia își rezervau dreptul să abordeze procesele psihice doar din perspectiva procedeelor și metodelor fiziologiei, inițiativele lor se rezumau la studiul problemelor reflectării senzoriale, ale reactivităților motorii care însoțesc fenomenele senzoriale. Aceștia, însă, aveau să descopere foarte repede că studierea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cuvintele sunt ascultate cu receptorii auditivi și sunt reproduse cu mijloacele motorii. Aceasta reprezenta încă o poartă deschisă spre abordarea experimentală a funcțiilor psihice superioare, de abordare a proceselor psihice complexe dintr-o perspectivă "periferică" senzorio-motorie. Din păcate, puțini experimentaliști fiziologi aveau să încerce să intre pe poarta nou deschisă, pentru ca acolo să poată aborda formele superioare de reflectare, pe cele ale reflectării conștiente. 2.3. Studierea experimentală a amintirilor Fundamentarea științifică experimentală a psihologiei a mai beneficiat de concursul substanțial
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un anume drum, dispune de mijloace pentru a face acest lucru, deși aceste disponibilități nu sunt suficiente pentru a fi considerate și ca acte inteligente. Calea psihologiei, așa cum a fost prezentată în capitolele lucrărilor sale, a fost pregătită îndelung de fiziologi. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea venise vremea ca psihologia să se completeze cu contribuția acumulată în cunoașterea zoologică. Au fost încercări înmânate cunoașterii psihologice dintr-un raționament de cunoaștere comun, de cuprindere a ansamblului reacțiilor adaptative ale organismului la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
baze experimentale (Jaruslevski). Mâna întinsă psihologiei a venit tot din partea științelor naturii, a biologiei generale, în particular, interesată de cunoașterea dezvoltării vieții psihice a copiilor. Al doilea reper aparține tot unui reprezentant al științelor naturii, lui William Thierry Preyer (1841-1897), fiziolog german, care a publicat o carte cu titlul Sufletul copilului, deschizând o nouă eră în studiul dezvoltării vieții psihice a copilului. Preyer s-a distins prin observațiile făcute cu precizia specialistului în științele naturii. El și-a îndreptat studiile spre
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemenea perspective investigative a avut loc la începutul secolului XX, și orientarea respectivă a adunat în jurul său o seamă de tineri cercetători. Cu toții s-au grupat în curentul reflexologic din psihologie, care îi are ca primi reprezentanți pe neurologul și fiziologul V.M. Behteriev (1857-1927) și pe fiziologul I.P. Pavlov (1849-1936), acesta din urmă cu contribuțiile sale la studiul condiționat al secrețiilor gastrice. Descoperirea reflexelor condiționate ca metodă de pătrundere în universul vieții psihice a însemnat un pas important în fundamentarea experimentală
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la începutul secolului XX, și orientarea respectivă a adunat în jurul său o seamă de tineri cercetători. Cu toții s-au grupat în curentul reflexologic din psihologie, care îi are ca primi reprezentanți pe neurologul și fiziologul V.M. Behteriev (1857-1927) și pe fiziologul I.P. Pavlov (1849-1936), acesta din urmă cu contribuțiile sale la studiul condiționat al secrețiilor gastrice. Descoperirea reflexelor condiționate ca metodă de pătrundere în universul vieții psihice a însemnat un pas important în fundamentarea experimentală a psihologiei. Pentru această descoperire lui
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]